de Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„S-a dus, Doamne,
Bucuria
din inimile noastre.
Și
muzica străină
a luat locul
Cântecelor
noastre din popor”.
|
În loc de
rezumat. Dacă nu scriem pe probleme care să fie legate de
realitățile vieții, care să producă efecte benefice în societate, înseamnă că
facem parte (1) fie din categoria jurnaliștilor care, în lăcomia lor nebună după bani, după bunuri materiale și
posesiuni, acceptă, în schimbul
plății, să distrugă adevărul, să mintă sfruntat, să pervertească, să
denigreze, să slujească și lui Satan, să îşi vândă ţara şi neamul, (2) fie din categoria grafomanilor,
al celor care sunt dominați de impulsul patologic de a scrie mult și fără
rost. Acesta este crezul meu când scriu fiecare
articol: să ofer ceva din adevărurile lumii în care trăim care pot fi de folos. Articolul
de față abordează problema mulțimii de emisiuni muzicale de la radio, care
sunt toxice pentru tradițiile noastre strămoșești și creștinești. Numai prin prezentarea acestor
situații reale vom reuși să mai salvăm atât cât a mai rămas din frumoasa și bogata noastră spiritualitate, în baza
căreia acest popor a rezistat de mii de ani atâtor și atâtor vicisitudini
care s-au abătut asupra sa. |
Este un fapt binecunoscut că majoritate a persoanelor în vârstă se trezesc, zi de zi, înainte de
ora șase, inclusiv în zilele de sărbători religioase, precum de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, etc.
În zilele de sâmbătă, de duminică și de sărbători religioase, după ce
acești oameni se scoală, înainte de ora șase, simt plăcerea să mai stea în pat
circa o oră - o oră și jumătate, să asculte, la
radio România Actualități, frumoasele și tradiționalele noastre
colinde și cântece specifice acestor sărbători.
Marea majoritate a persoanelor în vârstă, în special cele din mediul
rural, care reprezintă peste 50% din populația țării, rămân tare îndurerate de
faptul că
„S-a dus, Doamne,
Bucuria
din inimile noastre.
Și
muzica străină
a luat locul
Cântecelor
noastre din popor”.
Nu numai în zilele de sâmbătă și de duminică, dar și în zilele Sfintelor Sărbători
de Crăciun, de Anul Nou, de Paști
etc., atât dimineața de la ora 5 la ora 7, uneori chiar până la ora 8, cât și
la mai multe ore din aceeași zi, se transmite numai
muzică și colinde de-ale străinilor, în limbile acestora bineînțeles.
Spre exemplu, în Sfintele Sărbători de Crăciun și de Anul Nou, se
prezintă, an de an, pe mai multe ore din zi, „Muzică și colinde de Crăciun”, „Muzica
Anului Nou” etc., dar numai cu muzică și colinde de-ale
străinilor, în limbile acestora.
Satan dacă ar face asemenea programe și tot ar mai lăsa să se mai audă și
câteva dintre frumoasele și tradiționalele noastre colinde și cântece specifice
acestor sărbători.
Cu
asemenea programe, încet dar sigur, se va terminat cu bucuria românilor
de a mai trăi clipe de magie pură prin a asculte frumoasele noastre cântece, colinde și tradiții
populare, în special de Sfintele Sărbători.
Toți cei care atentează și la spiritualitatea poporului român, nu merită, din parte acestuia, decât urările (1) de a se bucura de dragostea lui Satan și de fericire veșnică în Iad și (2) „Mânca-le-ar inima câinii ..., celor care își trădează românii.”
Adevărate clipe de
magie pură le-ar putea trăi marea majoritate a românilor în zilele Sfintelor Sărbători de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, de
celelalte sărbători religioase, de duminica etc. în condițiile în care, atât
dimineața de la ora 5 la ora 7, uneori chiar până la ora 8, cât și la mai multe
ore din aceeași zi, precum și seara, s-ar transmite unele dintre colindele tradiționale, colindele vechi românești,
colinde care să le umple sufletul de bucurie.
Dar cei din conducerea țării și, în mod
special, cei din conducerea Radio România Actualități, împreună cu realizatorii
emisiunilor în discuție, parcă nu mai au nimic românesc în sufletul,
în inima și în mintea lor, uitând că sunt plătiți din bani publici, că sunt în
slujba poporului român, mare parte destul de oropsit și care și-ar mai găsi
alinare de Sfintele Sărbători în frumoasele și în tradiționalele noastre
colinde și cântece specifice acestora.
Iată o selecție cu cele mai frumoase colinde de Crăciun și de Anul Nou,
care s-au păstrat
în localitățile din România și care ar trebui transmise în zilele și la orele
în discuție:
Colinde de Crăciun, dintre care
numeroase sunt și de Anul Nou: Steaua sus răsare, Moș Crăciun cu plete dalbe, O, ce veste minunată!, Bună
dimineața la Moș Ajun!; Trei păstori, Am plecat să
colindăm(Domn, Domn să-nălțăm), Sus la
poarta Raiului, Astăzi s-a născut Hristos, Deschide ușa, creștine, Din an în
an, Viflaemul, Irozii, Florile Dalbe; O, brad frumos; Afară ninge
liniștit; Colindăm iarna; Iată, vin colindători; Trei crai de la răsărit; Galbenă
gutuie; Linu-i lin; Din an în an; Verde cetină de brad; Ziurel de ziuă; Cerul
și pământul; Colindița; Creștinilor, noi astăzi; Aseară pe-nserate; Viflaime,
Viflaime; La Vitfleem colo-n jos; Pe strada din Viflaim; Ne dați ori nu ne dați;
Praznic luminos; Noapte de vis; Ninge iar; Inima va cânta; Au sosit colindători;
Ce-aţi văzut păstori; Cerul și pământul; Fluierul cel păstoresc; Scoală gazdă
din pătuț; Creștinilor noi astăzi; Astăzi se vestește; Sus, boieri, nu mai
dormiți; Măruț, mărgăritar; Coborâ-ta coborât; Colo-n sus în vremea ceea; Flori
de măr; Raiule grădină dulce; Închinarea păstorilor; Nouă azi ne-a răsărit; Colindul
Din cer senin; La cea casă colo-n vale, De când Domnul s-a născut; La poartă la
Ștefan Vodă; La doi meri, la doi prăsăzi; Legănelul lui Iisus; Mă luai, luai; A
cui sunt aieste curturi; Colo sus in vremea ceea; Colindăm colindători etc. Colinde de Anul
Nou: Sorcova; Plugușorul
românesc; Capra de Anul Nou; Plugușor mititel. Colinde
din Bucovina: Colind
basarabean; În cetatea împărătească; Viflaime, Viflaime; Coborât-o, coborât;
Într-o Sfântă Duminică.
Să
reamintim și unii dintre interpreții români, atât de mare talent, cât și cu
puternice sentimente românești, cunoscuți și foarte iubiți de românii de
pretutindeni (și) pentru colindele pe care le interpretează: Ștefan
Hrușcă: Cerul și pământul; Deschide
uşa creştine; Sculați gazde, nu dormiți; O ce veste minunată!; Trei păstori;
Astăzi s-a născut Hristos; Linu-i Lin. Corul
Madrigal; Iată vin colindători; Bună dimineața la Moș Ajun. Paula Seling: Colindăm iarna/ Colindăm,
Colindăm. Ducu Bertzi: Florile
dalbe. Fuego: Steaua sus răsare;
Împodobește, mamă, bradul. Narcisa Suciu:
Florile Dalbe; Colindul cerbului. Andra:
Moș Crăciun cu plete dalbe; Deschide ușa, Creștine; Vis de iarnă. Horia Brenciu: Noapte de Crăciun. Ștefan Bănică Jr: O, brad frumos; Doar
Odată-i Crăciunul; Doar un Crăciun cu tine. Monica Anghel: Fluturi de zăpadă. Elena Gheorghe: De Craciun. Cleopatra
Stratan: Domn, Domn să-nălţăm; A venit, a venit iarna. INNA: O, ce veste minunată etc.
Satanii au ajuns să stăpânească tot mai
multe instituții ale statului, fiind un pericol social, cultural, politic şi
spiritual pentru întreaga societate, satanizarea lor ajungând să fie stare de
lege, de ordine, de guvernare şi o modalitate de vieţuire socială.
„Faceți din ticăloși conducători și apoi vă
întrebați de unde vine dezastrul!” (Winston Churchill).
Și
dezastrul este cu atât mai mare cu cât acești conducători sunt și mulţi și
ticăloşi!.
Agramaţi și impostori,
Trădători și bădărani,
Mincinoşi și grandomani,
Parveniţi, ingraţi,
măgari,
Vanitoşi, duplicitari,
Egoişti, trepăduși,
Sunt și mulţi și ticăloşi!”.
Crima elitelor noastre
conducătoare constă în distrugerea și a sufletului românului adevărat, care nu
se mai poate bucura nici chiar în zilele Sfintelor Sărbători de frumoasele și
de tradiționalele noastre colinde și cântece specifice acestora.
„[…]Vai, nenorocită
ţară, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n
pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns
Şi-n bucăţi împart, infamii,
carnea ta, avutul tău!
Tot ce s-a găsit pe lume mai
stricat, mai crud, mai rău,
Ăşti nemernici fără suflet,
fără nici un căpătâi,
Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta
cinste sub călcâi.
Şi călări pe tine, ţară, se
cred zei aceste bestii,[…]”
(Din
poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă).
Satanicii stăpâni ai
României nu numai că sunt total
indiferenți de faptul că am ajuns să nu prea mai avem nimic al nostru în
această ţară, nici material și nici spiritual, că ţara noastră nici nu prea mai
pare românească, dar sunt pe cale să ne distrugă chiar și puținul care a mai rămas
din frumoasele și din tradiționalele noastre
colinde și cântece specifice Sfintelor Sărbători.
Şi asta e destul
pentru românul adevărat ca să înceapă să plângă; dacă mai poate!?.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu