„Avem aici o mulțime de interpretări duhovnicești, simbolice, semnificative, care arată că tot ceea ce spune Evanghelia despre Sfântul Ioan Botezătorul, într-un chip foarte concentrat, acoperă o mulțime de înțelesuri duhovnicești”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel duminică despre Evanghelia zilei, referitoare la viața și lucrarea Sf. Ioan Botezătorul, titrează Basilica.
Înger
al Domnului
„Prorocul Maleachi îl numește Ioan Botezătorul înger
într-un chip profetic, pentru că Sfântul Ioan a trăit în pustie într-o
simplitate deosebită în ceea ce privește hrana și băutura”, a explicat
Preafericirea Sa.
„Viața lui ascetică, asemenea marilor oameni
înduhovniciți, asemenea unor profeți ca Ilie din Vechiul Testament, a fost
considerată într-un fel ca fiind o viață îngerească, pentru că nu a dat
importanță mare grijii față de lucrurile materiale.”
Patriarhul României a spus că sfântul „a șocat
mulțimile prin modul său de a fi” când a apărut la Iordan și a început să
propovăduiască.
„Avea o figură de ascet, om care viețuiește în
pustie, care nu mănâncă cu ceilalți oameni, ci mănâncă puțin și nu în mod
evident între ceilalți oameni. Era un om al rugăciunii, al liniștii, al
retragerii în pustie, pentru a vorbi mai mult cu Dumnezeu decât cu oamenii.”
Haina
din păr de cămilă și tunica de jertfă a Mântuitorului
Preafericirea Sa a vorbit și despre ce spun Sfinții
Părinți despre straiele purtate de Sf. Ioan Botezătorul. Conform Fericitului
Ieronim, tunica din păr de cămilă reprezenta Legea Veche prin asprimea ei.
„Dar Cel Care vine după el, Iisus Hristos, este
îmbrăcat în tunica, în cămașa sau în haina mielului de jertfă”, a subliniat
Părintele Patriarh Daniel.
Glasul
ce strigă în pustie
Patriarhul României a explicat și ce înseamnă
imaginea trimiterea făcută de evanghelist la Prorocul Isaia, care îl
prevestește pe Sf. Ioan Botezătorul ca glasul celui ce strigă în pustie.
„Glasul sau vocea înseamnă propovăduirea credinței
că Iisus este Fiul lui Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa. Iar „strigarea
înseamnă chemarea la pocăință”.
„Vocea sau Glasul care strigă în pustie înseamnă
deodată și o încurajare, dar faptul că acest glas cheamă la pocăință arată și
că este vorba de o judecată asupra oamenilor dacă nu se pocăiesc.”
Botezul
pocăinței și botezul harului
Botezul pocăinței propovăduit de Sf. Ioan
Botezătorul prefigura botezul creștin, a reiterat Părintele Patriarh Daniel.
„Sfinții Părinți, atât răsăriteni cât și apuseni,
arată că prin botezul lui Ioan s-a dat doar pocăința ca pregătire spre iertarea
păcatelor, însă iertarea păcatelor va veni odată cu primirea botezului
creștin”, a amintit Patriarhul României.
„Sfântul Ioan Gură de Aur zice: Dacă nu a fost
primită jertfa de pe Cruce și nu a pogorât Duhul Sfânt peste ucenici, nu poate
să fie pocăință fără har. Harul s-a dat prin Iisus Hristos, care S-a răstignit
și a înviat din morți și care a trimis pe Duhul Sfânt.”
Patriarhul Daniel a participat la Liturghie
duminică, 4 ianuarie 2026, în paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale.
Sursa foto: Ziarul Lumina
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat
duminică la Sf. Liturghie oficiată la paraclisul istoric al Reședinței
Patriarhale.
Foto
credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu