Preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană
nr. 26 Maramureş, judecător Virginia Pop, a declarat că la alegerile locale din
data de 10 iunie a.c., persoanele cu drept de vot vor primi în secţia de votare
patru buletine de vot (pentru preşedinte CJ, consilieri judeţeni primar şi
consilieri locali).
La alegerile autorităţilor administraţiei publice locale au
drept de vot cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei
care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor, respectiv cetăţenii Uniunii
Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub
interdicţie şi persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită
prin hotărâre judecătorească definitivă.
Lista electorală permanentă
Lista electorală permanentă cuprinde: numele şi prenumele
alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de
identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare,
precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în
listele electorale permanente şi să facă, în scris, întâmpinări împotriva
omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste pe care să le
depună la primar în vederea soluţionării.
Primarii asigură condiţiile necesare consultării de către
alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul
primăriei, cât şi la sediul secţiei de votare.
Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi
copia listei electorale permanente se soluţionează de către primar.
Lista electorală
suplimentară
La cererea cetăţenilor cu drept de vot care şi-au stabilit
cu cel puţin trei luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia
electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar în
lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. În cazul în care
alegătorul îşi schimbă domiciliul în altă circumscripţie electorală după
înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al
secţiei de votare, acesta este înscris în lista electorală suplimentară de
către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respective în ziua alegerilor,
pe baza cărţii de identitate provizorii.
În lista electorală suplimentară sunt trecuţi şi cetăţenii
Uniunii Europene care au fost omişi din lista electorală complementară, precum
şi alegătorii care nu se regăsesc în lista electorală permanentă şi care,
prezentându-se la vot, fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza
teritorială a secţiei de votare respective. În lista electorală suplimentară
sunt înscrişi şi preşedintele, şi membrii birourilor electorale ale secţiilor
de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu
menţinerea ordinii.
Listele complementare
Listele complementare
Acestea includ pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept
de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au
domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru
Imigrări realizează copii ale listelor complementare. Un exemplar este pus la
dispoziţia alegătorilor pentru consultare. Orice neconcordanţă între lista
electorală complementară şi copia întocmită se sesizează şi se soluţionează de
către primar pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în
circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele
Oficiului Român pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar pe baza
unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa
la care locuiesc.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul,
municipiul sau subdiviziunea administrativ –teritorială a municipiului în care
alegătorul îşi are domiciliul. Alegătorii votează numai la secţia de votare la
care este arondată strada sau localitatea potrivit delimitării făcute şi unde
sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente, în copia de pe
listele electorale complementare sau în lista suplimentară întocmită de primar.
Votează la secţia de votare în a cărei rază îşi au domiciliul cetăţenii români
cu drept de vot omişi din copia de pe lista electorală permanentă care se
prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza
secţiei de votare respective. Aceştia sunt înscrişi în lista electorală
suplimentară întocmită de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor
de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu
menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc
atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care
se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista electorală
suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din copia de pe lista electorală
permanentă existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la
solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.
Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa
într-o altă unitate administrativ- teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea
datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea
administrativ-teritorială respectivă.
Un alegător este înscris numai într-o singură listă
electorală. La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul
local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele consiliului
judeţean.
Procesul electoral începe la ora 7.00 şi se închide la ora
21.00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.
Pentru exercitarea dreptului la vot, alegătorul trebuie să
prezinte actul de identitate membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
Prin act de identitate se înţelege:
- cartea de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic sau de serviciu aflate în termenul
de valabilitate;
- carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor şcolilor
militare.
Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot
pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea. Alegătorul,
cetăţean al Uniunii Europene, care îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă
circumscripţie electorală după ce a fost înaintată copia de pe lista electorală
complementară la biroul electoral al secţiei de votare îşi exercită dreptul de
vot în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de
înregistrare care atestă noua adresă sau o cartea de rezidenţă permanentă ori
permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o
adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Oficiului Român
pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii
corespunzătoare numărului cabinelor de vot.
Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului
electoral al secţiei de votare care după verificarea înscrierii în lista
electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică
ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de
candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot
astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi
le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se restituie preşedintelui,
care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data
scrutinului. În cazul în care alegătorul votează în baza cărţii de identitate,
pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data
scrutinului.
În cazul în care buletinul de vot se deschide astfel încât
secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă
alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune
despre acest incident în procesul verbal al operaţiunilor de votare. Îndoirea greşită a buletinului de vot NU
ATRAGE NULITATEA VOTULUI, DACĂ SECRETUL VOTULUI ESTE ASIGURAT. PREZENŢA
ORICĂREI PERSOANE ÎN CABINELE DE VOT, ÎN AFARA CELEI CARE VOTEAZĂ, ESTE
INTERZISĂ.
Alegătorul care din motive temeinice, constatate de
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur
are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l
ajuta. Însoţitorul nu poate fi ales din rândul persoanelor care candidează în
circumscripţia în a cărei rază teritorială se află secţia de votare respectivă
Preşedintele secţiei de votare poate lua măsuri ca
staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească
nejustificat.
Votul cu urna
specială
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau
invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate
aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi
membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu
materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi
buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua
votarea. Votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de
preşedintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente, copia
listei electorale complementare sau a listei suplimentare existente la secţia
respectivă. Lista se semnează de preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele
cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente
la secţie. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.
Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al
secţiei de votare. Pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială
a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.
Buletine de vot
declarate nule
După desfăşurarea procesului electoral şi deschiderea urnelor, sunt declarate nule buletinele de
vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; buletinele de alt model decât cel legal
aprobat; buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila „VOTAT” ;buletinele pe
care este aplicată ştampila „VOTAT” pe mai multe patrulatere. Excepţia face
rererire la situaţia în care ştampila „VOTAT” a depăşit limitele
patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă. BULETINELE DE VOT NULE NU INTRĂ ÎN CALCULUL VOTURILOR VALABIL EXPRIMATE.
Identitatea persoanei care se prezintă la vot poate fi
contestată de către candidaţi şi alegători. În asemenea cazuri, identitatea
celui în cauză se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este întemeiată,
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl opreşte de la vot pe
alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces verbal şi sesizează
poliţia.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate
suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi
este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte.
Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării,
urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului
electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de
votare în acelaşi timp. Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot
fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor.
Primarii şi preşedinţii consiliului judeţean se aleg din
primul tur de scrutin. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel
mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se organizează un
nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur ( în data24 iunie 2012)
la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.
CONTRAVENŢII ŞI
SANCŢIUNI
Refuzul de a permite accesul membrilor biroului electoral al
secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum
şi reprezentanţilor mass-media români şi străini. Această contravenţie se
sancţionează cu amendă de la 600 de lei la 1000 de lei. Constatarea
contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către poliţişti.
Refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui
biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în
localul de vot şi împrejurimi. Această contravenţie se sancţionează cu amendă
de la 2200 lei la 3000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea
sancţiunii se fac de către poliţişti.
Încălcarea de către preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare a prevederilor articolului 89 din Legea 67/2004 republicată.
Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele
biroului electoral de circumscripţie.
Întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea prevederilor
articolului 90 din Legea 67/2004 republicată. Această contravenţie se
sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei
şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral de
circumscripţie.
Părăsirea de către membrii biroului electoral a localului
secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea
procesului-verbal. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400
lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de
către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.
Continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei
electorale potrivit dispoziţiilor articolului 61 din Legea 67/2004 republicată,
prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip
precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de
votare sau în perimetrul prevăzut de lege (500m) să voteze sau să nu voteze
anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale. Această
contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către poliţişti.
Purtarea pe durata votării de către membrii biroului
electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane,
insigne sau alte însemne de propagandă electorală. Această contravenţie se
sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei
şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral de
circumscripţie.
Absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului
acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor
prezentei legi de la activitatea acestora. Această contravenţie se sancţionează
cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei.
Refuzul preşedintelui biroului electoral sau al
locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal
persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor legale. Această contravenţie se
sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Refuzul nejustificat de a
înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă,
care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui
alegător care nu prezintă actul de identitate.
INFRACŢIUNI
Înscrierea cu ştiinţă în copia de pe lista electorală
permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară a unor persoane
care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă sau în lista electorală
complementară constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 5 ani.
Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către
membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false,
introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate
de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile
electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseşte.
Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru
închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât
cele prevăzute la articolul 87 din Legea 67/2004 republicată constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se
pedepseşte.
Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor
biroului electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte
cu închisoare de la 1 an la 5 ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanelor
care transportă urna specială fără a face parte din biroul electoral al secţiei
de votare. Tentativa se pedepseşte.
Prefectul Sorin Rednic a precizat că au fost tipărite
buletinele de vot pentru alegerile locale din 10 iunie. Buletinele sunt depozitate în siguranţă, sub pază
militarizată, iar spaţiul este supravegheat cu camere video. Suntem în graficul
prevăzut de calendar în ceea ce priveşte acţiunile pentru organizarea
desfăşurării procesului electoral, a mai adăugat prefectul de Maramureş.
Un exemplar al buletinului de vot pentru alegerea
preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, respectiv pentru alegerea
consilierilor judeţeni a fost ştampilat şi anulat de către preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie
Judeţeană nr. 26 Maramureş, judecător Virginia Pop, pentru a fi afişat şi
consultat la avizierul biroului de către toate persoanele interesate.
Dan BUCĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu