Declin demografic si finalul bunastarii

 

September  21,  2026

DECLIN DEMOGRAFIC SI FINALUL BUNASTARII

Criza demografica si criza pensiilor in Romania si Europa merg mina in mina si afecteaza toate tarile europene. Presa europeana a discutat recent subiectul. Criza demografica e mai acuta in Europa de Est unde doar trei tari au astazi o populatie mai mare ca acum 35 de ani. Societatea prefera caini in locul copiilor. Esenta dezbaterii sugereaza ca generatia tinara va trebui sa faca copii daca vor sa aibe pensii in anii tirzii ai vietii. Usor de zis, greu de facut. Copiii constituie cea mai mare valoare sociala, un lucru dificil de transmis in contextul actual nihilist, anti-fiinte umane, anti-copii, anti-viitor.

Redam citeva paragrafe cu perspective diferite din diverse tari.

Mai multi copii

Generația tânără își va putea finanța propriile pensii doar dacă va avea și va crește copii – însă mult prea puțini dintre tineri fac acest lucru. ... Și, întrucât această ecuație nu se echilibrează, statul este nevoit să utilizeze tot mai mulți bani ai contribuabililor pentru a acoperi deficitele sistemului de pensii. În Italia, cheltuielile publice pentru pensiile pentru limită de vârstă reprezintă deja 16% din producția economică anuală. [14% in Franta] Cu toate acestea, niciun guvern european nu îndrăznește să remedieze dificultățile financiare ale sistemului de pensii, de exemplu prin corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață. Mai mult, deși se deplânge adesea pierderea competitivității Europei pe scena internațională, faptul că sistemul de pensii – devenit extrem de costisitor din cauza natalității scăzute – constituie o cauză majoră a acestei situații rămâne un subiect tabu pe plan politic.”

Dilema migratiei

Dacă o țară nu își mai poate înlocui populația muncitoare, există trei soluții: (1) stimularea natalității (pe termen lung); (2) menținerea în activitate a unui număr mai mare de lucrători vârstnici (pe termen mediu); și (3) integrarea unui număr mai mare de migranți pe piața muncii (pe termen scurt). În practică, toate aceste trei măsuri vor fi necesare. O problemă politică uriașă ramine: o societate îmbătrânită are nevoie de migranți pentru a-și menține performanța economică. Însă, în același timp, electoratele îmbătrânite sunt tot mai sceptice – dacă nu chiar direct ostile – față de migrație. Acesta este unul dintre marile paradoxuri demografice ale Europei.

Dilema declinului demografic in Europa de Est

Dintre cele 19 țări situate între Estonia și Bulgaria, doar trei au o populație mai mare la 35 de ani de la căderea comunismului: Cehia, Slovacia și Muntenegru. Alte țări au pierdut mai mult de un sfert din populație. Vârsta medie în regiune era de doar 32 de ani în 1990. Astăzi, ea este cu exact zece ani mai ridicată – 42 de ani. Iată cât de repede Estul Europei ajunge din urmă populațiile cele mai îmbătrânite din Europa de Vest: Italia și Spania. Ca urmare a accesului la piața muncii din Europa de Vest Europa Centrală și de Est a pierdut milioane de tineri productivi în favoarea Occidentului.

Societatea prefera caini in locul copiilor

Creșterea bruscă a numărului de câini coincide cu o scădere a ratei natalității și cu o creștere a ponderii persoanelor fără copii. Dacă oamenii chiar aleg câinii în detrimentul copiilor rămâne o chestiune deschisă. A avea un câine ca substitut pentru un copil nu reprezintă o alternativă la reproducerea umană. Prevalența tot mai mare a acestui fenomen își are rădăcinile în cauze profunde, precum singurătatea – o problemă care ar trebui tratată cu seriozitate și la nivelul întregii societăți. In Romania somajul la tinerii intre 15 si si 24 de ani este de 30% iar al femeilor de 7%. Cum sa cladesti un viitor ori sa convingi tinerii sa aibe copii intr-o astfel de economie?

