Le Figaro: Sfârșitul lamentabil al mandatului lui Klaus Iohannis

 

Publicația franceză de prestigiu, Le Figaro, a scris în ultimul său articol cu privire la România, despre mandatul prelungit al președintelui Iohannis, pe care jurnaliștii francezi îl văd drept responsabil pentru criza politică din România.

„Pe zidul împrejmuitor al Palatului Prezidențial din România a apărut duminică o inscripție cu vopsea albastră: „Trădătorule, pleacă!”, adresată președintelui Klaus Iohannis, pe care mulți îl consideră vinovat de criza politică în desfășurare. Pe 6 decembrie, justiția a invocat suspiciuni de ingerință rusă pentru a anula în ultimul moment turul doi al alegerilor prezidențiale, riscând să arunce țara în necunoscut.”, a început a scrie Le Figaro.

Continuă prin a aminti despre reconfirmarea lui Ciolacu în poziția de premier în noul guvern al țării, și despre mesajul transmis de Iohannis de 1 decembrie, în care își cere iertare pentru deciziile luate ca președinte.

„România este condusă de un președinte ilegitim care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat, din proprie inițiativă, ca un dictator african”, a declarat furios Sebastian Zachmann, editorialist politic la Prima TV, citat de Le Figaro.

„Prin plasarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu pe primul loc în turul întâi al prezidențialelor, alegătorii români au transmis liderilor lor un mesaj lipsit de ambiguitate. Dar, potrivit Silviei Marton, profesor de Științe Politice la Universitatea din București, „mea culpa președintelui Iohannis a venit prea târziu pentru a-l exonera de responsabilitatea sa politică și morală într-o criză atât de gravă”, continuă publicația citată.

De asemenea, Le Figaro scrie despre cum este văzut președintele pe plan intern și extern, la final de mandat. În timp ce populația țării l-a văzut ca pe un președinte distant, un „rege leneș”, liderii de la Bruxelles îi apreciază fiabilitatea în vremuri grele.

 „În ciuda multiplelor crize din ultimii ani, s-a menținut clar în angajamentul său european și a făcut eforturi pentru a asigura stabilitatea țării sale”, a declarat un diplomat european.

În continuare, publicația franceză scrie despre ascensiunea politică a lui Iohannis.

„Intrat în politică la sfârșitul anilor ’90, Klaus Iohannis s-a remarcat mai întâi prin câștigarea primăriei Sibiului pentru un mic partid reprezentând minoritatea germană. Abia după ce a revitalizat turismul în acest oraș transilvănean, în urma celui de-al treilea mandat de primar, a început să aspire la un rol național.

În 2009 și 2013, a fost considerat pentru funcția de prim-ministru sub președintele conservator Traian Băsescu. Deși a fost respins, Iohannis a perseverat, devenind succesorul lui Băsescu în 2014 sub sigla Partidului Național Liberal, o formațiune de dreapta care, alături de social-democrați, domină viața politică românească de la căderea comunismului în decembrie 1989.”

O furie mocnită

Le Figaro aduce în discuție și faptul că, Raluca Pantazi, redactor-șef la Edupedu.ro, amintește cum Iohannis promitea că educația va fi prioritatea sa în mandat.

„Cine vă poate ierta, domnule președinte, că ați lăsat un sfert de milion de copii în afara școlii?”, întreabă ea într-un editorial recent, criticând: „Banca Mondială a anunțat săptămâna aceasta că 250.000 de elevi între 6 și 14 ani au abandonat școala, cu 150.000 mai mulți decât înainte de mandatul dumneavoastră.

Sub cele două mandate ale lui Klaus Iohannis, conchide ea, „școlile publice au înregistrat cel mai mare declin la toate testele și analizele internaționale”, mai scrie publicația.

Pasivitatea președintelui în contextul actual a stârnit o furie mocnită în rândul opiniei publice românești, mai scrie publicația.

Această pasivitate a președintelui, tot mai evidentă pe măsură ce tensiunile internaționale au crescut, a alimentat o furie mocnită în rândul opiniei publice românești.

„Acest lucru este valabil mai ales de la pandemie încoace”, deplânge Silvia Marton. „Președintele, care are responsabilitatea de a comunica politicile implementate sub autoritatea sa, a rămas tăcut zile întregi când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Iar când un extremist a ajuns surprinzător în turul doi al prezidențialelor, s-a limitat la scuze ciudat de narcisiste.”

Probabil că s-a lăsat izolat în turnul său de fildeș”, admite un diplomat european, care consideră totuși că unele critici aduse președintelui sunt exagerate. În prima linie atunci când a fost vorba de sprijinirea Ucrainei, Klaus Iohannis a trebuit, în același timp, să se apere atât de reproșuri legitime, cât și de campanii de dezinformare rusești”, mai scrie Le Figaro.

Nu în ultimul rând, amintește de candidatura lui Iohannis la șefia NATO, deși candidatura lui Mark Rutte a fost deja validată de membri europeni, dar și despre faptul că nu a mai fost invitat la Bruxelles acum zece zile.

„O excludere pe care unii observatori români o interpretează ca pe un semn de neîncredere. Sorin Ioniță, de la Expert Forum, consideră că România este „pusă în carantină” de la anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. Dovezile privind o ingerință externă suficient de serioasă pentru a justifica o decizie atât de gravă par să fi fost considerate insuficiente de unele guverne occidentale”, încheie publicația franceză articolul.

 

Autor: Narcis Ghiurca

Sursa: Adevărul