Aflată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, revista „Muzeul Presei Românești” a ajuns la nr.13/2024, oferind spre lectură date istorice inedite, informații din lumea presei, reportaje și comentarii despre evenimente și aspecte ale fenomenului cultural-științific din România.
Editorialul se referă la frumoasa tradiție a
Mărțișorului iar primul material, în semn de omagiu, este cu și despre
magnificul Eugen Doga, născut de 1 martie, și care la începutul acestui martie
și-a lansat în premieră națională la București volumul „Viața e ca și o gamă în
Do major”. Prezentându-și cartea, maestrul Eugen Doga subliniază: „Cele mai multe
valsuri ale mele nu sunt numai pentru dans, ci sunt mai degrabă istorii,
povestiri, trăiri. Creaţia este o mare fericire, o mare bucurie.”.
Biografia poetului Mihai Eminescu comportă multe
pete albe, generate fie de penuria de documente relevante, fie născute din
existența unor narațiuni provenind din epoci diferite, din surse diverse, ceea
ce a dat naștere unor controverse sau semne de întrebare. Dan Toma Dulciu
prezintă în acest număr repere biografice eminesciene în acte de stare civilă.
Dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics expune în acest
număr al revistei detalii privind Ordinul „Carol I”, decernat în 1922
Mitropolitului Primat al României. Cu ocazia Încoronării Suveranilor
României, regele Ferdinand I a semnat în
Sinaia, la 14 octombrie 1922, decretul prin care îl numea membru al Ordinului
„Carol I”, în gradul de Mare Cruce, pe I.P.S.S.D.D. Miron Cristea, Mitropolit
Primat al României.
Un mesaj botoșănean la moartea lui Aron Densușianu
este înfățișat cititorilor de Ionel Novac.
Dr. Marian Nencescu adnotează, sub titlul „Zorii
zilei neo-elene, la București”, pe marginea unui roman uitat al principelui Mavrocordat, cu
sublinierea contribuției prof. Jacques Bouchard – unul dintre specialiștii
mondiali ai literaturii perioadei iluministe timpurii, din Grecia și din
România.
Istoricul dr. Ion Constantin glosează pe marginea
unui document istoric deosebit – Raportul politico-economic despre Basarabia al
căpitanului John Kaba din armata SUA, acesta fiind un român transilvănean
emigrat în Statele Unite la începutul secolului XX. „Raportul politico-economic
despre Basarabia” al căpitanului american John Kaba este un document istoric
deosebit, un exercițiu de memorie autentică, care a captat stările de spirit
din Basarabia anilor 1918-1919, conține aprecieri personale, devenite argumente
incontestabile întru susținerea adevărului că Unirea Basarabiei cu România s-a
făcut în conformitate cu dreptul popoarelor la autodeterminare, într-un context
de liberă exprimare a voinței provinciei. Lucrarea este scrisă cu obiectivitate,
onestitate și credibilitate, favorabilă românilor și pozițiilor guvernului
român care desfășura în acea perioadă o adevărată bătălie diplomatică pentru
Basarabia.
Prof.univ.dr. Ioan N. Roșca vine în fața cititorului
cu o analiză de mare finețe a volumelor de poezie originală semnate de
Passionaria Stoicescu, poezie ce corespunde mai multor curente literare, cum ar
fi romantismul, clasicismul, simbolismul, realismul, avangardismul, și care
reunește trăsături stilistice diferite.
În reportajul semnat de Dumitru-Tudor Tănăsescu ne
sunt prezentate date inedite despre renașterea Cazinoului din Constanța.
Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, prin ample ceremonii care
au inclus: serviciu divin, cuvântări, banchet și tradiționale întreceri și
demonstrații nautice.
Aflăm despre „Singurătățile Marinei Stroici” de la
Mihai Maxim, aceasta fiind o descendentă a uneia dintre cele mai vechi familii
boierești, originară de pe meleaguri botoșănene, care a scris cu sensibilitate
și talent poezii apreciate de critica vremii. „Lasă sufletul să cânte,/ Nu-l
opri! / Numai aşa ies ghioceii din zăpadă / Și îngerii nu se sfiesc să cadă /
De-acolo de pe prispa lor cu stele. / Numai aşa se-nvoaltă trandafirii / Ca
la-nceputul limpede al firii/ Când se iveau minunile cereşti.”
Din lucrările scriitorului chinez Cen Shen sunt
tipărite o inedită traducere și prezentare făcute de celebrul sinolog
Constantin Lupeanu. Aflăm astfel că Shen a compus lucrări istorice, didactice,
teatru și proză de ficțiune, șapte dintre poemele sale fiind incluse în
„Culegerea 300 de poeme Tang” din anul 1764, lucrare compilată de cărturarul
Sun Zhu.