Situatia in Romania (Guest Post): Samuel Zarnescu

Natalitatea la cel mai scăzut nivel din 1930 până azi: Anul 2025 nu a adus o corecție statistică minoră, ci un prag istoric: cel mai scăzut număr de nașteri înregistrat în România din 1930 până în prezent. Nu este o cifră abstractă. În spatele ei sunt sute de mii de familii care amână un copil, cupluri care se tem de cost și părinți care simt că statul le cere tot mai mult și le oferă tot mai puțin.

Calendarul acestei prăbușiri nu lasă loc de interpretare. În 2024 s-au născut în România aproximativ 149.600 de copii. În 2025, numărul a coborât la aproximativ 145.700 — o scădere de circa 3.900 de nașteri într-un singur an. Nu este vorba despre o fluctuație anuală obișnuită: este cel mai jos punct atins de natalitatea românească într-un interval de aproape un secol.

Această cădere nu s-a produs într-un vid. S-a produs în același interval în care sprijinul destinat mamelor și familiilor cu copii a fost restrâns, nu extins. Prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, Guvernul a introdus, începând cu 1 august 2025, o reținere de 10% — contribuția CASS — direct din indemnizația de creștere a copilului. Este o reducere efectivă cu 10% din banii care ajung lunar în conturile mamelor (sau ale beneficiarului indemnizației pentru creșterea copilului), aplicată exact în anul în care natalitatea românească a atins minimul istoric. Un stat care reduce sprijinul pentru mame exact în anul în care natalitatea atinge minimul istoric nu gestionează o criză demografică — o adâncește. Costul acestei decizii nu apare în bugetul de anul acesta, ci în baza de contribuabili, de angajați și de plătitori de taxe a României de peste douăzeci și treizeci de ani.

Sprijinul pentru naștere trebuie să fie real, nu birocratic. Propunem un program național care să acopere efectiv o parte din costurile nașterii și ale primelor luni de viață — medicamente, produse medicale, produse de igienă și articole esențiale pentru mamă și copil —, conceput astfel încât familia să îl poată folosi concret pentru nevoile copilului, nu ca pe o sumă abstractă pierdută într-un sistem birocratic.

Familiile cu trei sau mai mulți copii au nevoie de un statut distinct, nu de aceleași măsuri generale. Costurile cresc odată cu fiecare copil, iar contribuția acestor familii la viitorul demografic al României este esențială. Sprijinul acordat lor nu este un ajutor social, ci recunoașterea meritului și a curajului de a crește copii într-o perioadă în care puțini mai au acest curaj — și, în același timp, modul prin care statul își susține propria natalitate. Ele trebuie să beneficieze de bonificații pentru cumpărăturile destinate copiilor, de reduceri la produse de bază, de facilități pentru medicamente, educație și transport, de programe dedicate de sprijin pentru locuire și de deduceri fiscale suplimentare, proporționale cu numărul de copii.

Statul nu trebuie să plătească singur factura. Propunem un parteneriat prin care marile lanțuri de magazine să fie stimulate fiscal să sprijine familiile cu cel puțin trei copii: familia primește bonificații sau vouchere pentru cumpărături, supermarketul acordă facilitatea, iar statul oferă supermarketului o deducere fiscală proporțională cu valoarea sprijinului acordat. Nu este vorba despre risipă sau despre cheltuieli publice necontrolate, ci despre folosirea inteligentă a politicii fiscale pentru a construi o rețea reală și sustenabilă de sprijin pentru familiile cu copii.

Copilul de astăzi nu este o cheltuială socială, ci o investiție economică. Este angajatul, contribuabilul, antreprenorul, medicul, profesorul, inginerul sau agricultorul de mâine — omul care va susține sistemul de pensii al generației actuale. Banii investiți astăzi în familie trebuie priviți ca investiție în viitorul economic al României, nu ca pierdere bugetară.

Direcții concrete de acțiune. Un program național de compensații pentru naștere și pentru primele nevoi ale copilului. Un statut distinct, cu facilități fiscale și sociale proporționale, pentru familiile cu trei sau mai mulți copii. Un mecanism de parteneriat fiscal cu marile lanțuri de magazine pentru sprijinirea familiilor numeroase. Renunțarea la reținerea de 10% CASS aplicată indemnizației de creștere a copilului prin Legea 141/2025, sau, cel puțin, exceptarea acestei indemnizații de la o contribuție care îi lovește pe cei mai vulnerabili la exact momentul în care au nevoie de sprijin deplin. Și, mai presus de orice, renunțarea la măsurile de austeritate care lovesc în sprijinul pentru mame, exact în anul în care natalitatea românească a atins cel mai scăzut nivel din ultimul secol.

Întrebarea care trebuie adresată astăzi Guvernului nu este dacă demografia constituie o problemă — cifrele o arată fără echivoc —, ci dacă politicile adoptate acum ușurează sau îngreunează viața familiilor care ar putea avea un copil. Dacă vrem mai mulți copii, trebuie să facem viața familiilor mai ușoară. Dacă vrem familii numeroase, trebuie să le recompensăm. România nu își mai permite să piardă încă o generație.

Lucrurile se pot indrepta in Romania – daca vrem

In Japonia, 35% dintre tineri nu au de gind sa se casatoreasca de fel. In Romania, 70% dintre tineri considera familia ca cea mai importanta valoare din viata si principalul sprijin al vietii. Ceea ce inseamna ca parintii si comunitatile crestine ale Romaniei si-au educat copiii cum trebuie. Nu doar prin cuvinte, dar si prin exemplu. Aprecieri. Chiar daca procentul nu e cu mult mai mare -cum probabil ca ne-am dori, el denota ca Romania inca are un viitor. Familia e leaganul viitorului. [Link: https://www.arhiepiscopiaaradului.ro/2026/03/studiu-70-dintre-tinerii-romani-considera-familia-principalul-sprijin-si-cea-mai-importanta-valoare-din-viata-lor/]

Diferenta intre perspectiva si aspiratiile tinerilor japonezi si romani este imensa. Datele privind tinerii japonezi au fost publicate la inceputul lunii de Japan Times (https://www.japantimes.co.jp/news/2026/09/01/japan/society/marriage-wish-survey/?inf_contact_key=6c51d505941139a9355b7221647be9c8b7af0999dac2af6212784c39e05d2aef ) iar cele din Romania in martie. 27% dintre tinerii japonezi intentioneaza sa se casatoreasca in urmatorii 5 ani, iar 37% spun ca “eventual” se vor casatori “cindva”.

Japonia este cu mult mai bogata ca Romania, dar interesul in familie, casatorie, lucrurile cele mai importante din viata inca ramin secundare. Reversul acestei situatii caracterizeaza Romania. Dar Romania – si mai ales clasa politica, trebuie sa devizeze politici (urgent, adaug – si de lunga durata) pentru a capta si canaliza acest entuziasm al tinerilor Romaniei inspre viata si viitor. Casatoria si familia produc copii. Romania are nevoie de copii. Viitorul Romaniei are nevoie de copii.

Tocmai din acest motiv am fost nu doar socati dar si profund intristati citind ca somajul in rindul tinerilor din Romania (15 la 24 de ani) este de 30%. Inacceptabil! Pe umerii acestei generatii tinere care doreste sa se casatoreasca si sa formeze familii am pus poveri incredibile: o datorie publica interna enorma, un deficit bugetar in crestere, o datorie externa imensa care deja depaseste jumatate din PIB-ul Romaniei. In alte cuvinte, am pus pe spatele lor o povara economica care ii va saraci pe ei si va saraci tara.

Acest adevarat tezaur de tineri care sunt animati de idealul casatoriei si familiei in Romania trebuie protejat. Protejat la nivel economic prin crearea de locuri de munca bine platite in Romania. Protejat prin crearea si modernizarea unui sistem de invatamint care accentueaza valorile traditionale si opreste influentele toxice occidentale. Protejat prin accentuarea drepturilor parentale si sprijinirea familiei naturale. Prin punerea la loc de cinste a casatoriei si familiei in societate. Prin interzicerea parteneriatelor civile, a casatoriilor unisex si descurajarea concubinajului. Prin parinti care continua sa fie un model de viata sanatos pentru copiii lor.

Datele statistice recente ne dau speranta. In iulie s-au inregistrat aproape 13 000 de casatorii in Romania si s-au nascut 13 500 de copii (cu 1 700 mai multi ca in iunie!) Ne bucuram, si le spunem “bun venit” in marea familie romana!

ASOCIATIA FAMILIILOR DIN ROMANIA