Semnificațiile zilei de 22 aprilie 2025

 

Evenimente  22 aprilie

1500: 

Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia.

1509: 

Henric al VIII-lea a fost încoronat rege al Angliei.

1529: 

Spania și Portugalia încheie un tratat la Zaragoza, prin care își împărțeau coloniile din emisfera estică.

1866: 

A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann (în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn).

1913: 

"Pravda", "vocea" Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și-a făcut apariția în Petersburg.

1915: 

La această dată a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul primului război mondial .

(în 1917, în jurul localității belgiene Ypres, vor fi utilizate pentru prima oară gazele toxice, iperita luându-și numele de la acest oraș; la 13 ianuarie 1993, la Paris se va semna "Convenția cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia", intrată în vigoare la 29 aprilie 1997).

1925: 

Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.

1952: 

In SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear

1954: 

URSS intra in UNESCO

1967: 

In Grecia intra in vigoare Legea Martiala

1980: 

S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.

1990: 

După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București, blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Ca

Piața Universității din București este unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989.

1996: 

Consiliul Național Palestinian și–a deschis lucrările, dupa 32 de ani de exil.

1999: 

In Romania, Parlamentul Romaniei aproba cererea NATO de acces in spatiul aerian al Romaniei, pentru operatiunile asupra Yugoslaviei.

2005: 

Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak, postul susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.

Celebrări 22 aprilie

1952: 

A fost născut Ion Cristofor.

1937: 

A fost născut Jack Nicholson.

1724: 

A fost născut Immanuel Kant.

1944: 

A fost născut Ion Dragomir.

1870: 

A fost născut Vladimir Ilici Lenin.

1451: 

A fost născut Isabella I.

1777: 

A fost născut Henry Fielding.

1894: 

A fost născut Camil Petrescu.

1850: 

A fost născută poeta Veronica Micle - FOTO.

Comemorări 22 aprilie

1986: 

A murit Mircea Eliade.

1882: 

A murit Vasile Conta.

1996: 

A murit Erma Bombeck.

1984: 

A murit Ansel Adams.

1994: 

A murit Richard Nixon.

1996: 

A murit Mircea Sandu.

1897: 

A murit Ion Ghica.

1933: 

A murit Henry Royce.

Sursa: Wikipedia

Semnificațiile zilei de 22 aprilie 2024

 Evenimente ale zilei 22 aprilie

1500: 

Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia.

1509: 

Henric al VIII-lea a fost încoronat rege al Angliei.

1529: 

Spania și Portugalia încheie un tratat la Zaragoza, prin care își împărțeau coloniile din emisfera estică.

1866: 

A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann (în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn).

1913: 

"Pravda", "vocea" Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și-a făcut apariția în Petersburg.

1915: 

La această dată a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul primului război mondial .

(în 1917, în jurul localității belgiene Ypres, vor fi utilizate pentru prima oară gazele toxice, iperita luându-și numele de la acest oraș; la 13 ianuarie 1993, la Paris se va semna "Convenția cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia", intrată în vigoare la 29 aprilie 1997).

1925: 

Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.

1952: 

In SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear

1954: 

URSS intra in UNESCO

1967: 

In Grecia intra in vigoare Legea Martiala

1980: 

S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.

1990: 

După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București, blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Ca

Piața Universității din București este unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989.

1996: 

Consiliul Național Palestinian și–a deschis lucrările, dupa 32 de ani de exil.

1999: 

In Romania, Parlamentul Romaniei aproba cererea NATO de acces in spatiul aerian al Romaniei, pentru operatiunile asupra Yugoslaviei.

2005: 

Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak, postul susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.

Celebrări 22 aprilie

1952: 

A fost născut Ion Cristofor.

1937: 

A fost născut Jack Nicholson.

1724: 

A fost născut Immanuel Kant.

1944: 

A fost născut Ion Dragomir.

1870: 

A fost născut Vladimir Ilici Lenin.

1451: 

A fost născut Isabella I.

1777: 

A fost născut Henry Fielding.

1894: 

A fost născut Camil Petrescu.

1850: 

A fost născut Veronica Micle - FOTO.

Comemorări 22 aprilie

1986: 

A murit Mircea Eliade.

1882: 

A murit Vasile Conta.

1996: 

A murit Erma Bombeck.

1984: 

A murit Ansel Adams.

1994: 

A murit Richard Nixon.

1996: 

A murit Mircea Sandu.

1897: 

A murit Ion Ghica.

Sursa: Wikipedia

Lumea poeziilor - Veronica Micle

 

Scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată iubitei Veronica Micle

„Constanța, 16 iunie 1882

Draga mea Veronică,

O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate feţele căci ea e schimbăcioasă la coloare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia.

Costanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare eleganţă în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci şi clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului.

O terasă pe ţărmul înalt dă o frumoasă privelişte pe toată întinderea mării şi, când luna e deasupra apei, ea aruncă un plein de lucire slabă, care pluteşte pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec, şi noaptea marea îşi merită numele ei de neagră.

Şed într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Dar aceasta nefiind cu putinţă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, şi rămân al tău Eminescu.

Adresa mea: Chiustenge (Constanţa) Hôtel d’Angleterre”

(Mihai Eminescu, Veronica Micle - „Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit. Corespondență inedită”, Editura Polirom, 2019, Ediție îngrijită, transcriere, note şi prefață de Christina Zarifopol-Illias) 

Lumea Poeziilor - Veronica MICLE

Lumea Poeziilor - Veronica Micle

Destinul copiilor marilor scriitori români

 De cele mai multe ori, copiii geniilor literaturii române au trăit în umbra şi măreţia părinţilor. Mulţi dintre ei nu au moştenit talentul, fiind consideraţi de contemporanii lor urmaşi nedemni.  Disperat, Eminescu cerea bani, ameninţa... Pe lângă opere nemuritoare care au îmbogăţit literatura română, marii scriitori au lăsat în urma lor şi copii. Despre aceştia se ştie însă foarte puţin, iar existenţa lor în majoritatea cazurilor s-a desfăşurat în umbra personalităţii iluştrilor părinţi.  

1. Fiul lui Creangă, ”un cioflingar de târg mediocru”.

   Celebrul povestitor Ion Creangă a avut un singur fiu, Constantin. El este rodul căsătoriei lui ”Popa Smântână” cu Ileana, fiica preotului Gregoriu de la Biserica ”Patruzeci de Sfinţi” din Iaşi. Constantin s-a născut în 1860, într-o familie unde buna înţelegere lipsea cu desăvârşire, după cum arată şi criticul George Călinescu în ”Viaţa lui Ion Creangă”. Boemul humuleştean era sever cu propriul fiu şi cu soţia. A fost părăsit de Ileana şi l-a crescut singur pe Constantin de la vârsta de 6 ani. De mic îl educase, după cum spune criticul, cu palma şi îi impunea drumul în viaţă. De altfel, şi Constantin mărturiseşte acest lucru, spunând că a fost obligat la doar 12 ani să trăiască într-un internat de la Şcoala Militară. ”Era el cum era cu alţii, dar cu de-ai lui, de-ai casei şi de-alde mine mai ales, pleosc una peste gură! Şi n-aveai cui te plânge, grevele nefiind încă inventate pe-atunci”, se plângea Constantin de tatăl său. De altfel, raţiunile financiare l-au determinat pe Ion Creangă să-şi trimită fiul la Şcoala Militară din Iaşi, care era gratuită. Diaconul, în urma divorţului, a fost răspopit şi mai apoi dat afară şi de la şcoală. Tânărului Creangă îi pria însă viaţa militară. Criticul George Călinescu şi contemporanii lui Creangă îl descriu pe Constantin ca pe un adolescent mediocru, care nu călca pe urmele tatălui său. Era leneş, înfumurat şi fără cultură. ”Şcoala militară din Iaşi (...) îi răpise orice ingenuitate, dându-i fumuri şi nu-i dăduse nimic în schimb, nici o cultură serioasă. Era tocmai unul din acei semidocţi de care vorbea Eminescu, un cioflingar de târg care se cam ruşina de tata şi avea gusturi măreţe”, scria George Călinescu. Încrezut, dar incapabil să-şi găsească o cale în viaţă, Constantin apela în permanenţă la tatăl său şi la influenţa pe care acesta o avea în rândul junimiştilor bogaţi. A început să facă acest lucru încă din perioda adolescenţei. Tatăl, Creangă, se umilea în faţa lui Titu Maiorescu pentru a obţine favoruri pentru fiul său. ”Însă Creangă, ca orice părinte, îşi iubea puiul şi-l credea bun la ceva. Cu o dragoste vrednică de toată lauda, el aleargă la mărimile pe care le cunoştea ca să ceară o vorbă bună pentru plodul său. (...) Creangă, ca diacon, sărutase mâna directorului său de şcoală normală când fusese numit institutor, fu văzut sărutând iarăşi, în faţa a o sută de comeseni ai unui banchet, mâna lui Titu Maiorescu. Şi într-adevăr institutorul nu datora Junimii numai pâinea sa, dar o seamă de bune îndrumări pentru slabul său fecior”, preciza Călinescu în ”Viaţa şi opera lui Ion Creangă”. Creangă, folosindu-se de relaţiile pe care le avea, îşi trimite fiul mai apoi la Şcoala Militară din Bucureşti şi, având după 1878 o situaţie financiară ceva mai bună, îi trimite constant fiului bani. Îi roagă pe Slavici şi Eminescu să-l vegheze pe Constantin, îndreptat mai mult către aventuri amoroase, bodegi şi cheltuit bani decât către şcoală. Ajunge în jurul anului 1878 sublocotenent de marină şi este trimis la Trieste, în Italia. Părea că fiul lui Creangă mergea pe drumul cel bun. În fapt, lui Constantin, spune George Călinescu, îi plăceau luxul şi viaţa militată, visând la aventuri şi căpătuială. Plimbându-se ba la Galaţi, ba la Bucureşti, Constantin îşi căuta fără sorţi de izbândă un rost, fiind mereu îndrăgostit şi cerând bani tatălui său. Se apucă chiar şi de scris, crezând că are talentul tatălui său. A eşuat lamentabil. George Călinescu spune că fiului lui Creangă cerea bani şi junimiştilor, fără să ştie tatăl său, şi, dacă era refuzat, îi jignea. În cele din urmă, Constantin dorea să fie şi inventator şi urmează, tot pe banii tatălui său şi ai junimiştilor, Şcoala Politehnică de la Viena. În 1884 pare că se cuminţise şi dorea să se căsătorească. Cum visa la avere, găsise şi fata potrivită. ”Gândul lui era mai mult să-nfigă dinţii în realitate şi destăinuia acum că găsise o domnişoară de 16 ani, Olga, din Brăila, fiică a domnului Neculai Petrea, mare en-grosist. Fata avea marea însuşire de a căpăta 25.000 de galbeni şi de avea un tată cu o avere de peste un milion şi cu numai doi copii”, scrie George Călinescu. „Ori fumaţi hârtia Creangă, ori daţi dracului tutunul“. Cu Olga, Constantin face patru copii, dar doar pe micuţa Letiţia bunicul Creangă reuşeşte să o vadă. Constantin a eşuat lamentabil şi în căsnicie divorţând de două ori. După moartea tatălui său, în 1887, devenit căpitan, Constantin duce o viaţă deşănţată, fără ţintă, şi îşi dechide birt, vinde băutură la colţ de stradă şi ţigări.”Căpitanul îşi desfăşura în voie firea sucită, burlescă, nesusţinută nici de inteligenţă, nici de cultură. Reputaţia tatălui îi zăpăci existenţa şi-i dădu idei nătruşnice şi penibile. (...) Încă ofiţer fiind se făcu fabricant de foiţă de ţigări, cu reclamă stupidă, de felul acesta: «Hârtia de ţigară Ţaţa Lina», «Ori fumaţi hârtia Creangă, ori daţi dracului tutunul», scria Călinescu. Constantin Creangă moare în 1918.  

2. Fiul lui Mihai Eminescu, funcţionar la Botoşani.

  Despre copilul natural al poetului Mihai Eminescu se ştiu puţine. De altfel, până să-i fie descoperit
certificatul de naşteri, mărturiile contemporanilor poetului păreau simple fantasmagorii. Pe fiul lui Eminescu îl chema Mihai Lăzăreanu şi a fost făcut cu fata morarului din satul Cucorăni, o localitate la doar trei kilometri de Ipoteşti. ”Copilul a fost botezat Mihail şi el a venit pe lume în ziua de 19 iunie 1877, la Ipoteşti (conf. cert. naşt. nr 38/1877, primăria Cucorăni), având ca mamă pe Ileana, fiica de 25 de ani a morarului din Cucorăni, o blondă frumoasă, care se va căsători ulterior cu Ion Lăzăreanu, un pădurar de 32 de ani. Acesta o va accepta de soţie numai după ce căminarul Eminovici, bunicul noului născut, îi va asigura băieţelului o convenabilă întreţinere, printr-o înţelegere secretă între cele două părţi”, precizează scriitorul Cristian Petru Bălan în eseul ”Fiul natural al lui Mihai Eminescu”, publicat pe pagina „poezie.ro”. Copilul a fost conceput de Eminescu în timpul unei vacanţe, când s-ar fi îndrăgosit de fata morarului. Mihail Lăzăreanu, fiul marelui poet, a fost botezat de Henrieta, sora lui Mihai Eminescu, iar Gheorge Eminescu, pentru a nu se isca un scandal nedorit în sat, îi asigurase copilului tot ce îi era necesar traiului. Se precizează că iniţial copilul se numea Ilie, dar la insistenţele Henrietei şi, se presupune, şi ale lui Mihai Eminescu, copilul a primit şi numele de Mihail. Specialiştii spun că Eminecu nu şi-a lăsat de izbelişte copilul. Când avea bani îi trimitea şi s-a întâmplat să-l viziteze în repetate rânduri.  Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziţia petentului: «Tatăl reclamantului stătea în căsuţa boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea şi juca cu plăcere mingea. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884, şi duduca Henrieta, sora lui Eminescu venind să privească şi ea hârjoana noastră a tuturora, aducea de mânuţă pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl dezmierda şi îl numea într-una Mihai, zicând că ea l-a botezat şi ea i-a dat numele Mihai, ca şi fratele ei», citează scriitorul Ion Ionescu Bucovu în ”Confluenţe Literare”, din actele de la Tribunalul Botoşani, prin care Ilie Lăzăreanu a primit oficial şi numele de Mihail dat de Henrieta.La maturitate, Mihai Lăzăreanu, fiul lui Eminescu, spun contemporanii săi, semăna atât la fizic, cât şi la caracter cu tatăl său. „Cunoscuţii lui spun că Mihail Lăzăreanu semăna destul de bine la ochi, la frunte şi la buze cu poetul, despre care le amintea tuturor cu mândrie că îi este tată, dar mai cu seamă îi semăna acestuia la fire, fiindcă ducea o existenţă meditativă, retrasă, fără prieteni, rămânând toată viaţa burlac”, precizează Cristian Petru Bălan. Fiul lui Eminescu a fost un simplu funcţionar fiscal şi a murit la Botoşani la vârsta de 67 de ani. Totodată, în rândul junimiştilor s-a zvonit că Eminescu ar mai fi avut un copil cu Veronica Micle, născut mort însă.  

3. Mateiu Caragiale, fiul frustat care-şi ura tatăl. 

Primul fiu al marelui dramaturg Ion Luca Caragiale a fost Mateiu, născut dintr-o aventură cu Maria Constantinescu, funcţionară la Regia Monopolurilor Statului. ”Nenea Iancu” şi-a recunoscut însă fiul, dându-i şi numele său. Mai mult decât atât, îi trimitea bani şi se interesa de educaţia sa. Mateiu se naşte la 25 martie 1885 la Bucureşti. În 1889, după ce Ion Luca Caragiale se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly, Mateiu este adus în noua familie, pentru ca tatăl să aibă grijă mai bine de educaţia fiului său. Grija nobilă a tatălui pentru copilul din flori nu-l va impresiona însă pe Mateiu. Fiul are o aversiunea faţă de tată, simţindu-se bastard şi mai puţin iubit decât ceilalţi copii din familie, trei fete şi un băiat. În adolescenţă, spunea contemporanii dramaturgului, Mateiu nu-şi suferea tatăl, se depărtează şi doreşte să fie opusul părintelui său cu origine umilă, născut la Haimanale. Visează la o închipuită nobleţe, după cum arăta şi Cezar Petrescu în revista ”Gândirea” făcându-l să arate ridicol şi frustrat de statutul său de bastard şi om cu origine umilă. Această obsesie pentru nobleţe ar fi apărut şi în contact cu profesorul său de istorie şi heraldică, dar şi director al colegiului Sfântul Gheorghe, Anghel Demetriescu. Contemporanilor părea ridicol cu aceste preocupări obsesive şi aere de nobleţe.”Sosea Mateiu, ascunzându-şi timiditatea sub armura trufiei distante, ceremonios, politicos ,care aci nu făcea nici o impresie. Vreau să spun: nici o impresie bună! Aci, nu mai era un personagiu. Era o ţintă. Cât timp îşi sorbea cafeaua ori vermutul, pe bani drămăluiţi de-acasă într-o sărăcie discretă, savant mascată, confraţii şi prietenii îl mai cruţau, îl mai iertau. (...) Se răzbunau după plecarea lui Mateiu, cu mai vârtoase hazuri, mai deşănţate anecdote, amintiri şi născociri, menite să-l situeze definitiv în categoria epigonilor rataţi, ridicoli, emfatici în nulitatea lor, incapabili să poarte cu demnitate pe umeri povara unui nume glorios”, scria Cezar Petrescu, despre modul cum era perceput Mateiu Caragiale de mulţi dintre contemporanii său.Renunţă chiar şi la studiile de drept din ţară şi din străinătate, dedicându-se heraldicii şi poeziei. Ajunge totuşi să-şi împlinească visul, în 1923, devenind boier, după căsătoria cu Marica Sion, o femeie de viţă nobilă, dar cu 25 de ani mai în vârstă. La noul său conac, obsesia pentru nobleţe se accentuează, făcându-şi un blazon  pe care scria „cave, age, tace” adică ”fereşte-te, acţionează şi taci”. Deşi părea doar un urmaş ridicol al genialului dramaturg, Mateiu Caragiale se distinge ca un bun scriitor şi lasă posterităţii romanul ”Craii de Curtea Veche”, scris în 1910. Moare la 1939.

                                                                  de Cosmin Zamfirache

Semnificaţii istorice pentru ziua de 22 aprilie

1724 - S-a născut filozoful Immanuel Kant. A fost unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania. (Critica raţiunii pure, Critica raţiunii practice, Metafizica moravurilor) (m. 1804).

1850 - S-a născut poeta Veronica Micle. A publicat poezii, nuvele şi traduceri în revistele vremii şi un volum de poezii. Este cunoscută datorită legăturii cu poetul Mihai Eminescu.

1867 - S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.

1870 - S-a născut Vladimir Ilici Lenin, întemeietorul Uniunii Sovietice. A condus partidul bolşevic şi a fost primul Premier al Uniunii Sovietice. (m. 21 ianuarie 1924).

1877 - Hotărâtă să-şi cucerească independenţa, România a întrerupt relaţiile diplomatice cu Poarta Otomană.

1894 - S-a născut scriitorul Camil Petrescu. A fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie şi poet. (Jocul ielelor, Suflete tari, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Teze şi antiteze) (m. 1957).

1897 - A murit scriitorul, omul politic şi economistul Ion Ghica, preşedinte al Academiei Române. („Scrisori către Vasile Alecsandri”) (n. 12 august 1816)

1904 - S-a născut J. Robert Oppenheimer, fizician, “părintele” bombei atomice. Printre importantele realizări ale lui Oppenheimer se numără aproximarea Born-Oppenheimer, lucrările privind teoria electron-pozitron, tunelarea cuantică, mecanică cuantică relativistă, raze cosmice. (m. 18 februarie 1967)

1909 - S-a născut, la Torino, neurobiologul Rita Levi-Montalcini, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1986, împreună cu Stanley Cohen, pentru descoperirea factorilor de creştere NGF şi EGF, care contribuie la creşterea celulelor şi organelor.

1915 - Armata germană foloseşte pentru prima dată gazul asfixiant la Ypres.

1916 - S-a născut violonistul şi dirijorul Yehudi Menuhin, elev al compozitorului român George Enescu. (m. 12 martie 1999).Concert pentru două viori J.S. Bach: Yehudi Menuhin (s) - vioara întâi, Jin Li - vioara a doua

1933 - A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat maşina de lux Rolls–Royce (n. 27 martie 1863)

1986 - A murit Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor. (Maitreyi, Noapte de Sânziene, Traité d'histoire des religions, Le Sacré et le Profane) (n. 9 martie 1907).

1989 - A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 6 aprilie 1901)

1994 - Fostul preşedinte american, Richard Nixon, a încetat din viaţă la vîrsta de 81 de ani. A fost cel de-al treizeci şi şaselea vicepreşedinte şi cel de-al treizeci şi şaptelea preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

1996 - A murit poetul şi prozatorul Mircea Ciobanu. (Patimile, Martorii, Vântul Ahab, Anul tăcerii) (n. 13 mai 1940).

                                                                                                                         I.I.D.

Primul film documentar despre poetul MIHAI EMINESCU

 http://www.mihai-eminescu.ro/dosarul-eminescu/85-inedit-primul-film-documentar-despre-eminescu-realizat-in-1914-qeminescu-veronica-creangaq

LUMEA POEZIILOR

Salut Trecut - A încetat din viaţă Veronica Micle

Putini stiu cine a fost cu adevarat Veronica Micle, in necunostinta majoritatea ii leaga numele de cel al marelui poet Mihai Eminescu. Muza a lui Mihai Eminescu, Veronica Micle a fost si poeta. S-a nascut la Nasaud la data de 22 aprilie 1850, fiind al doilea copil al cizmarului Ilie Campeanu si al sotiei sale, Ana. Tatal poetei era cizmar de meserie, a luptat la Revolutia de la 1848, sub Avram Iancu si fiind ranit a murit inainte de a se naste Veronica. In anul 1857, pe cand Veronica avea 7 ani, se muta de la Targu-Neamt la Iasi, in acelasi an mama a inscris-o la cursurile Scolii Centrale de Fete, scoala pe care o absolva in 1863, asa cum atesta si diploma de absolvire, cu calificativul de « Eleva Eminenta », facand parte dintre cele mai bune eleve ale scolii. Anul urmator se casatoreste cu profesorul uinversitar Stefan Micle. Calatorind la Viena, Veronica Micle il cunoaste pe Mihai Eminescu. Veronica Micle a debutat in anul 1872 cu doua scrieri in proza, "Rendez-vous" si "Plimbarea de mai in Iasi", pe care le publica in revista "Noul curier roman" sub pseudonimul Corina. Versurile scrise ulterior i-au fost publicate in "Columna lui Traian" si in "Convorbiri literare". In 1879 moare Stefan Micle, lasand-o intr-o situatie materiala destul de grea. In 1883 Eminescu a numit-o logodnica sa. Insa in 1883 acesta a fost diagnosticat cu sifilis. Veronica a ramas alaturi de el incurajandu-l pana in iunie 1889 cand acesta a murit. Dupa moartea poetului, aceasta s-a retras la Manastirea Varatec, unde a scris un volum de poezii intitulat "Dragoste si Poezie". Volumul cuprindea atat poezii de-ale sale, dar si de-ale lui Eminescu. A murit in noaptea dintre 3 si 4 august 1889 la manastire, dupa ce a luat arsenic. Trupul sau a fost inmormantat acolo, iar casa sa din Târgu Neamţ este acum un muzeu.

                                                                                                        I.I.D.

Semnificaţii istorice pentru ziua de 3 august 2013

1778 - A fost inaugurat Teatrul "Scala" din Milano, unul dintre cele mai renumite teatre de operă din lume, cu opera "Europa Riconosciuta" de A. Salieri.

1889 - A încetat din viaţă poeta Veronica Micle, cunoscută în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu (n. 22 aprilie 1850)

1914 - A fost inaugurat Canalul Panama (79,6 km. lungime, 30 - 300 m. lăţime şi 14 metri adâncime)

1914 - Germania invadează Belgia şi declară război Franţei. Începutul primului Război Mondial

1934 - S-a născut Jonas Savimbi, politician angolez, întemeietorul şi conducătorul mişcării UNITA (Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei) (d. 22 februarie 2002)

1958 - Submarinul american cu propulsie nucleară "Nautilus" a efectuat prima traversare în imersiune a Polului Nord. “Nautilus” a fost primul submarin atomic lansat de Statele Unite ale Americii, la data de 21 ianuarie 1954.

1996 - Preşedintele american, Bill Clinton, a promulgat legea privind acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate cu caracter permanent pentru România

2004 - A încetat din viaţă fotograful francez Henri Cartier-Bresson, considerat părintele fotojurnalismului (n. 1908)

2008 - A încetat din viaţă scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, autor a numeroase romane monumentale despre lagărele sovietice, cum ar fi "Arhipelagul Gulagului" (n. 11 decembrie 1918).

2011 - A încetat din viaţă Rosa del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia, membră de onoare a Academiei Române din anul 1994 (n. 1907)

POESIS – VERONICA MICLE

Ah! Du-te...

Ah. du-te, tu suspinul meu,

Departe sa te duci mereu;

Si de-a mea jale nimanui

Pe unde-i trece sa nu spui.

Pe lume sa nu te opresti,

În vânt sa nu te risipesti;

Te du-n întinsul nesfârsit

De dorul meu calauzit

Si acolo ramâi pierdut

În lume de nimeni stiut.

Am plecat...

Am plecat far’ de cainta

Si m-am dus fara de dor,

Ca sa uit a ta fiinta,

Ca sa uit al tau amor.

Si plecând m-am dus în lume

Numa-n voia întâmplarii,

Nici cu gând de zile bune,

Nici cu jalea-nstrainarii.

De-am mers mult pe-acea carare

Nu mai stiu de-atâta chin

Caci cu dor si disperare

Îndarat la tine vin.

Cel din urma vis

O visul meu cel mai slavit,

Frumos si cel din urma,

Asa cum dulce te-ai ivit

Te stinge si te curma.

Caci e demult de când am pus

Inimii mele paza,

Si-i mult mai mult de când i-am spus

Iubirii sa nu creaza.

Si prea târziu sa mai aprind

Azi dragostei faclie,

Si-n mintea mea sa mai cuprind

O dulce nebunie.

Destul c-o clipa l-am iubit,

Si-o clipa i-am dus dorul,

Te stinge vis cum te-ai ivit

Stingându-mi si amorul.

De ce-ţi mai numeri anii…

De ce-ţi mai numeri anii să vezi de eşti bătrân

Când ştii ce grea durere tu porţi în al tău sân,

Şi pentru ce oglinda întrebi privind în ea

Să-ţi spună de nu-i încă zbârcită faţa ta?

Când ştii c-a tale lucruri ce curg neîncetat

Adânci şi triste urme în suflet ţi-au lăsat,

Şi crezi c-o vecinicie amară e de când

O clipă fericită avut-ai pe pământ.

Şi ce-ţi mai foloseşte să ştii azi cum mai eşti

Când simţi că tu pe lume de mult nu mai trăieşti;

Purtând cu moartea`n suflet străin în orice loc

Viaţa ta pustie şi fără de noroc!

Dialog liric

Si-acum ma-ntreb eu: simtirea

adânca

Cum de se naste pentru un portret?

Caci nu vazusem ochii tai înca,

Stiam atâta ca esti poet!

De-as putea întrupa iubirea

Ce simtesc eu pentru tine,

Timpul si nemarginirea

Dânsa le-ar cuprinde-n sine…

Sa pot întinde mâna s-o pun

pe fruntea ta

Încetul la o parte suvitele le-as da,

Senina sa ramâie, curata ca un crin,

Icoana de iubire la care sa ma-nchin.

Dar tu ca un luceafar departe

stralucesti

Abea câte o clipa în cale-mi te ivesti,

Apoi dispari; – si-n urma ramâi

în gândul meu

Vedenie iubita la care ma-nchin eu.

Si-n oara cea de pace, de sfânta

linistire,

Fiinta mult iubita, ce-n lume

te-ntâlnesc

Decât oricând atuncea mai mult eu te

slavesc…

La tine se îndreapta cu drag

a mea gândire.

Si a cerurilor taina adânca si divina,

Ce-n mintea-mi marginita îmi pare

c-o cuprind -

Ca s-o-nteleg mai bine eu ochii

mi-i închid -

Si-atunci vad ca de tine e inima

mea plina.

Singura

De câte ori am tresarit

La fiece miscare,

Crezând ca poate ai venit

Tu, dulce aratare.

S-apoi de câte ori am plâns,

Vazând ca noaptea vine

Si lampa singura o-am stins,

Iubite, fara tine.

O, dac-ai sti de câte ori

Noptile albe, nedormite,

Ti le-a jertfit pâna la zori

Salbateca-mi iubire,

Macar o clipa-ai fi venit,

Adus ca de ursite -

C-un sarutat sa pui sfârsit

Durerei nesfârsite!

Sunt lăcrimioarele-nflorite…

Sunt lăcrimioarele-nflorite

Şi când duios mă uit la ele

La tine mă gândesc, iubite,

Şi-mi amintesc vremile-acele

Când înflorite lăcrimioare

Cu drag îmi trimeteai tu mie,

Şi când era în orice floare

Un semn de-amor, de bucurie.

Ah! florile atunce date

N-a mai rămas nimic din ele

În vânt sunt toate spulberate,

Simţirea ta, vremile-acele!

LUMEA POEZIEI ( III )