„România și prima extindere a NATO” este subiectul
prezentat de dr. Constantin Corneanu. Veți citi despre speranța unui dialog
deschis și sincer cu SUA, despre NATO și realitățile strategice dar și despre
studii și preocupări privind viitorul NATO.
Un studiu inedit, semnat de prof. univ. dr.
Alexandru Oșca ne prezintă date importante despre dinamica Regimului
Strâmtorilor și impactul asupra colaborării militare româno-turcă (1933-1936).
„Aparent, fenomenul globalizării nu favorizează solidaritatea balcanicilor; în
perioade trecute, însă, popoarele din Balcani – chiar entităţile statale din
regiune – au acţionat în comun şi s-au sprijinit pentru apărarea intereselor specifice.
La fel de corectă este şi afirmaţia potrivit căreia, adeseori, zona a fost
cuprinsă de conflicte şi tensiuni, de războaie interne ceea ce i-a atras
renumele de «butoiul cu pulbere al Europei». Încărcătura peiorativă pe care o
„transportă” conceptul în sine (lumea balcanizată) îi face pe balcanici –
plecaţi cu treburi prin Europa – să treacă sub tăcere apartenenţa lor la acest
spaţiu, din teama de a nu fi percepuţi ca generatori de conflicte, incapabili
să se adapteze la nou sau să producă valori superioare. Situaţia actuală din
Balcani este şi mai complicată. S-a deschis o competiţie în cursa pentru
integrarea în structurile euroatlantice şi, din păcate, nu sunt semnale că
statele balcanice ar fi dispuse să acţioneze unit şi solidar în această cursă.
Dimpotrivă! Cursa către acest obiectiv este – mai degrabă – singulară, fiecare
aleargă pe cont propriu, caută să-şi afirme identitatea în opoziţie cu vecinii,
ceea îi vulnerabilizează pe toţi şi îi lasă la discreţia organismelor
suprastatale europene.”
Ca artist talentat, dar mai ales ca restaurator de
pictură veche religioasă, Dumitru Norocea a avut un mare respect pentru
picturile religioase, realizate în tehnica „fresco”, ajungând la nivel de
perfecțiune. La o sută de ani de când acesta și-a construit casa la Curtea de
Argeș, Tanța Tănăsescu vă prezintă date inedite atât din viața artistului cât
și a imobilului – veritabilă bijuterie a orașului.
Avram Iancu, născut în urmă cu 200 de ani, este un
erou al neamului nostru ce își înscrie jertfa printre cele mai emoționante
dovezi ale dragostei profunde față de neamul românesc. Un excepțional material
dedicat vieții, luptei și jertfei acestui erou național este prezentat în acest
număr de către prof. univ. dr. Aurel David. Povestea vieţii lui Avram Iancu este
un crâmpei din istoria vetrei însângerate a neamului românesc. Numele și
persoana lui au devenit legendă încă din timpul vieţii, iar odată cu scurgerea
implacabilă a timpului s-au transformat într-un mit păstrat cu sfinţenie de
români în altarul sufletului. Avram Iancu, personalitate legendară a secolului
al XIX-lea, ne-a lăsat dorul nestins de libertate și iubirea nețărmurită față
de țară.
Poeme semnate de Mihai Prepeliță ne prezintă viziuni
și noi orizonturi de exprimare.
Și pentru că în acest an se împlinesc o sută de ani
de la Conferința româno-rusă de la Viena, Nicolae Tănăsescu prezintă un amplu
material despre acest eveniment. Conferința începe în după-amiaza zilei de 25
martie 1924, ședința inaugurală fiind prezidată de ministrul de externe austriac,
care își exprimă speranța într-un deznodământ pozitiv al tratativelor. După
ziua inaugurală, care are un caracter protocolar, urmează deschiderea ei
oficială la 28 martie, când este fixată și ordinea de zi care cuprindea
probleme economico-financiare, politico-juridice și teritoriale. Delegația
U.R.S.S. voia să solicite organizarea unui plebiscit în Basarabia, în timp ce
delegația română era instruită să respingă o eventuală abordare a acestui
subiect, evident cu argumente de natură juridică și istorică. O pagină de
istorie care a marcat cursul vremii.
Imagini din presa românească de altădată completează
unele din subiectele prezentate.
Vă invităm la lectură, mulțumind colaboratorilor
revistei pentru contribuțiile lor valoroase.
Revista poate fi citită online la următoarea adresă:
https://tantatanasescu.blogspot.com
Autori:
Tanța Tănăsescu, Redactor-șef
Dan
Toma Dulciu, Director editorial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu