DREPTURI BĂNEȘTI ALE POLIȚIȘTILOR ȘI MILITARILOR, ÎNCEPÂND CU 1 IANUARIE 2019

 Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au fost adoptate unele măsuri care privesc drepturile bănești ale personalului din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru anul 2019.

Cresc salariile de bază

În context, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție se majorează cu 25% din diferența dintre nivelul actual și cel prevăzut de lege pentru anul 2022.

Sporurile se mențin la nivelul din decembrie 2018

Totodată, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, dacă legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în cuprinsul ordonanței de urgență o altă modalitate de calcul pentru aceste drepturi.

Munca prestată suplimentar se plătește

Se menține măsura de acordare a majorărilor salariale corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, precum și cele pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, care se plătesc prin raportare la solda de funcție/salariul de funcție sau, după caz, la salariul de bază cuvenit(ă) majorat, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Se decontează serviciile turistice în cuantum de 1.450 de lei anual, în mod asemănător pentru toate categoriile de personal al MAI

O altă măsură ce vizează personalul militar, polițiștii și personalul civil este cea conform căreia, în anii 2019-2020, pentru aceste categorii de personal se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică aflată pe teritoriul României, în limita valorică prevăzută la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în limita de 1.450 de lei anual, pentru fiecare angajat (salariat).

În ceea ce privește indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, precum și cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament, menționăm că în perioada 2019-2021 aceste drepturi se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.

 Crește indemnizația de delegare și alocația de cazare

Tot, începând cu data de 01.01.2019 a intrat în vigoare și Hotărârea de Guvern nr. 714/2018 privind drepturile si obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate. Prin noua reglementare, valoarea indemnizației de  delegare sau detașare va crește la suma de 20 lei/zi, comparativ cu 17 lei/zi acordată în 2018.

De asemenea, persoana delegată într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își are locul permanent de muncă și care nu se poate înapoia la sfârșitul zilei de lucru, va beneficia de o alocație zilnică de delegare compusă din:

·        indemnizație de delegare, în cuantum de 20 lei/zi, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea;

·        alocație de cazare, în cuantum 230 lei/zi, în limita căreia trebuie să își acopere cheltuielile de cazare, fără a fi nevoie de prezentarea unor documente justificative;

Mai mult de atât, ordonatorul de credite va putea aproba, în situații temeinic fundamentate, majorarea alocației de cazare  cu până la 50%, însă în acest caz va  fi nevoie de prezentarea de documente justificative.

                                                                                       I.P.

Top 3 blogul MOARA lui GELU din 1 ianuarie 2019

1. Urătură pentru Ajunul Anului Nou - 403 vizualizări;

2. Profesorii de la catedră, mai deştepţi...-386 vizualizări;

3. Vedete dezbrăcate pe covorul roşu - 319 vizualizări.

România exercită începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene!

Deţinerea acestui mandat, o premieră pentru România, ţară care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură, conform site-ului oficial al preşedinţiei. România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în dezvoltarea şi consolidarea proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar şi, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

Preşedinţia română a Consiliului UE va fi asigurată într-un context european şi internaţional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi strâns legată de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii Europene.

În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative obişnuite, apar a fi, în principal, procesul Brexit şi cadrul financiar multianual. România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor, va asigura, de asemenea, tranziţia la nivel instituţional a Uniunii Europene - în particular viitoarea Comisie Europeană şi viitorul Parlament European — şi va încheia dezbaterea privind viitorul Europei, rezultatul urmând să fie inclus în Summitul de Ziua Europei 2019 de la Sibiu. Autorităţile române speră că 2019 va relansa proiectul european în acelaşi fel în care, în urmă cu trei decenii, anul 1989 a deschis un nou capitol pentru Europa Centrală şi de Est.

În exercitarea mandatului său, preşedinţia română a Consiliul Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia comunitară, de asigurarea continuităţii agendei europene şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. Însă, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.

Programul de lucru al Consiliului UE în timpul mandatului României va avea în prim-plan cetăţeanul, eforturile ţării noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor spaţiului comunitar.

Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul ''Coeziunea, o valoare comună europeană''. Aceste priorităţi sunt Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.

În cadrul primei priorităţi, sunt avute în vedere dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergenţă, ocupare şi drepturi sociale; inovarea şi digitalizarea; conectivitate, competitivitate şi pieţe.

Cea de-a doua prioritate, Europa siguranţei, va cuprinde securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcţionarea spaţiului Schengen şi provocări curente; securitatea cibernetică; viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

A treia prioritatea, 'Europa, actor global', va include politica de securitate şi apărare comună şi eficienţa acţiunii externe a UE, consistenţa politicii UE în vecinătatea sa şi onorarea angajamentelor internaţionale ale UE.

În fine, 'Europa valorilor comune' vizează solidaritatea, coeziunea, egalitatea de şanse şi justiţia socială; democraţia, libertatea şi respectarea demnităţii umane; combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.

Logo-ul preşedinţiei române a Consiliului UE, ales în urma unui concurs câştigat de un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Naţional 'Ion Luca Caragiale' din Bucureşti, indică o Uniune Europeană în mişcare, sigură pe sine, dinamică şi ataşată de valorile sale. Din punct de vedere estetic, Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologia majorităţii culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniunea Europeană care îşi afirmă ataşamentul faţă de protecţia biodiversităţii. 

Sursa: AGERPRES