Nu e o premieră mondială ca un grup restrâns de oameni în etate să decidă cine trăieşte şi cine moare pe Terra. Dar parcă eram în secolul 21 mileniul 3, avem istorie lungă în spate din care să învăţăm, avem inclusiv istorici, filozofi, manuale, inteligenţă artificială care să ne spună să NU! În schimb, se duc războaie pornite de: Benjamin Netanyahu – 75 de ani, Vladimir Putin – 72 de ani, aşteaptă să intervină în orice moment Donald Trump – 79 de ani şi Xi Jinping – 72 de ani. A intrat în horă şi ayatolahul Ali Kamenei – 86 de ani. Ei decid câţi tineri şi unde mor.
De când “nu ne-am mai văzut pe-aci”, a mai pornit un
război, între Israel şi Iran, aruncând în aer nu doar Orientul Mijlociu care
oricum stătea pe o bombă, iar sub ea e oceanul de petrol, cât şi preţurile la
baril, dar şi turismul în zonă. Parcă nimeni nu gândeşte decât la orgoliul
propriu. Exemplul major e al lui Donald, cel care şi-a tras o paradă la care au
participat sub 10.000 de americani, în timp ce aproape 2.000 de demonstraţii au
avut loc în paralel sub titlul “No kings!”/Nu vrem regi!” “Eu fac multe şi nu
primesc laude pentru nimic, dar este în regulă, poporul înţelege. Faceţi
Orientul Mijlociu măreţ din nou!”, s-a trezit zicând. În schimb, declaraţia sa
de avere arată un plus de 600 milioane dolari de când e preşedinte…
Acelaşi Trump preia retorica lui Putin şi se-ne
întreabă: “De ce toată lumea urăşte Rusia?!” Păi nu, nenea, ai înţeles greşit.
Rusia urăşte pe toată lumea. Drept dovadă, iată o listă relevantă de secol
20-21: 1939-Rusia invadează Polonia, 1939-Finlanda, 1940-Estonia, 1940-Lituania,
1956-Ungaria, 1968-Cehoslovacia, 1979-Afganistan, 1994-Cecenia, 1999-iar
Cecenia, 2008-Georgia, 2014-Crimeea, 2015-Siria, 2022-Ucraina. Chiar aşa, ce
are lumea cu ei, dom’le? Sunt 3 ani de când îşi distrug propriul popor pentru
un orgoliu imperial. Dar să nu uităm reacţia nepreţuită a ministrului de
Externe Lavrov la bombardamentul israelian asupra Iranului: ”Atacurile militare
neprovocate împotriva unui stat suveran membru al ONU, a cetăţenilor săi, a
oraşelor paşnice care dorm, a instalaţiilor infrastructurii nucleare sunt
categoric inacceptabile!”. Zău aşa? Da’ voi ce faceţi de trei ani?! Mai la Sud,
Israelul a încercat să mute Palestina direct în istorie, a intrat peste alţi
vecini, s-a războit şi cu Hezbolah şi cu Houthi, acum direct cu Iranul,
susţinătorul celor de mai sus. La fel, îşi sacrifică poporul, atât pe fronturi,
cât şi pe civili, pentru supremaţia în Orient. Trump? N-a luat arma-n mână
decât împotriva propriului popor, împotriva demonstranţilor anti-ICE,
instituţia ce deportează forţat imigranţi, dar atenţie, au primit jaloane
clare: nu din agricultură, nu din hoteluri, nu din turism! Adică… totul e cu
interes. Donald se trezeşte declarând senin că “protestele antiICE sunt parte a
unei invazii străine”, ca să justifice armata înarmată pe străzi!
Să revenim deci la bătrânii ce ne aruncă-n războaie.
Ca erată sau Q.E.D., îl cităm pe superbul nostru folkist/bluesman Alexandru
Andrieş, de pe unul dintre cele mai bune albume ale sale.
“Un lucru ciudat îmi umblă prin cap de vreo trei
săptămâni/Peste tot în lume preşedinţii de stat sunt oameni bătrâni !/Eu nu zic
că-i rău, da’ nici nu cred că-i bine, pe cuvânt că nu/Însă dacă ai altă părere,
ia cuvântul tu !/O să-mi spui că au experienţă o să-mi spui şapte mii de
prostii/ Dar dacă eşti cinstit o să recunoşti că se poartă ca nişte copii/Azi
promit ceva şi mâine deja uită tot ce-au zis…/Da’ ce om în vârstă poa’ să ţină
minte tot ce-a promis ?/Biologic e clar şi politic e clar, doar că nu-mi
convine…/Convinge-mă tu, eu tot zic că nu, zău, gândeşte-te bine !/Nu-mi spune
că au experienţă, nu-mi spune şapte mii de prostii/Hai, fii cinstit şi-o să
recunoşti că se poartă ca nişte copii !/Sunt convins că discret cheltuiesc din
buget să-şi refacă din freză/Se mişcă sintetic, se poartă sintetic şi toţi au proteză!/Ţin
discursuri lungi şi n-ai cum s-ajungi să-i tragi de mustaţă/Au forţe speciale
cu căşti şi pistoale şi-n spate şi-n faţă…/În asta chiar că au experienţă şi
noi suntem doar jucării/Da’ cum să te superi, nu poţi să te superi, nu te
superi pe nişte copii!” (Alexandru Andrieş-Ai observat?, de pe albumul Verde-n
faţă).
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu