Preotul Stelian Tofană, specialist în Studiul biblic şi exegetic al Noului Testament, a avut la Catedrala din Cluj-Napoca, o predică ce poate fi considerată ghid de reflecție în Săptămâna Pătimirilor.
Părintele profesor a relatat evenimentele fiecărei
zile și a propus cum să ne raportăm personal la acestea, pentru edificare
duhovnicească.
Pentru luni, după praznicul Intrării Domnului în
Ierusalim, sfinția sa a îndemnat să reflectăm: „Oare Biserica lui Dumnezeu este
pentru mine o casă de rugăciune? De câte ori am intrat în ea, cât timp am
petrecut din anul acesta, din viața mea, din luna aceasta în casa lui
Dumnezeu?”.
„Nu
voi da răspuns la întrebări, sunt întrebări de reflecție la care fiecare dintre
noi să ne răspundem”, a anunțat din început clericul.
Marți, evocând blestemarea smochinului, Pr. Stelian
Tofană a recomandat să reflectăm la puterea credinței: „Avem atât de multe
lucruri în sufletul nostru, cât munții de mari și grele. Marți să reflectăm că
le putem înlătura – orice suferință, orice boală, orice neajuns, dacă apelăm la
forța din noi, care este credința”.
Autenticitate
Mergând pe firul Săptămânii Mari, părintele a evocat
pentru ziua de miercuri „asprul rechizitoriu făcut de Hristos șefilor poporului
evreu” și a propus să reflectăm, de dimineață până seara și de la cel mai mic
până la cel mai mare, la autenticitate: „La nevoia sincerității, la curăția
noastră, la cât de important este să ai autoritatea venită din autenticitatea
vieții tale și a mesajului pe care îl transmiți și nu din autoritatea și
puterea pe care postul și funcția ți-o dă”.
„Să recunoască în noi, absolut toți cei din jurul
nostru, că suntem autentici, că nu suntem dubli, că nu suntem fățarnici și că
este cuvântul nostru care trebuie să fie da, da și care trebuie să fie nu, nu.
În ziua de miercuri la asta să reflectăm: cât de sinceri suntem cu cei de lângă
noi, cât de autentici suntem în ceea ce spunem, cât de corect și drept suntem
în relație cu cel de lângă noi”.
Nu suntem un alter Iuda?
Pentru Joia Mare, părintele Tofană a îndemnat să
contemplăm marele dar al Euharistiei, dar și să ne întrebăm ce suntem noi în
raport cu Hristos – lumina
lumii:
„Oare noi nu suntem un fiu al întunericului prin ceea
ce facem? Oare noi nu cumva îl vindem pe Iisus și îl trădăm și noi prin ceea ce
facem și prin modul în care ne comportăm? Nu suntem un alter Iuda personificat? Și nu cumva, atenție la acest
lucru, nu cumva după ce ne întâlnim cu Hristos – lumina, chiar din fața Lui,
ieșim afară într-un întuneric al vieții, al negării, acolo unde ne risipim
pentru totdeauna?”.
„Tabloul patimilor”
Ajungând la Vinerea Pătimirilor, preotul a avut o
recomandare pe cât de ludică pe atât de profundă: Să zugrăvim tabloul
pătimirilor și să ne identificăm un loc în acesta.
„Să-ți găsești un loc și să te pictezi și pe tine. Ai
atâta scene în care te poți picta: în mulțimea care strigă: «Răstignește-L!», între martorii mincinoși care au venit cu mărturie
falsă la Caiafa, în persoana lui Pilat, în persoana celor care-L batjocoreau,
în mulțimea aceea care l-a ales pe Baraba și nu pe Iisus, între tâlhari, de-a
dreapta și de-a stânga crucii, unde vrei tu, unde tu te regăsești în raport cu
Iisus, pune-te și pe tine”.
Sunt convins că toți ne vom pune undeva într-o margine
a tabloului de jos, acolo unde nu-i nimeni, care nu intră nici o scenă din cele
amintite, a spus Pr. Tofană și a îndemnat din nou la reflecție, întorcându-ne
în noi înșine:
„Acolo este oare adevăratul meu loc, unde eu m-am pus?
Sau printre trădători, printre cei care-l chinuie și-l lovesc pe Iisus, printre
falsele mărturii? Printre cei care strigă «Răstignește-L!»?
Poate chiar cei cu care Iisus a făcut o minune? Și cu tine a făcut minune,
iubite creștine. Și cu mine. Și încă cât? Nu una, nu una a făcut cu fiecare
dintre noi, ci mult mai multe”.
Zăcem în mormânt
În final, pentru sâmbătă, când Hristos se află în
mormânt, sfinția sa a întrebat: „Nu cumva, și eu și tu, prin felul în care ne
ducem viața, zăcem în mormânt? Nu cumva viața noastră, a mea și a ta, este un
adevărat mormânt, fără relație cu nimeni, fără lumină, întuneric și foarte
singur?”.
Ascultă
cuvântul integral, la Radio Renașterea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu