Școala în Finlanda

 

În Finlanda școala începe când copilul împlinește 7 ani. Este considerat cel mai bun sistem școlar din lume.

Lecțiile durează 60 de minute din care 45+15 pauze. De luni pana joi 8 ore pe zi, vineri pana la 13 si sambata liber.

În Finlanda, educația școlară este absolut gratuită. Părinții nu plătesc deloc bani. Totul e pe seama statului.

Fiecare copil primește o tabletă gratuită de la stat, iar toate manualele sunt pe tabletă, astfel încât copiii să nu fie nevoiți să care ghiozdane grele.

Mâncarea la școală este gratuită, variată și curată și fiecare elev poate obține ce vrea și cât vrea.

Fiecare investiție în educația unei țări este o investiție în viitorul ei. Aceasta este cea mai importantă investiție.

O națiune educată este motorul atât al economiei, cât și al sănătății și justiției.

GDL

EDUCAŢIA DIN ... FINLANDA

 

De ce este atât de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamâna?

07:45 -Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici.

Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pâna la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev  nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana.

Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.

09:15 - Orele de 45 de minute.

Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic.

Şcoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu "scump" din Spania. Sălile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu peşti tropicali, bucatarie completă, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au câte  un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tâmplarie, schiuri...

O sala de sport acoperită, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mâncarea e gratuită.

12:00 - Mâncare caldă, nutritiva si gratuită.

Saili are o jumătate de ora pentru prânz, la fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pâna după amiază, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.

16:05 - Inapoi acasa,Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intârzie la serviciu.

18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamâna) sunt momentele in care familia se afla împreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.

 20:15 - Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, într-o ora sau două, pentru ca de-abia aşteaptă să se urce în pat şi să citească Harry Potter in engleza.

Pentru Saili, şcoala este ca un serviciu.

- "Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saracă".

- Educatia fiecărui copil costa statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita până la absolvirea unei universitati. "Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre".

- Studentii platesc doar cartile si mâncarea (2.50  euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dându-le subventii pentru închirierea unei locuinte si primul salariu.

- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt întotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.

- Intr-o şcoala din centrul capitalei  Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cât mai înalt.

- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: "Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor".

- Nu exista repetenti, desi nu exista decât o singura oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data". Se studiaza pâna când se ia  examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.

- "Ziua de lucru" a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica.

Elevii cânta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gândirea critica si se discuta. - "Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde -" da."

Da, dar secretul este altul: Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa facă copii!!! Si inca  ceva. Cei care nu au terminat 8 clase nu au drept de vot!

P.S. Dati mai departe - poate ajunge la careva... prin minister, guvern sau Parlament  !!!

Sursa: INTERNET

Învățământ școlar absolut gratuit - Finlanda

 

„Un popor educat este un popor sănătos”.

                                                 Nicolae Iorga

În Finlanda, învățământul școlar este absolut gratuit.  Părinții nu plătesc niciun ban pentru nimic.  Nu se colectează bani pentru ajutoare, cretă, reparații sau excursii, totul este pe cheltuiala statului.  Fiecare copil primește gratuit o tabletă de la stat și toate manualele sunt încărcate pe tabletă pentru ca copiii să nu fie nevoiți să poarte rucsacuri grele.  Mâncarea la școală este gratuită, este variată în stil bufet, fiecare elev poate mânca ce vrea din meniul zilnic..  Există preparate separate pentru vegetarieni și pentru copiii cu alergii, fără gluten, fără lactoză, etc, etc, imaginează-ți.. au șase tipuri de pâine..

 Fiecare investiție în educația unei țări este o investiție în viitorul ei.  Aceasta este cea mai importantă investiție.  Dacă investești în educație, în anii următori nu va trebui să investești în alte lucruri.  O națiune educată este motorul economiei, al sănătății, al justiției... și al tot ceea ce vă puteți gândi !

                                                                                                               C.L.

Singura țară care nu duce lipsă de echipament medical împotriva COVID-19!

Finlanda, spre deosebire de celelalte ţări afectate de pandemia de COVID-19, nu duce lipsă de echipament medical şi de protecţie. Acest lucru se datorează stocului realizat în perioada Războiului Rece, scrie The New York Times.

După al Doilea Război Mondial, naţiunile nordice au început să îşi facă stocuri de resurse şi echipamente medicale. Zeci de anii Norvegia, Suedia, Danemarca şi Finlanda au făcut provizii de consumabile medicale, materii prime pentru fabricarea de muniţie, echipamente medicale şi militare, combustibil şi alimente.

Dintre aceste ţări, doar Finlanda a continuat, însă, să se îngrijească şi să alimenteze stocurile după ce Războiul Rece s-a încheiat, scrie Mediafax. De aceea, în prezent, Finlanda are la dispoziţie un stoc demn de invidiat de echipament medical şi de supravieţuire.

În momentul în care noul coronavirus a ajuns în ţară, guvernul finlandez a accesat stocurile de urgenţă pentru prima dată după al Doilea Război Mondial.

„Finlanda a fost întotdeauna gata pentru o catastrofă majoră sau un nou război mondial”, a spus Magnus Hakenstad, un cercetător de la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare, citat de NYT.

Deşi an de an Finlanda s-a clasat în top pe lista celor mai fericite naţiuni, localizarea pe hartă şi conflictele istorice au învăţat ţara de 5,5 milioane de locutori că trebuie să fie pregătită pentru ce este mai grav, a explicat Tomi Lounema, directorul executiv al Agenţiei Naţionale pentru Furnizarea Materialelor de Urgenţă din Finlanda.

„Este în ADN-ul poporului finlandez să fie pregătit”, a spus Lounema, referindu-se la apropierea ţării sale de Rusia.

În ceea ce priveşte stocul de provizii, există puţine informaţii disponibile publicului şi u se ştie câte măşti sau echipamente are ţara în stoc.

Dar autorităţile au confirmat că stocurile sunt păstrate într-o reţea de locaţii răspândite în toată ţara, ceea ce face mult mai simplă distribuirea lor către unităţile medicale.

În Finlanda au fost înregistrate până luni seara 2176 de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 27 şi-au pierdut viaţa.

Sursa: Digi 24

EDUCATIE. SECRETUL FINLANDEZILOR

De ce  este atât de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal  sa termine primele 12  clase cu medii excelente,  vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe  saptamâna?!  

  Ora 07:45

 -  Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la  poarta scolii (nu exista autobuze  scolare).

Autobuzul  trece la fiecare 5 minute.

 Finlandezii  incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de  mici.

Pe  foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina  la scoala.

 Biletul  este subventionat de catre municipalitate.

 Conform  legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de  scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie  spartana.

  Niciun muc de  tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe  ziduri.

  09:15

  -  Orele de 45 de minute.

 Finlandezii  mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza.  75% dintre materii sunt comune in toata tara .  Restul il alege scoala, in  acord cu profesorii,  parintii si elevii.

 Orele  sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In  interiorul scolii, curatenia este si mai  evidenta.

 Totul  pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt  semne, si nu se scrijeleste nimic.

 Scoala  este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii  demne de un colegiu "scump"  din Spania.

   Salile  de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in  circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali,  bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer  conditionat, multe plante.

 Fiecare  doi elevi au cite un calculator.

 O  duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de  sudura, scule de timplarie, schiuri... O sala de sport  acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de  mese cu autoservire.

 Cartile  sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e  gratuita.  

  12:00

 -  Mincare calda, nutritiva si gratuita.

  Saili  are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul  scolii.

 Legea  finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu  multe feluri de salate si fructe.

 Se  bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea  fiecarui oras. Daca orele  se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a  oferi o gustare elevilor.

  16:05

 -  Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai  mic.

 Nu  exista delincventa, strazile sunt  sigure.

 Cind  se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa  gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii  lor, daca acestia intirzie la  serviciu.

  18:30

 -  Cina si   sauna (aceasta, de 3 ori pe  saptamina)   sunt momentele in care familia se  afla impreuna.

 Se  converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor,  dorintele, progresele si nevoile lor. Dar  in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata  familia, in comun.

  20:15

  -  Temele si la culcare.

  Copiii  finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le  termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia  asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in  engleza.

  Pentru  Saili, scoala este ca un  serviciu. 

  -  "Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga  medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este  una saraca".

  -  Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200.000 de  euro, de la gradinita pina la absolvirea unei  universitati.

  "Sunt  banii cel mai bine folositi din impozitele  noastre".  -  Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la  restaurantul facultatii).  Apoi,  statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru  inchirierea unei locuinte si primul  salariu.

  -  Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in  orice moment politetea in relatiile dintre  ei.

   Nu  poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect  imbracati si pieptanati.

  -  Intr-o scoala din centrul  capitalei  Helsinki  ,  sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este  acelasi.

  Sistemul  educational nu este elitist si nu urmareste producerea de  genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai  inalt.

  -  Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si  profesoara: -  "Cind  îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii  contribuabililor".

  - Nu  exista repetenti, desi nu exista decit o singura  oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv  ca viata insasi nu se traieste decit o singura  data".

  Se  studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul  urmator este automata.

  -  "Ziua de lucru" a lui Saili este intensa, de la 8  pina la 3.

   Orele  sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se  petrece obligatoriu afara, in aer  liber. 

  Se  stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii  mecanice.

  Orele  sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon,  teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi  de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau  muzica.

  Elevii  cinta la vioara, chitara electrica sau la ce  prefera.

  Si,  inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se  discuta.

  -  "Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo.  Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri  video.

  Il  intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde -  " da."  

  Dar  exista un secret:

  Pe  la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa  scrie si sa citeasca nu are voie sa  faca copii!!!

 Dati  mai departe ! Poate ajunge si la careva de prin  minister, guvern si Parlament !!!

  

Cum funcționează cel mai performant sistem de învățământ din lume

Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul excepțional.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste performanțe.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.

7-16 ani. 0 bani.

Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.

Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.

Egalité, Fraternité

Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.

Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.

„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”

Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.

Bonus!

Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.

Practică, experimente, lectură.

Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.

În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.

Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.

Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.

                                                                                  Un articol de: Sanda Bordei