Fotografia zilei - Scriitoarea vâlceană Zenovia ZAMFIR

 

E ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL, ROMÂNE!

Ziua Drapelului Naţional este marcată, în fiecare an, fiind instituită prin Legea 96/1998.

Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imn, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu".

Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza ,,Dreptate - Frăţie".

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.

Trăiască România și-al ei simbol!

26 iunie – Ziua Drapelului

În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.

Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul "Deşteaptă-te române" şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu", potrivit https://www.presidency.ro/.

Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.

Este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.

Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul Zilei Naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.

Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

 Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.

Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz, drapelul României ocupă locul de onoare, anume în centru, dacă numărul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni (dar nu în materie de proporţii, unde fiecare ţară îşi are reglementările sale).

Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă.

Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.

Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro.

La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Conform Art. 2. alin. (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art. 1; alin. (2) În capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 şi ale Art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: În locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelul Uniunii Europene, şi cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.

                                                         * * *

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit https://www.presidency.ro/. Guvernul provizoriu întărea că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu", iar deviza, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi compusă din cuvintele "Dreptate - Frăţie". Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003).

De-a lungul istoriei, drapelul nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare).

Sursa: AGERPRES

Ziua Drapelului Național marcată în Baia Mare

 

Ziua Drapelului Național a fost marcată printr-o amplă manifestare pe platoul din fața Prefecturii Maramureș, duminică 26 iunie.

”Acum 174 de ani, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a devenit unul dintre principalele simboluri identitare ale poporului nostru.

Astăzi, când celebrăm Ziua Drapelului Național, mă înclin cu respect și mândrie în fața tricolorului, sub a căror falduri au avut loc cele mai importante evenimente din istoria neamului românesc.

Cinstirea drapelului românesc nu înseamnă doar o recunoaștere a rolului său important în sădirea patriotismului în sufletele noastre, ci și o obligație morală pe care o avem astăzi, aceea de a transmite și de a insufla generațiilor tinere iubirea și mândria față de țară și popor.

La mulți ani, dragi maramureșeni și dragi români! La mulți ani Drapelului Național!” – a declarat Ionel Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș.

”Simbol al națiunii, Drapelul tricolor este parte a identităţii noastre și martor al luptei pentru independență, unitate și libertate.Astăzi , sărbătorim Drapelul Național și ne gândim cu recunoștință la sacrificiile înaintașilor noștri, care au luptat sub tricolor pentru ca noi astăzi să trăim intr-o țară liberă, în care valorile democratice sunt respectate și prețuite.Avem datoria de a ne respecta trecutul și de a crește generațiile viitoare în spiritul valorilor pentru care au luptat înaintașii noștri sub culorile tricolorului.La mulți ani Drapelului Național ! La mulți ani, România !” – a declarat Călin Bota, deputat PNL Maramureș.

Sursa: MaraMedia

 

Ziua Drapelului in Baia Mare

Instituţia Prefectului judeţul Maramureş, Primăria municipiului Baia Mare şi Garnizoana Baia Mare organizează Ceremonia  publică  de înălţare  a drapelului României, dedicată sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional, care se va desfăşura vineri, 26 iunie 2015, în Baia Mare. Ceremonia va avea  loc de la ora 09.00, în Piaţa Tricolorului, pe platoul Palatului Administrativ.

     Drapelul naţional va fi coborât de pe catarg  joi, 25.06.2015, ora 18.00, de către Garda  Purtătoare a Drapelului arborat şi va fi depus în Biserica “Sfantul Nicolae” din Baia Mare.   

    Vineri dimineaţa, începând cu ora 08.30, P.S Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, va  oficia slujba  de sfinţire a drapelului în Biserica Sf. Nicolae din Baia Mare, după care acesta va fi dus de către Garda de Onoare  a drapelului naţional in Piaţa Tricolorului.

 Ceremonia va începe la ora 09.00 cu  prezentarea Onorului prefectului judeţului Maramureş, salutul drapelului de luptă şi trecerea în revistă a Detaşamentului de Onoare. Despre semnificaţia evenimentului vor rosti alocuţiuni prefectul judetului, ing. Anton Rohian, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu şi primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.

    Drapelul Naţional va fi purtat  spre locul de arborare de către militarii din Garda de Onoare a Drapelului Naţional. Militarii fac parte din Batalionul 612 Artilerie Antitanc Maramureş care au participat la misiuni internaţionale. După binecuvantare drapelul va fi înălţat pe catarg,  în acordurile imnului naţional al României.

  Ceremonia se va încheia cu defilarea Detaşamentului de Onoare.

Sunt invitati sa participe personalitati civile si militare ale judetului Maramures, reprezentanti ai autoritatilor publice centrale si locale, ai partidelor politice, institutiilor culturale, stiintifice si religioase, ai asociatiilor, ligilor si fundatiilor cadrelor militare in activitate, in rezerva sau in retragere, veteranii de razboi, elevii, studentii, reprezentantii mass-media, pe toti cetatenii judetului Maramures si ai municipiului Baia Mare.

                                                                     Institutia Prefectului

Semnificaţii istorice pentru 26 iunie 2013

Evenimente

* 363: Moartea împăratului roman Flavius Claudius Iulianus într-o luptă împotriva Imperiului sasanizilor, duce în aceeaşi zi la stabilirea succesorului său, Flavius Claudius Iovianus.

* 684: Benedict II devine Papă.

* 1241: A fost fondat oraşul Hanovra (Germania).

* 1483: Richard al III-lea devine Rege al Angliei.

* 1599: Un nou tratat între Ţara Românească şi Transilvania; Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul.

* 1819: Este patentată bicicleta (foto).

* 1848: Guvernul revoluţionar de la Bucureşti a decretat eliberarea robilor ţigani care aparţineau boierilor.

* 1877: Schimb de focuri între artileria română şi cea otomană în zona Calafat-Vidin; a căzut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească în Războiul de Independenţă.

* 1886: Chimistul Henri Moissan a descoperit fluorul, fiind distins pentru aceasta cu Premiul Nobel, în 1906.

* 1895: S-a constituit „Liga votului universal”.

* 1906: În localitatea franceză Le Mans, 32 maşini concurează pentru prima dată la întîiul Grand Prix din lume.

* 1935: În Germania nazistă se introduce serviciul obligatoriu de 6 luni, Reichsarbeitsdienst RAD, pentru bărbaţii între 18 şi 25 de ani.

* 1941: Al II-lea război mondial: Finlanda se alătură Germaniei în războiul antisovietic.

* 1941: Al II-lea război mondial: NKVD ucide 100 de prizonieri politici într-o strîmtoare în apropiere de Minsk, Belarus.

* 1945: A fost semnată, la San Francisco, Carta Naţiunilor Unite.

* 1963: Exprimînd sprijinul SUA pentru locuitorii Berlinului, preşedintele John F. Kennedy vizitează oraşul la 2 ani după construirea Zidului Berlinului. Adresîndu-se unei mulţimi uriaşe, el spune: Astăzi, într-o lume a libertăţii, cea mai mare mîndrie este să spun: Ich bin ein Berliner.

* 1964: The Beatles lansează albumul A Hard Day’s Night.

* 1967: Karol Wojtyla, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea, este învestit cu titlul de cardinal.

* 1974: Prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american.

* 1977: Ultimul concert al lui Elvis Presley.

* 1986: A fost inaugurat al Palatul Copiilor şi Şoimilor Patriei,  din Bucureşti.

* 1995: Preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, a supravieţuit unui grav atentat, la Addis Abeba, în Etiopia.

* 2000: Vaticanul face public cel de-al treilea secret revelat de Fecioara Maria, 13 iulie 1917, celor trei copii păstori în localitatea portugheză Fatima.

* 2006: Ursul problemă, numit „Bruno”, este împuşcat în Bavaria. El este primul urs împuşcat pe teritoriul german după 170 de ani.

* 2009: Veneţiana Giorgia Boscolo devine prima femeie gondolier, meserie exclusiv masculină de peste 900 ani.

Naşteri

* 1730: Charles Messier, astronom francez (d. 1817).

* 1824: Lord Kelvin, fizician britanic (d. 1907)

* 1892: Pearl S. Buck, scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel (d. 1973).

* 1898: Wilhelm Emil Messerschmitt, constructor german de avioane (d. 1978).

* 1908: Salvador Allende,  preşedintele statului Chilei din 1970 – 1973 (d. 1973).

Decese

* 363: Iulian Apostatul, împărat roman (n. 331).

* 1541: Francisco Pizarro, conchistador spaniol.

* 1830: Regele George al IV-lea al Regatului Unit (n. 1762).

* 1878: Mercedes d’Orléans, prima soţie a Regelui Alfonso al XII-lea al Spaniei (d. 1860).

* 1900: Nicolae Kretzulescu, medic şi politician român (n. 1812).

* 1936: Constantin Stere, scriitor şi politician român (n. 1865).

* 1984: Michel Foucault, filozof francez (n. 1926).

* 1992: Grigore Ionescu, arhitect român, membru al Academiei Române (n. 1904).

* 1994: Idel Ianchelevici, sculptor şi pictor franco-belgian de origine română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1909).

* 2000: Corneliu Mănescu, politician român (n. 1916).

* 2010: Algirdas Brazauskas, preşedinte al Lituaniei (n. 1932).

Sărbători

* Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ioan, Episcopul Goţiei (Calendar Ortodox).

* Ss. Ioan şi Paul, martiri (Calendar Romano-Catolic).

* Ziua Internaţională pentru Sprijinirea Victimelor Torturii.

* Ziua Internaţională Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri.

* România – Ziua drapelului naţional (din 1998).

* Madagascar – Ziua naţională. Aniversarea proclamării independenţei (1960).

Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită în Baia Mare

 În municipiul Baia Mare se va desfăşura miercuri, 26 iunie a.c., un ceremonialul militar şi religios dedicat aniversării Zilei Drapelului Naţional. Manifestarea este programată să aibă loc de la orele 11.00, pe platoul Palatului Administrativ, situat în Piaţa Tricolorului. Drapelul naţional va fi coborât, marţi seara, de pe catarg şi va fi introdus în Biserica "Sfântul Nicolae" din  Baia Mare, unde va rămâne peste noapte. Miercuri dimineaţă preoţii vor oficia slujba religioasă în biserică, la ora 10.00, şi vor sfinţi Drapelul de Stat, după care acesta care va fi transportat în Piaţa Tricolorului.  Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale vor saluta Drapelul de luptă, iar despre semnificaţia evenimentului vor rosti alocuţini prefectul Anton Rohian, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu şi primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.       

      Drapelul Naţional va fi primit de către militarii din Garda de Onoare a Drapelului Naţional care se vor deplasa pentru a-l înălţa pe catarg. Manifestarea se va încheia cu defilarea Detaşamentului de Onoare şi a fanfarei militare.  

Asigurarea ordinii şi liniştii publice în zona desfăşurării evenimentului va fi realizată, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare de către poliţişti şi jandarmi.  La ceremonialul militar şi religios sunt invitaţi să participe angajaţi ai administraţiei publice locale, veterani de război; cadre militare în rezervă şi retragere,  reprezentanţi din Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Afacerilor Interne; Direcţiei Judeţene de Informaţii Maramureş; Oficiului Judeţean de Telecomunicaţii Speciale; justiţie; magistraţi; parlamentari; partide politice; servicii publice deconcentrate; sindicate; reprezentanţi din învăţământul preuniversitar şi universitar şi ai societăţii civile.