De cînd vorbim despre Securitate? Despre Revoluție și mineriade? Despre Corupție? Despre decăderea educației și a învățămîntului? De cînd ne doare „sănătatea”? De cînd ne tot plîngem de creșterea deficitului bugetar și de povara împrumuturilor? Ce, Nicușor Dan a fost primul care a vorbit despre el? A fost doar lozinca lui sperietoare, singura pe care o putea repeta fără să se țîțîie și să se bîlbîie.
De ani și ani, vorbim despre toate. Cînd despre una,
cînd despre alta, în funcție de vînt, de comandă, de întîmplările mai șocante!?
Pentru situația financiară, am fost avertizați.
Pentru toate „păcatele” am primit nenumărate semnale și avertismente din partea
unor persoane cu cap, a partenerilor externi, a băncilor și a Comisiei
Europene.
Și ce? Am împrumutat mai mult și mai repede. Să ne
spună Florin Vasilică Cîțu, și Lucian Isar, și Marcel Ciolacu, și Marcel Boloș
unde-s banii, unde-s comisioanele, unde-s rezultatele?
Au dispărut și ei, și banii, și urmele?
Ei și? Vorbăria și divertismentul au continuat și se
derulează cu dezinvoltură. S-au rafinat, s-au diversificat. Primăriile au
devenit mari organizatori de spectacole. Plătesc artiștii mai bine decît orice
agent și decît nașul și socrul mare la un loc. Guvernul și parlamentul s-au
specializat în achiziții, în aniversări, în declarații, în controale, în
planuri de măsuri. Mass-media trăiește numai din „realitatea” audienței. Adică
din divertismentul întrerupt de alte scandaluri. Din ce doare cu adevărat,
nimic nu iese la suprafață. Rar de tot mai scapă cîte un țipăt. Situațiile
dramatice se opresc și sunt îngropate în instituții. Și ele funcționează după
aceleași reguli.
– Descurcă-te! Rezolvă pentru tine!
Interesul individual este normă, mod de a fi,
educație, instinct, obligație familială, comportament public. Reușești să
înhați înaintea celorlalți (indiferent cum), ești tare. Te admiră toată
familia, tot orașul. Altfel, ești catalogat un prost, un „vai de capul tău”.
Peste tot funcționează o singură regulă de
comportament:
-Tu ești cel mai important pe lumea asta. Restul nu
există decît în măsura în care te încurcă!
Cu o asemenea „filosofie” nenorocită ne-am izolat,
ne-am învățat să trăim pe lîngă lege și pe lîngă norme morale, pe lîngă nevoile
semenilor și pe lîngă interesele comunității.
De țară, ce să mai vorbim! Să o descurce ăia care o
conduc pentru că din asta își fac banii. Este munca lor murdară. De-aia îi
putem huidui, scuipa și înjura!
Suntem geniali la orice capitol, inclusiv la plîns.
Suntem veritabile genii ale indiferenței. Suntem unici în lume și i-am putea
conduce mai ales pe alții.
Pe noi, mult mai greu!
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: https://www.cotidianul.ro/genialii-indiferentei/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu