de Mădalina Zete
Puţini cetăţeni români mai sunt interesaţi
de lectură, în ziua de azi internetul fiind cel care “rezolva” problemele, insă
doar aparent. După cum bine ştim aparenţele înşeală mai devreme sau mai târziu. O parte din cititorii fideli ai cărţilor preferă să recitească din nou şi din nou aceleaşi
opere scrise de marii clasici români si de scriitorii ale căror opere făceau
furori. O altă parte preferă să-i citească pe scriitorii şi poeţii din zilele
noastre care au devenit cunoscuţi atât la nivel naţional cât şi la nivel
internaţional. Cu siguranţă există şi în zilele noastre scriitori cel putin la
fel de talentaţi precum sunt cei care traiesc în cărţile de “Limba şi
literatura română”. La noi în popor “ domneşte” o vorbă mare: “ Românul se
naşte poet !”, desigur mai mult sau mai puţin talentat. Câţi dintre noi nu am
scris o strofă sau o poezie?!
Din păcate scriitorii contemporani ( talentaţi) sunt nepreţuiţi, neavând
parte de aprecierea cuvenită, de un statut demn, însă chiar şi aşa ei continuă
să scrie, să exceleze. Îmi pare că istoria se repetă, o istorie tragică, în
care scriitorii români au fost apreciaţi şi citiţi abia după ce nu au mai fost.
Trebuie să avem grijă de lucrurile ori faptele care încă mai pot fi controlate,
caci degeaba “ vom lua umbrela după ce trecut ploaia”. Ei, scriitorii români,
care şi-au epuizat ochii de atâta citit şi scris, care gândesc cu inima atunci
când işi scriu operele şi încearcă să ne învăluie în mister prin poeziile, apoi
să ne dăzvăluie o altă realitate, mai crudă prin romanele lor, ei trebuiesc
apreciaţi şi răsplătiţi. Răsplătiţi în modul cerut de ei : " Din scris m-a sfătuit şi tata,
Avere nimeni n-o să facă
Dar pentru mine-ar fi răsplata
Să mă citiţi şi să vă placa!"
Avere nimeni n-o să facă
Dar pentru mine-ar fi răsplata
Să mă citiţi şi să vă placa!"
Eterna dramă a poetului român. Trăim într-o lume insensibilă dominată de un pragmatism patologic şi vulgar. Primul editorial al Mădălinei Zete, este trist şi dur la adresa celor care pretind că fac ordine în literatura noastră plăpândă de după 89. Trebuie reformată Literatura Română până se mai poate, până nu cădem în ridicol în faţa Europei şi a Lumii. Eu unul aş începe numind-o pe Mădălina Zete Director al Institutului Cultural Român. Cel puţin aşa ar mai creşte şansele celor tineri, marginalizaţi de moliile şi murăturile bătrâne ale unei ierarhii culturale desuete şi falimentare în fapt şi de drept. Mihai Ganea
RăspundețiȘtergere30 decembrie 2012, 18:32
Trebuie sa facem ceva in aceasta privinta...doar artistii pot sa-i desprinda pe toti care-i urmaresc, asculta, ori citesc din aceasta lume cuprinsa de haos...de ce sa asteptam ziua de maine? de ce sa nu facem azi?
Ștergere