CU MINE, ILIESCU A FOST DOMN ȘI MI-A DAT DE BĂUT, CÂND AM SĂRIT LA EL! IAR SPP-IȘTII LUI NU M-AU BĂTUT PREA TARE... A avut clasă, bătrânul edecar, psiholog perfect, cât pe ce să mă câștige... Eu, în 1990, tânăr țărănist înfocat - "stătut" din punctul de vedere al exprimării, pentru că eram poet interzis, încă din 1985 - și proaspăt jurnalist de-al lui Rațiu și Coposu, am sărit spre el, țipând, ca la Mărășești, când acesta a pus ceva plăcuță pe Muzeul Etnografic al Transilvaniei! TVR-ul, care transmitea în direct a mutat rapid camera de pe mine și cei câțiva "golani" sosiți de alături, din Piața Libertății (azi îi zice Unirii, fiindcă prea le e teamă tartorilor de Libertate!), oprind instantaneu sonorul...până ce băieții de la SPP ne-au potolit cu câteva scatoalce, meseriaș împărțite. Recunosc, subțiri, mai mult de formă... Apoi, în loc să ne aresteze, pe mine - ca lider necontestat, mai ales prin înălțime - Iliescu a făcut un gest incredibil: i-a pus pe SPP-iști să mă ducă la el, în sala unde se țineau concluziile... Aveau vechii comuniști o tehnică incredibilă de a te câștiga, iertându-te și apoi purtându-se politicos cu tine, încât te întrebai după aceea dacă nu cumva tu ești cel care a greșit! Și ți se tăia entuziasmul combativ! Așa a procedat și cu mine... M-a chemat la el, la masa pe care gazdele o oferiseră după vizită, mi-a ascultat nemulțumirile la adresa lui și a găștii care acaparase România, după care - ca un tătuc simpatic care trece peste abaterile unui copil prea răzgâiat - m-a invitat să iau loc, aproape de el, și mi-a dat să "ciugulesc". M-am simțit ca un idiot - dar, recunosc, pentru puțin timp, pentru că după eveniment, acesta și-a continuat faptele, potențând mai departe acea combustie care m-a determinat, cu câteva ore mai înainte, să sar la beregata lui, fără să-mi pese de consecințe... Cât despre încasat, pentru curajul meu am luat-o câteva zile mai târziu (cu scaune în cap!) într-un bar de strip tease, împreună cu niște țărăniști - rămași, bieții, cu sechele până în ziua de azi - eu căpătând un certificat cu 7-8 zile de îngrijiri medicale de la IML Cluj... Și de atunci am tot continuat, cu sârg, să-mi distrug cariera, din ipostaza de Gică-contra, nefiind în stare să mă schimb după vânturile epocilor, astfel că am ajuns "relicva" de azi, victimă de lux a eternilor spoitori/spoliatori ai țărișoarei mele ..
(Foto: În 1990, în Piața Libertății din Cluj, pe care o delimitasem împreună cu naivii protestatari drept ZONĂ LIBERĂ DE COMUNISM!)
Sorin GRECU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu