Literomania nr. 393 este online și vă propune, în sumar: „Top 10 „Cartea săptămânii” 2025” (o retrospectivă a cărților prezentate la rubrica noastră „Cartea săptămânii” în 2025); o avanpremieră din romanul „Îngeri și marțieni” de Mihnea Arion, în curs de apariție la Tritonic Mystery & thriller; proza scurtă „Gamela (toamnă)” de Italo Calvino, în traducerea lui Dominique Ilea; cronică de carte (în engleză) de Rodica Grigore (Sawako Ariyoshi, „The River Ki”); poeme (în spaniolă) de Washington Daniel Gorosito Pérez; proză flash fiction semnată de Dana Banu și Teodor Fleșeru; o proză de Lucia Eniu la poșta redacției, precum și rubricile „Pastila de înțelepciune” și „Pucă show” (de anticarul nostru Bozz). Lectură plăcută vă dorim!
 |
Pentru a continua proiectul Literomania, avem nevoie și de sprijinul dumneavoastră, al cititorilor. Prin donații, ne puteți ajuta să întreținem site-ul din punct de vedere tehnic, dar și să inițiem proiecte prin care să sprijinim literatura, în special pe tinerii scriitori, și prin care să formăm cititori. Tocmai în acest scop am înființat Asociația Culturală Literomania, pe care o puteți susține prin redirecționarea a 3.5% din impozitul pe venit prin completarea DECLARAȚIEI 230. Datele Asociației Culturale Literomania sunt precompletate. Vă mulțumim!
Link Formular 230
Dosar Literomania: „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil”
 |
Platforma literară independentă Literomania i-a dedicat un dosar amplu, întins pe cinci numere (nr. 386-nr. 391), scriitorului brașovean Ștefan Baciu (1918-1993). Plecat din țară la sfârșitul anilor ’40, acesta a construit, departe de București, o operă și o rețea culturală care au conectat literatura română la un circuit mondial, dar care au rămas mult timp ignorate sau marginalizate în istoriile literare autohtone. Exilul lui Ștefan Baciu nu a reprezentat doar o ruptură politică, ci și una simbolică. În timp ce literatura română postbelică era constrânsă de realismul socialist și de controlul ideologic, Baciu publica, traducea, coresponda și intervenea critic într-un spațiu cultural liber, plural, multilingv. Prin activitatea sa poetică (să nu uităm că a fondat și a condus în exil „MELE. International Poetry Letter”, o revistă de poezie care a adunat în jurul ei poeți din întreaga lume, inclusiv din România), dar și prin cea jurnalistică și eseistică, Ștefan Baciu a contribuit decisiv la promovarea poeziei moderne într-un cadru eliberat de orice fel de constrângeri, în special ideologice sau politice.
Cu toate acestea, după 1989, recuperarea acestui scriitor în România, țara sa natală, a fost fragmentară. Câteva ediții, mențiuni sporadice și referințe rapide nu au reușit să redea complexitatea unei personalități literare care a funcționat simultan ca poet, critic, mediator cultural și arhivar al exilului. Dosarul de față își propune să corecteze această lacună printr-o abordare amplă, documentată și contextualizată. Articolele și eseurile din dosarul „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil” sunt semnate de Ioana Pârvulescu, Adina Dinițoiu, Yoshiro Sakamoto, Adrian Lesenciuc, Raul Popescu, dar și de artiști care l-au cunoscut pe Ștefan Baciu, stabilit în ultima sa parte a vieții în Hawaii, sau au fost doar influențați de poezia acestuia: Tom Haar, Keijiro Suga, Tony Quagliano sau Ryuta Imafuku. Câteva dintre aceste materiale au fost preluate din revista „MELE Arhipelago. Scrisoare arhipelagică de poezie”, număr aniversar, din decembrie 2018, dedicat centenarului nașterii lui Ștefan Baciu, număr îngrijit de Yoshiro Sakamoto, căruia îi mulțumim pentru acordul de a-le republica în dosarul Literomania. Menționăm că Yoshiro Sakamoto, profesor la Universitatea din Kyoto, are un doctorat despre viața și opera lui Ștefan Baciu, publicat în 2024, cu titlul „Ștefan Baciu – Viața unui poet exilat și cântecele care răsună peste Ocean”, la editura japoneză Kotoni.
Dosarul „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil” a fost coordonat de Adina Dinițoiu și Raul Popescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu