Dan Diaconu: Marea repatriere

Mișcările aberante ale lui Biden nu aveau cum să rămână fără consecințe. Am spus încă din momentul în care moșul ramolit a decis confiscarea activelor rusești că asta va avea ca efect detonarea încrederii în dolar. De fapt, situația e mult mai adâncă: încrederea în SUA se prăbușește.

Decizia de confiscare a scurtcircuitat întreaga lume deoarece a fost o acțiune fără precedent, fără justificare și la care nu s-ar fi gândit nimeni niciodată că ar fi posibilă. A avea beneficiul tipăririi banilor lumii este, în sine, o putere extraordinară pe care ai primit-o. Însă totul vine la pachet și cu o înaltă responsabilitate deoarece, dacă nu reușești să asiguri neutralitatea banului, înseamnă că acea monedă și-a pierdut capacitatea globală. Fix asta a făcut administrația ramolită de la Casa Albă.

De aceea o serie de țări din Orient și din Africa, într-o mișcare discretă, au solicitat repatrierea rezervelor de aur. Arabia Saudită, Ghana, Camerun, Senegal, Algeria, Egipt, Africa de Sud și Nigeria au decis această mișcare strategică de repoziționare. Și nici nu e de mirare că se întâmplă asta în condițiile în care regimurile acelea sunt printre cele mai grijulii cu banii proprii, care pot oricând să fie blocați din diverse motive(în principal politice).

Cererea de repatriere a aurului este una dintre cele mai radicale cereri deoarece metalul prețios e greu de repatriat. Sunt două motive: pe de o parte necesitatea asigurării transportului, însă, cea mai gravă, lipsa de aur din rezervele americane. Țările care-și trag acum aurul de acolo sunt printre ultimele care probabil vor mai reuși să-și ia ceva întrucât sunt prea numeroase speculațiile referitoare la manipularea prețului aurului de către SUA prin intermediul aurului care era depozitat de alte state la ei.

Oricum am da-o, mișcarea este una destul de clară. Apele se împart din punct de vedere financiar. Aurul se mișcă cel mai greu, dar moneda are un traseu mult mai rapid. Astfel, cel mai probabil, în viitorul apropiat vom vedea o hemoragia pe piața bondurilor americane în urma căreia, în final, SUA va ajunge să-și cumpere singură propria datorie. Acela va fi momentul în care imensa schemă Ponzi a dolarului va fi expusă. Doar că nimeni nu va băga de seamă decât atunci când dolarul chiar nu va mai valora nimic.

Autor: Dan Diaconu

sursa: https://trenduri.blogspot.com/