În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua
Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.
Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din
2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă,
sigiliu, imnul "Deşteaptă-te române" şi Ziua Naţională 1 Decembrie.
Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că "drapelul României este
tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la
lance: albastru, galben, roşu", potrivit https://www.presidency.ro/.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent
pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul
partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură,
la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic
internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Este permanent arborat pe navele de orice fel şi
alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de
protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi
oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa
şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul
României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale
şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările
oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu
prilejul Zilei Naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în
locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi
ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile
unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor
oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de
înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme
internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite
trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor
sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor
electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de
votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri
de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la
sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care
stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în
bernă.
Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul
României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu
caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe
clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr.
75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în
centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună
cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele
trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde
fiecare ţară îşi are reglementările sale).
Drapelul
Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui
din urmă.
Arborarea drapelului României la manifestările care
se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit
reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.
În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este
arborat conform regulamentelor militare.
Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei
Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de
Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu
respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost
promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit
Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai
1998, https://www.cdep.ro.
La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede
proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua
drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte
instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări
cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei
patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul
unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile
administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi
drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr.
75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2)
În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale
publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între
prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.
Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului
României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României
de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare,
se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în
Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe
https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou
alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate
alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin
regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul
cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi
drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se
introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata
intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.
* * *
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu
arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi
revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat
drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel
naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi,
iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit
https://www.presidency.ro/. Guvernul
provizoriu întărea că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru,
galben şi roşu", iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe
monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele "Dreptate -
Frăţie". Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat
la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări
Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit
lucrării "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003).
De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări
majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a
schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848.
Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul
românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea
superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia
culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare).
Sursa: AGERPRES
