vineri, 2 ianuarie 2026

CUGETĂRI din EMINESCU

La a-176-a aniversare de la nașterea sa

( 1850 – 1889 )

1.   „  Sufletul omului, precum pământul țării, pentru a da roade, trebuie cultivat.

2.     Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nici gând.

3.     Câți oameni sunt într-un singur om? Tot atâția câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopții.

4.     Arta de a guverna în Româniae sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.

5.     Citește! Citește mereu, creierul tău va deveni un creator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filozofia vieții.

6.     Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac.

7.     Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului.

8.     Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă.

9.     De două mii de ani ni se predică să ne iubim, și noi ne sfâșiem.

10.                       Ogândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atât cugetarea este mai clară.

11.                       Geniul n-are moarte, dar nici noroc.

12.                       Când te laudă lumea, ascult-o, numai lauda ce ți-o aduci tu sigur n-o asculta. Vei vedea ce frumos se reduc laudele lumii la nimic și cum înveți a prețui exact valoarea propriilor tale acte.

13.                       O, înțelepciune, ai aripi de ceară!

14.                       Om de spirit este acela care în fundul inimii lui râde de toți și de toate. Om de geniu este cel ce râde de el însuși. De aceea un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit este întotdeauna rău.

15.                       Secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului.

16.                       Opera de artă are o viață proprie.

17.                       Dacă însă din moarte pot învăța, înțelepciunea e un semn că însăși înțelepciunea  și liniștea trebuie să semene morții.

18.                       Egoismul este inventatorul frazelor  cu care se acoperă deșertăciunile omenești.

19.                       Bogăția unui popor nu stă în bani, ci în muncă.

20.                       Filozofia este așezarea ființei lumii în noțiuni, spre a căror stabilirejudecata nu se serveșe de altă autoritate decât de a sa proprie.

21.                       Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului.

22.                       Adevărul e stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul.

23.                       Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi în față și-a recunoaște adevărul.

24.                       Fără îndoială există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul și modul de-a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent.

25.                       Omul nu poate adăuga materiei nimic. El nu-i poate decât schimba forma și locul.

26.                       Mulți lucrează, dar puțini gândesc.

27.                       Proștii se însoară totdeauna, nebunii câteodată, înțeleptul nicicând.

28.                       Geniul,  în zdreanță sau în veșminte aurite, tot geniu rămâne.

29.                       Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur  din marea de amar.

30.                       Ținta noastră a fost totdeauna conservarea elementului național.

31.                       Sau țara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie.

32.                       Omul are atâta libertate și egalitate pe câtă avere are. Iar cel sărac e întotdeauna sclav.

33.                       Contemporanii sunt cei mai răi istorici.

34.                       Echilibrul în stat e ca sănătatea în corp.

35.                       Stejarul nu crește pretutindenea, buruienile, în tot locul.

36.                       Caracterul însă al unei școli bune e ca elevul să învețe  în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul.

37.                       Voi sunteți urmașii Romei?/ Niște răi și niște fameni/ I-e rușine omenirii/ Să vă zică vouă oameni!

38.                        Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă/ Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă/ Azi când fraza lustruită nu mai poate înșela/ Astăzi alții sunt de vină, domnii mei nu este așa?

39.                        Vreme trece, vreme vine/ Toate-s vechi și nouă toate/ Ce e rău și ce e bine/ Tu te-ntreabă și socoate/ Nu spera și nu ai teamă/ Ce e val ca valul trece/ De te-ndeamnă, de te cheamă/ Tu rămâi la toate rece.”

 

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu