Concluzie de Sublim
Muntele ne-a primit cu zăpadă și cerul cu îngăduință, dar adevărul nu încape în aceste formule cuminți.Adevărul e că Predealul a devenit, pentru câteva zile, mai mult decât geografic, un loc.A devenit o stare de SUBLIM , pentru că voi organizatorii, ați pus la punct programul, mesele, muzica și întâlnirile, dar adevărul este că ați pus laolaltă oameni, iar asta e o artă rară. Ați împletit pași diferiți în același drum și ați făcut ca timpul să nu mai fie o succesiune de ore, ci o trăire comună de sublim.Ne-am bucurat, am râs, am cântat, am dansat și am intrat în noul an cu speranță și fiecare a adus cu el, ce a avut mai bun și a plecat cu ceva ce nici măcar nu știa că îi lipsește.Atunci când oamenii se adună cu sens, se întâmplă mai mult decât se vede.
Cum a fost, de fapt ?Imaginile spun în fiecare cadru o mie de cuvinte.A fost despre dăruire, despre grijă, despre acel efort nevăzut care face ca toate lucrurile să pară sublime. La început se vede organizarea la rece, apoi totul se simte cu inima și devine sublim.
Vă mulțumim pentru că ați creat cadrul în care emoțiile au avut loc să se așeze, să crească și să rămână.Vă mulțumim pentru că ne-ați oferit nu doar un eveniment, ci o amintire care va continua să lumineze dincolo de calendar...și, musai trebuie spus, că dacă toate acestea de mai sus ar trebui să poarte un nume, acesta este, din punctul meu de vedere acela al lui Adrian Goia. Binecuvântate să-i fie efortul și implicarea și să-i întoarcă viața, înmiit, tot ceea ce a reușit să ne dăruiască.
Ovidiu Vasile Cluj-Napoca
04.01.2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu