INAUGUREAREA CENTRULUI MULTIFUNCŢIONAL din LUCĂCEŞTI

Finala mică, Brazilia – Olanda, se joacă pentru a şterge din amărăciunea celor două combatante!

Finala mică a Cupei Mondiale, care se dispută sâmbătă, 12 iulie 2014, cu începere de la ora 23,oo - aduce față în față două echipe dezamăgite de ceea ce s-a întâmplat pe teren în meciurile precedente. Dacă brazilienii au suferit cea mai rușinoasă înfrângere din istoria lor, olandezii au rămas cu gustul amar că nici de această dată nu vor ridica deasupra capului trofeul. Curat ghinion pentru „portocala mecanică”.

Elevii lui Van Gaal au anunțat că nu locul al treilea îi interesa, ceea ce arată cât de puțin va însemna pentru ei acest meci. În schimb, Brazilia, țara cu cele mai multe titluri de campioană mondială, se vede nevoită să își mute jocul la masa celor mici și să încerce să impresioneze măcar în ceasul al doisprezecelea. După ce a pierdut cu 1-7 în fața Germaniei, producând o supărare generală în Brazilia, o nouă înfrângere este exclusă din calculele lui Scolari.

Încurajați de Neymar, de la marginea terenului, brazilienii vor încerca să iasă cu fruntea sus din confruntarea cu Olanda, în timp ce batavii, cu multe frustrări acumulate de-a lungul timpului în edițiile de Cupă Mondială, ar putea încerca să forțeze și ei o victorie la scor, asemenea nemților. Olanda a demonstrat că poate câștiga la scor, după ce a îngenuncheat Spania cu 5-1, în grupe, astfel că, dacă vor prinde o zi mare, nu este exclus ca elevii lui Scolari să plece din nou capul în pământ la finalul partidei.

Statisticile arată o egalitate destul de rară în cele 11 meciuri directe: câte 3 victorii pentru fiecare, 5 egaluri și câte 15 goluri marcate de fiecare parte! Un meci pe care-l poate câştiga oricine!

                                                                    Cristi SOMEŞAN

Poetul maramureşean Ioan Dragoş la o nouă carte!

Lansarea cărţii va avea loc sâmbătă, 12 iulie 2014, orele 16,30, cu ocazia inaugurării Centrului cultural din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare în prezenţa oficialităţilor locale şi a invitaţilor.

 Născut pe 13 septembrie 1955, în localitatea Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, absolvent al Facultăţii de Drept Administrativ din Sibiu, actualmente director  la Consiliul Judeţean Maramureş, familist convins, cu o soţie frumoasă, Eugenia şi doi copii reuşiţi, Ioana Daniela şi Remus Daniel, ambii absolvenţi de „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, IOAN DRAGOŞ este la a  noua carte individuală de poeme, plus încă cinci volume colective! Şi sperăm că nu se opreşte aici!

   Aşadar, poetul Ioan Dragoş a publicat: "Cavalerul triunghiului"(1997, Târgu Jiu); "Acestea sunt amănuntele"( 1998, Craiova); "Prăpastia dintre timpurile verbului"(2003, Râmnicu Vâlcea); "Ulise în bucătărie" (2006, Sighetu Marmaţiei); "Sezonul de presiune"( 2008, Sighetu Marmaţiei);"Foaia de observaţie"(2010, Editura Eurotip Baia Mare - Premiu de excelenţă la „Cărţile anului” 2011); "Poeme de serviciu"(2011, Dacia XXI, Cluj Napoca) „Studiu de oportunitate” (2012), „Fişa postului” (2013), ultimele editate la „Echim” Sighetu Marmaţiei.

Dintre volumele colective, cel mai drag îi este "Povara uimirii" apărută în 1986 la prestigioasa editură timişoreană "Facla", fiind "coleg de pagină" cu reputaţi poeţi contemporani printre care: Marcel Tolcea, Ion Chichere şi Gheorghe Mocuţa ! Celelalte sunt: „Firul cu plumb”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1987; „”Cartea întâmplărilor”, Editura Pandora Târgovişte,1999; „Zi de Zi”, Editura Mad, Buzău, 2001; „Lecţia de respiraţie”, Editura Ex Ponto, Constanţa,  2003.

Prietenul lui bun, poetul şi „scriitorul la ziarul Graiul Maramureşului” Gheorghe Pârja afirma în prefaţa cărţii „Ulise în bucătărie” despre poezia lui Ioan Dragoş următoarele: „...poetul este un inventator de timp fiind preocupat până la obsesie de energia cuvântului. Sondând prăpastia dintre timpurile verbului ajunge la convingerea că noi ne putem lecui şi prin Cuvânt. Dacă vom fi de acord că poetul are ceva din terapia vrăjitorilor”, iar despre omul Ioan Dragoş că acesta are tăria să-şi: „poarte poezia prin lume cu discreţie. Calmul lui cotidian, nu ştiu de ce, mă duce cu gândul la George Bacovia, care a preferat spatele cortinei decât tensiunea din Agora.(...)Dacă ar fi să-i descoper un crez, l-aş alege pe cel al lui Nichita Stănescu *La poezie nu poţi renunţa niciodată, ea renunţă din când în când la tine*. Ioan Dragoş, cu fiecare volum ştie să profite de unda originală a poeziei sale”.

Regretatul poet Ion Burnar, mândru de prietenia cu Ioan Dragoş, spunea la aniversarea a 54 de ani a ultimului: „Poetul Ioan Dragoş a împlinit 54 de ani. O vârstă a deplinei puteri creatoare. Are la activ mai multe volume de versuri bine primite de critica literară din România. A câştigat o traistă de premii pe la festivaluri de literatura de rang naţional. Este membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş”.

Iată şi spusele altor scriitori maramureşeni:

Ioan M. Mihai : „Modestia excesivă a autorului, discreţia şi delicateţea acestuia au făcut ca succesele sale literare să au făcut ca succesele sale literare să nu  aibă prea mare ecou şi să fie chiar ignorate, ele fiind cunoscute numai de cercuri restrânse de cititori. Valoarea intrinsecă însă a creaţiilor poetice realizate de Ioan Dragoş le-ar fi îndreptăţit, chiar în această situaţie, să fie considerat unul dintre poeţii de frunte ai generaţiei sale. Căci poezia (post) modernă ca structură, formă, expresie şi mesaj a lui Ioan Dragoş, este una coerentă, vizionară, de o sensibilitate aparte, în care se pot regăsi şi identifica majoritatea cititorilor săi”.

Marian Ilea: „Aflat în postura unui artizan al cuvântului, Ioan Dragoş migăleşte idei în formulă livresc-echinoxistă pe care le sparge cu formule de un realism tonifiant. Rezultanta este o poezie în care viaţa pulsează nonşalant”.

Augustin Cozmuţa: „Poetul resimte dureros şi tânguitor dramatica luptă dintre viaţă şi artă, dintre sentiment şi versul pe care-l inspiră, dintre inconştienţa şi ignoranţa trăirilor, manifestate spontan şi sincer şi efortul conştient de a înainta pe tărâmul ştiinţei şi artei poetice, de a capta emoţia în cuvânt, gândul în imagine, cu întrezărirea inevitabilei limite”.

Vasile Morar: „Profund, reflexiv, uneori retoric, pendulând între un livresc de notaţie şi o spontaneitate lirică explozivă, necenzurată, poetul convinge. Structural, poezia lui seamănă cu o femeie frumoasă, învăluită în mister şi la sufletul căreia îţi împui să ajungi”.

                                                                                      G.D. LUCĂCEAN

                                                                                            12.07.2014

Inaugurarea Centrului cultural Lucăceşti va avea loc sâmbătă, 12 iulie

Sâmbătă, 12 iulie 2014, orele 16,30 va avea loc inaugurarea Centrului Cultural din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, centru care cuprinde un Cămin cultural şi o grădiniţă, plus toate utilităţile necesare desfăşurării în condiţii foarte bune a minifestărilor culturale din localitate.

       Cu această ocazie va fi lansat volumul de poeme „Fişa postului”, editura „Echim” Sighetu Marmaţiei, 2013 a fiului satului Ioan Dragoş şi revista şcolară „Raze”a Şcolii Gimnaziale Mireşu Mare, locul I, secţiunea mozaic, la Concursul revistelor şcolare din acest an, precum şi un Recital de poezie românească datorită actorului Paul Antoniu.

    La eveniment vor participa primarul Virgil Prună, directorul coordonator al şcolilor din comună, prof. Lucica Mogoş, Consiliu Local, reprezentanţi ai firmei constructoare Ami S.A. Baia Mare şi fii ai satului.

                                                                                  Gelu Dragoş

Tot mai puţini elevi...

Pe an ce trece, în comuna Mireşu Mare sînt tot mai puţini elevi. În consecinţă, multe unităţi de învăţămînt au fost închise şi mulţi şcolari sînt nevoiţi să înveţe carte în regim simultan. Mai mult, anul şcolar care urmează anunţă cu mare probabilitate un debut cu modificări potrivnice.

Virgil Prună, primarul comunei, mărturiseşte cu regret că numărul elevilor din aşezările rurale pe care le conduce e tot mai scăzut, motiv pentru care, din toamnă, odată cu debutul anului şcolar viitor, e posibil ca unele şcoli să se închidă şi copiii să fie obligaţi la navetă. Ar fi cazul unităţilor din: Tulghieş, Iadăra şi Lucăceşti. Deja, peste 30 de copii din satele Remeţi pe Someş şi Tulghieş ajung la cursuri cu ajutorul microbuzului şcolar, dar dacă din toamnă vor fi mai mulţi e absolut necesară încă o maşină de transport. În acest sens, s-a făcut o solicitare către inspectoratul şcolar, iar edilul-şef spune că aşteaptă un răspuns favorabil. Cîţiva şcolari din această comună învaţă şi în regim simultan, spre nemulţumirea părinţilor. Vizavi de condiţiile în care elevii din aşezările rurale ce aparţin de Mireşu Mare sînt formaţi educaţional, Virgil Prună punctează faptul că, în ultimii ani, clădirile au fost renovate, pe lista de aşteptare mai este doar un corp de clădire (parter plus etaj) al şcolii din centrul de comună. În data de 13 iulie, cu prilejul unui festival-concurs de cîntece şi dansuri populare dedicat copiilor sub 15 ani, în satul Lucăceşti va fi inaugurată o grădiniţă a cărei clădire cuprinde şi un cămin cultural. Alte probleme deosebite nu se disting în acest spaţiu şcolar, evidenţiază primarul, un aspect îngrijorător mai fiind doar absenteismul înregistrat de copiii proveniţi din comunitatea de romi din Remeţi pe Someş (aceasta cuprinde circa 20 de familii).

Trei medici de familie, un stomatolog şi două farmacii

În comuna Mireşu Mare sînt la dispoziţia sătenilor trei medici de familie ale căror cabinete medicale prezintă condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii. La aceştia sînt înregistraţi şi romii din Remeţi pe Someş. Administraţia locală are în plan igienizarea interioară, în scurtă vreme, a dispensarului uman. Probleme deosebite de sănătate nu se relevă din aceste aşezări rurale, nici măcar din rîndul romilor (membrii acestei comunităţi au o bună purtare, spune Virgil Prună; prestează muncă în folosul comunităţii ori lucrează cu ziua în satele dimprejur). Locuitorii din Mireşu Mare au în comună şi un stomatolog, precum şi două farmacii. „Unul dintre administratorii unei farmacii şi-a deschis un punct de lucru şi în Iadăra, unde am avut un spaţiu neutilizat, lîngă şcoală. L-am dat spre renovare şi facem o compensare cu chiria pe care ar fi trebuit să o plătească. Acolo se merge patru zile pe săptămînă”, explică edilul-şef din Mireşu Mare. Acesta mai declară că natalitatea este extrem de scăzută. „Anul trecut, spre exemplu, în comunitatea ortodoxă din Iadăra şi Mireşu Mare au fost doar cîte trei botezuri. Tineretul e plecat la oraş, unde şi-a cumpărat apartamente, iar vreo 60 (din Mireşu Mare, Remeţi pe Someş, Tulghieş şi Iadăra) sînt plecaţi în străinătate”, arată Virgil Prună.

Fără activitate turistică

În această parte a ţinutului Chioarului nu se distinge vreo activitate turistică (nu este nici o pensiune). Totuşi, mai sînt persoane care află de aşezămîntul religios de lemn din satul Stejera şi străbat drumul pentru a-l vizita. „Biserica are aproximativ 600 de ani şi e încadrată în patrimoniul naţional al muzeelor. În 2005, am întreprins lucrări la ea, am schimbat şindrila. Din păcate, pictura e distrusă şi nu prea am găsit oameni care s-o reabiliteze. În rest, biserica e conservată şi urmează să reparăm gardul din jurul ei. Zona de acolo e frumoasă, liniştită, satul e între două dealuri, însă e mic, mai sînt vreo treizeci şi ceva de numere”, expune primarul. Aşezăminte religioase mai sînt în număr mare în această comună, fiecare confesiune avînd biserică. În Mireşu Mare sînt: ortodocşi, greco-catolici, martori ai lui Iehova, pentiscotali, baptişti.Preluare Graiul MM

                                                                                   MARIA STOICA

Invitaţie lansare cărţi. Autor Silvia Urlih. 12 iulie 2014 Librăria Nicolae Steinhardt Baia Mare