În cele peste
330 de pagini se vorbeşte despre „Cetatea de piatră”, se face referire la
Dăneştiul admistrativ, la cadrul natural geografic, la căile de comunicaţie,
hidrologie, faună, clima, educaţie, religie şi patrimoniu local. Este de
admirat faptul că pe coperta patru este o pictură realizată de către profesorul
de desen al Şcolii din Lucăceşti, Iosif Hamza, aflată acum în colecţia
personală a familiei dr. Nicolae Bud.
La această
sărbătoare a Dăneştiului a venit Preasfinţia Sa Iustin, Episcop al Maramureşului
şi Sătmarului, care a spus printre altele: „Localitatea sau ţinutul unde s-a
născut un OM deosebit, un intelectual mare, un creator sau un cercetător , un
om care a făcut mult bine societăţii şi a încercat să nu facă rău nimănui, iese
din anonimat, devine cunoscut. (...) Preotul şi învăţătorul sunt fără îndoială
cei mai cunoscuţi şi recunoscuţi intelectuali ai satelor noastre.”
Nicolae Bud a
spus, emoţionat, că „Dăneştii Chioarului este un sat a cărui dăinuire au
asigurat-o în scurgerea timpului generaţii de ţărani ducându-şi existenţa
într-un anonimat din care cartea aceasta îşi propune a-i smulge, înfăţişându-i
în zbuciumul lor între bine şi rău, între virtuţi şi păcate, între viaţă şi
moarte.”
Personalităţi prezente: dr. Teodor Ardelean, ing. silvic
Nistor Bud, ing. agronom Ioan Mătieş, inv. Lenuta Lung, jurist Ioan Dragoş, ing. Ioan Chioran,
prof. Claudia Chioran, viceprimar Ghiţă Tînc, prof. Ana Chira, prof. Emilia Pop, ş.a.
După monografiile
realizate de Mireşu Mare prin Ioan Fătcaş, Tulghieş prin Florian Sălăjeanu,
Dăneştii Chioarului prin dr. Nicolae Bud, poate că fii ai satelor din Iadăra,
Remeţi pe Someş, Lucăceşti, Stejera se vor apleca şi asupra satelor de unde au
văzut lumina zilei.
G. D. L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu