Este bine
cunoscut faptul ca luni, la revenirea la serviciu, moralul salariatilor este la
pamant. Acest lucru se explica prin faptul, dovedit stiintific acum, ca
weekend-ul este prea scurt, relateaza NY Mag, preluat de 7sur7.be. Multi
patroni au inteles deja ca aici este poate cheia productivitatii.
Cine simte ca
zilele libere de la sfarsitul saptamanii sunt prea putine si nu vine luni la
serviciu cu bateriile complet incarcate percepe in mod intuitiv un fapt
demonstrat de oameni de stiinta, care au aratat prin cercetari medicale, ale
somnului, cognitive si psihologice validitatea acestui lucru. S-a demonstrat ca
o saptamana de lucru mai scurta ar trebui sa fie obicei si nu exceptie (ca in
cazul prelungirii la zile de sarbatoare sau de concediu).
De cand starea
buna a salariatilor constituie o preocupare pentru opinia publica, se incearca
cuantificarea cat mai precisa a efectului saptamanilor de lucru asupra
sanatatii fizice si mentale. Rezultatul — ca saptamana de lucru de cinci zile nu este benefica pentru
nicio parte (angajator si angajat) — este atat de general incat multe firme
americane (aproape 43%) propun program de lucru redus unor salariati ai lor. Sunt vizati indeosebi cei care stau
aproape fara intrerupere cu mainile pe tastatura si cu ochii pe monitor.
Se pare ca toti
au de castigat, existand numeroase argumente in favoarea unui weekend de trei
zile, toate fiind amplu studiate si demonstrate. Primul este cel al sanatatii.
Prima victima a multelor ore de lucru este inima. Nu este o descoperire
recenta, ci medicii au semnalat-o de cateva decenii. Luna trecuta insa, revista
The Lancet a publicat o ampla meta-analiza care prezenta legatura dintre bolile
cardiace si munca in exces la 600.000 de persoane (barbati si femei) din
America, Europa si Australia. Rezultatul a fost ca cei care munceau cele mai
multe ore (55 de ore pe saptamana si mai mult) prezentau un risc cu 33% mai
mare sa sufere un AVC decat cei care lucrau sub 40 de ore saptamanal.
Salariatii cu cel mai incarcat program riscau si cu 13% sa sufere de o boala
cardiaca.
O alta constatare
a fost ca riscurile unei boli de inima sunt mai mari in randul persoanelor cu
venituri mai mici. La inceputul acestui an s-a demonstrat ca diabetul de tip 2
afecteaza cu 30% mai mult muncitorii si lucratorii manuali care au un program
lung de lucru decat pe cei care efectueaza aceeasi munca, dar lucreaza mai
putin de 40 de ore pe saptamana.
Un alt punct
important este somnul. Pe scurt, cine munceste mai putin doarme mai mult. In
plus, persoanele care lucreaza pana in 40 de ore saptamanal adorm mai repede
decat cele care depasesc 55 de ore de lucru pe saptamana, lucru dovedit de un
studiu efectuat in 2009 pe 10.000 de salariati. Pe langa faptul ca adorm mai
repede si dorm mai mult, se trezesc mai usor si cu mintea mai limpede.
Explicatia este simpla, potrivit cercetatorilor: un program de lucru prea lung
lasa prea putin timp pentru destindere. "Relaxarea este recunoscuta ca un
un lucru esential in prevenirea insomniei. Orele de lucru mai numeroase
necesita o recuperare mai indelungata dupa munca", explica ei.
Un alt lucru
stabilit stiintific este ca, datorita weekend-urilor de trei zile (sau de doua
zile cu o zi in cursul saptamanii), salariatii rezolva sarcinile de serviciu
mai eficient. Cei care petrec prea mult timp la serviciu sunt epuizati, dorm pe
jumatate cat ceilalti si ajung sa fie adevarate bombe cu efect intarziat.
Lipsiti de energie, oamenilor le este mai greu sa interpreteze emotiile
anturajului lor, asa incat nu mai stiu sa discearna daca un coleg este
"multumit" sau "suparat", cu toate necazurile care decurg
din aceste confuzii. Oboseala poate provoca si mai multe certuri cu apropiatii,
situatii neplacute atat in familie, cat si in mediul profesional.
Ultimul argument
— care a convins pana si angajatorii — este ca oamenii sunt mai eficienti la
serviciu daca lucreaza mai putin. Este paradoxul unei saptamani mai scurte sau
al unui weekend mai lung. Nici in acest caz descoperirea nu este noua, arata
Sarah Green Carmichael intr-un articol aparut in Harvard Business Review.
"In secolul al XIX-lea, cand sindicatele au cerut ca salariatii sa nu
lucreze mai mult de zece ore pe zi (si apoi opt), conducerile uzinelor au fost
surprinse sa constate ca productia a crescut si ca numarul accidentelor de
munca a scazut", spune ea.
Acest studiu a
fost refacut in 2009 de cercetatori de la Harvard Business
School, care l-au aplicat secolului al XXI-lea. Exemplul unei intreprinderi din
Boston este semnificativ in acest sens. Conducerea i-a obligat pe unii din
consultantii sai sa isi ia o adevarata zi de concediu — fara contact cu
serviciul, e-mail, etc. — la mijlocul saptamanii. Dupa cinci luni cu acest
program, clientii firmei au observat imbunatatirea serviciilor oferite de
echipele participante la experiment fata de ale celor care continuau sa lucreze
intreaga saptamana in ritm intens.
Prin urmare, ar
fi suficient sa se insufle salariatului aceeasi energie pe care o simte la
revenirea la serviciu dupa un concediu odihnitor, energie si motivatie in
beneficiul tuturor. Sursa Agerpres
dr. Iulian COZA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu