Ziua cea mai neagră
pentru porcine: Sfântul Ignatie. Ritualul tăierii porcului la români
Sarbatoarea din 20 decembrie, inchinata Sfantului Ignatie al
Antiohiei, este cunoscuta in popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau
Inatoarea (divinitate razbunatoare sub forma unei batrane urate ce ispitea
femeile sa lucreze si apoi le devora). Ritualul sacrificarii porcului prezinta
legatura evidenta intre mitologia Greciei antice si religia populara
romaneasca. In credinta romaneasca cat si in mitologia greaca se crede ca
sangele scurs la sacrificiul porcului poate spala crimele sau nelegiuirile
oamenilor, oricat de mari ar fi fost acestea.
In calendarul popular romanesc, Igant este cosniderat
patronul porcului dar este cunoscut si in calitate de zeu al focului terestru,
sacrificial si al luminii solare, legatura cu formele precrestine de cult al
soarelui reiesind chiar din numele sau derivat din latinescul ignis, foc.
Pentru tarani, Ignat a fost un simplu om necajit care vrand
sa-si taie porcul, a scapat securea in capul tatalui sau, omorandu-l pe loc,
iar apoi caindu-se toata viata viata si primind mila de la Dumenzeu si Sfantul
Petru. Aceasta greseala este de fapt cea care a dat voie manifestarii unui nou
si puternic ritual de sacrificare, practicat in pragul de innoire a timpului,
inainte de Craciun. Moartea parintelui este cea care regenereaza lumea, care
forteaza trecerea spre regimul innoit de existenta. Desi el este cel care
executa sacrificiul, Ignat-omul nu are indreptatirea de a fi autorul acestei
renasteri prin jertfa, ci este numai unealta unei instante supraumane. Ziua lui
a ramas statornicit obiceiul sacrificiului ritualic al porcului, scrie
crestinortodox.ro.
Porcul va fi, de aici inainte, substitutul parintelui
sacrificat in scopul resacralizarii lumii. Sangele porcului (substitut al
tatalui), este cel care salveaza, care purifica lumea si care readuce lumina
solara si armonia cosmica.
Se crede ca in noaptea de Ignat porcii viseaza ca vor fi
taiati. La taierea porcului oamenii milosi nu trebuie sa stea prin apropiere
caci se crede ca porcul moare cu mare greutate, iar carnea sa nu va mai fi
buna. De asemenea, la taierea porcului nu trebuie sa se stranga din dinti ca sa
nu iasa carnea porcului tare la fiert. Cu sangele porcului se face semnul
crucii pe fruntea copiilor, ca sa fie sanatosi peste an. Dupa taiere si
transare, urmeaza „pomana porcului“, la care iau parte casnicii si ajutoarele.
In credinta populara, organele sau parti din porcul taiat
sunt folosite pentru a trata unele boli ale oamenilor si animalelor:
- sangele porcului amestecat cu mei si lasat sa se usuce, se
folosea pentru a afuma copii care se speriau sau aveau guturai;
- cu parul de porc se afumau copiii atunci cand erau
deochiati;
- untura de la porcul negru e buna pentru sanatatea oilor;
- daca in inima porcului se gaseste mult sange inchegat
inseaman ca stapanul casei va avea multi bani;
- splina porcului arata durata iernii in fucntie de cat de
groasa este la capat (cu cat este mai subtire cu atat iarna va fi mai saraca in
omat.
Sursa:
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/237164/ritualul-taierii-porcului-la-romani.html?utm_source=newsletter-lunch-20121220&utm_medium=email&utm_content=lunch-20121220&utm_campaign=Newsletter-Lunch
Cristian LAURENŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu