30 iunie 2026, ora 16:00
Centrul de Creație Satu Mare
Joi, 22 ianuarie, de la ora 16:00, Muzeul Județean de Artă, vă invită la finisajul expoziției aniversare ”Păzitoarea semintzei” semnată Ioan Marchiș, dedicată împlinirii a șapte decenii de viață ale artistului maramureșean.
Tot în cadrul întâlnirii culturale vor fi prezentate public lucrările realizate de studenții Programului de Arte Plastice- Pictură din cadrul UTCN – CUNBM, sub coordonarea lect. univ. dr. Mihaela Tănase, în urma workshop-ului de modelaj ”Păzitoarea semintzei”, susținut de artistul Ioan Marchiș la data de 16 decembrie 2025, la Muzeul Județean de Artă. Atelierul a urmărit explorarea legăturii dintre formă, memorie și simbolistica începutului, prin lucrul direct în lut și realizarea unor personaje sculpturale inspirate de ideea de protecție, geneză și reînnoire. Lucrările vor fi integrate în proiectul „Patrimoniul Viitorului”, dedicat susținerii noilor generații de artiști.
col (rtr) Ioan MARCHIȘ
Ion Iliescu a fost pe 9 iunie internat la Spitalul
Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, din București, la secția terapie
intensivă, cu dificultăți de respirație. În urma mai multor investigații, Ion
Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fiind ulterior supus unei
intervenții chirurgicale. După o perioadă în care a fost stabil, pe 2 august,
medicii au anunțat că starea lui s-a înrăutățit și a devenit critică.
Figură centrală a vieții politice românești
post-comuniste și primul președinte al României de după Revoluția din 1989, Ion
Iliescu a încetat din viață după mai multe zile de internare, la vârsta de 95
de ani.
Ultima sa apariție publică a avut loc în martie
2017, când a fost citat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul
Revoluției, retrimis recent la Parchetul Militar.
Mai mulți politicieni au reacționat după moartea lui
Ion Iliescu, precum Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Dominic Fritz.
Anunțul
Spitalului „Agrippa Ionescu” București
”Astăzi,
5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind
înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa
Ionescu" transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion
Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe
parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a
depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare.
Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" rămâne fidel
misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru
pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de
Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două
luni.
Reacția
Guvernului
Guvernul României a anunțat, cu profund regret,
decesul fostului președinte Ion Iliescu: „Cu profund regret, Guvernul anunță
încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu.
Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Guvernul României transmite condoleanțe familiei și
tuturor celor apropiați ! Detaliile privind programul funeraliilor de stat
organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi
comunicate în perioada următoare”, a transmis Guvernul României.
O
retragere discretă din viața publică
Primul președinte al României de după Revoluția din
1989 avea mai multe probleme de sănătate. Informațiile privind starea de
sănătate a lui Ion Iliescu au fost, în general, puține și fragmentate.
Se știe că fostul președinte a avut de-a lungul
anilor mai multe probleme medicale serioase. În 2019, a suferit o intervenție
chirurgicală pentru pericardită lichidiană, o afecțiune cardiacă. De asemenea,
era cunoscut faptul că suferea de cardiopatie ischemică și că trăia de mai
mulți ani fără vezica biliară. De asemenea, fostul președinte al României avea
6 stenturi la inimă.
Ultima dată când s-au făcut publice detalii despre
sănătatea sa a fost în decembrie 2023, când s-a menționat că mobilitatea îi era
redusă. Însă, dincolo de aceste informații sumare, nu au existat apariții
publice sau comunicări oficiale care să ofere o imagine clară asupra stării
sale generale de sănătate, alimentând speculațiile și discreția din jurul
ultimilor ani ai vieții sale.
Ce
probleme de sănătate avea Ion Iliescu
În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras aproape
complet din viața publică, iar informațiile despre starea sa de sănătate au
fost tot mai puține. Această discreție s-a accentuat pe măsură ce problemele
medicale s-au înmulțit.
Unul dintre ultimele momente în care a fost
subiectul atenției publice, chiar dacă indirect, a fost pe 15 ianuarie 2025,
când procurorii din Dosarul Mineriadei s-au deplasat la domiciliul său pentru
a-l audia. Fostul președinte a refuzat să facă declarații, iar motivul pentru
care nu a mai fost adus la audieri a fost starea sa de sănătate precară, fiind
nedeplasabil. Aceasta a fost, de altfel, una dintre ultimele informații
concrete despre condiția sa fizică.
De-a lungul anilor, Ion Iliescu s-a confruntat cu
multiple afecțiuni. În 2019, a suferit o intervenție chirurgicală pentru
pericardită lichidiană, o problemă cardiacă serioasă. De asemenea, era cunoscut
faptul că suferea de cardiopatie ischemică și că trăia de mulți ani fără vezica
biliară. A trecut prin mai multe proceduri cardiologice și a avut perioade în
care a necesitat monitorizare medicală atentă, inclusiv internări în spitale
renumite din Capitală. Vârsta înaintată a făcut ca orice episod medical să fie
gestionat cu maximă precauție.
În decembrie 2023, s-a confirmat că mobilitatea sa
era redusă, iar problemele de sănătate specifice vârstei l-au determinat să
evite orice apariție publică. Retragerea sa din lumina reflectoarelor a fost atât
de profundă încât, în zilele de alegeri, nu s-a mai prezentat la urne,
solicitând de fiecare dată urna mobilă la domiciliu.
De
trei ori președinte al României
Parcursul politic al lui Ion Iliescu a început în
vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989. Imediat după Revoluția din 1989,
Ion Iliescu a fost propulsat în prim-plan ca președinte al Consiliului
Frontului Salvării Naționale (CFSN), între 22 decembrie 1989 și 1992. Această
perioadă de interimat a fost una plină de turbulențe. Inițial, FSN a fost
prezentat ca un organism provizoriu, însă decizia sa de a se transforma în
partid politic, format în principal din eșalonul secund al fostului PCR, a
stârnit proteste masive din partea opoziției democratice, reprezentate de
partide precum PNL, PNȚCD și PSDR.
Răspunsul lui Iliescu a fost o chemare către
„clasele muncitoare” de a sprijini FSN-ul împotriva „forțelor fasciste”. Acest
îndemn a degenerat în Prima Mineriadă, când minerii din Valea Jiului, sub
conducerea lui Miron Cozma, au intervenit violent pentru a reprima
demonstrațiile. Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat ulterior să împartă
puterea, iar la 13 februarie 1990, Iliescu a fost ales Președinte al
Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), preluând de facto
interimatul la Președinția României. În această perioadă, autoritățile s-au
confruntat și cu tensiunile interetnice din Târgu Mureș, Iliescu fiind criticat
pentru abordarea populistă și pentru calitatea de membru fondator al Uniunii
Vatra Românească.
La alegerile prezidențiale din 20 mai 1990, primele
de după Revoluție, Ion Iliescu a fost ales președinte al României pentru un
mandat de doi ani. După victoria FSN-ului în alegerile legislative, l-a numit
prim-ministru pe Petre Roman. Relația lor s-a deteriorat, iar Mineriada din septembrie
1991, declanșată de conflicte interne și de chemarea minerilor pentru a
intimida protestatarii, a dus la demisia lui Roman.
În 1991, a fost elaborată și adoptată prin
referendum noua Constituție a României. În 1992, în urma primelor alegeri prezidențiale
desfășurate în conformitate cu noua Constituție, Iliescu a câștigat un nou
mandat cu 61% din voturi în al doilea tur. Victoria sa a fost atribuită,
conform analiștilor politici, sprijinului masiv din mediul rural și al
muncitorilor, influențați de mass-media controlată de stat, în special
Televiziunea Română.
Iliescu a beneficiat de sprijinul guvernului dominat
de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), aflat într-o coaliție cu
grupări catalogate drept neo-comuniste și naționaliste (PRM, PUNR, PSM),
cunoscute sub denumirea de „Patrulaterul Roșu” datorită rezistenței lor față de
reforme profunde. În 1996, a candidat pentru un nou mandat, însă a fost învins
în turul al doilea de Emil Constantinescu, candidatul CDR.
După o pauză de patru ani, Ion Iliescu a revenit în
prim-planul politic și a candidat din nou la alegerile din 2000. A câștigat în
turul al doilea în fața ultranaționalistului Corneliu Vadim Tudor, beneficiind
de nemulțumirile populației față de reformele economice dure și instabilitatea
politică din precedenții patru ani. A început al doilea său mandat
constituțional (și al treilea de facto) la 20 decembrie 2000, încheindu-l la 20
decembrie 2004, când a fost succedat de Traian Băsescu.
Dumnezeu să-l ierte, cu bune și rele, pe
Președintele României!
C.L.
Alegeri prezidențiale și locale în orașul Ulmeni, 4 mai 2025: 27,23% prezența la vot în Maramureș la
ora 16:00
Prezența
la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la ora 16:00 la nivel de țară a fost
de 35,92%, au votat 6.461.593 de cetățeni. În județul Maramureș au ieșit la vot
114,242 de persoane, în procent de 27,23%. În județul Maramureș, au fost
înscriși pe listele permanente 419.519 de persoane.
Prezența la vot în Ardeal este în continuare mai
slabă, în județul Ilfov procentul a ajuns la 43,77% iar în Argeș 37,82% dintre
cetățeni, la coada clasamentului se află Vaslui, urmat de Satu Mare, Covasna
Botoșani și Maramureș.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 49,18%, urmat de Ariniș cu 42,01% Ulmeni cu
41,47%, Boiu Mare cu 39,70%, Tăuții Măgherăuș cu 35,35%. Cea mai slabă prezență
regăsim la Ieud unde procentul celor care au votat, este de 14,08%, urmat de
Remeți cu un procent de 17,55%.
În Baia Mare au votat 29,21% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 25,28%, în Baia Sprie 30,35%, în Târgu
Lăpuș 26,45, Seini 28,55%, Vișeu de Sus 22,37%, Borșa 20,52%.
Prezența la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la
ora 14:00 la nivel de țară a fost de 28,65%, au votat 5.154.024 de cetățeni. În
județul Maramureș au ieșit la vot 87.500 de persoane, în procent de 20,86%. În
județul Maramureș, au fost înscriși pe listele permanente 419.519 de persoane.
Prezența la vot în Ardeal este mai slabă, sunt
județe ca Ilfov și Argeș unde au votat peste 30% dintre cetățeni, la coada
clasamentului se află Vaslui, urmat de Satu Mare, Covasna și Maramureș.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 39,82%, urmat de Ulmeni cu 31,27%,Tăuții Măgherăuș
cu 28%, Cea mai slabă prezență regăsim la Ieud unde procentul celor care au
votat, este de 9,36%, urmat de Remeți cu un procent de 12,67%.
În Baia Mare au votat 23,18% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 19,95%, în Baia Sprie 24,30%, în
Ulmeni 31,27%, Târgu Lăpuș 20,39, Seini 24,61%, Vișeu de Sus 17,10%, Borșa
15,12%.
Prezența la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la
ora 12:00 la nivel de țară a fost de 18,70%, iar în județul Maramureș au votat
52541 de persoane, în procent de 12,18%. În județul Maramureș, au fost înscriși
pe listele permanente 419.519 de persoane.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 26,45%, urmat de Tăuții Măgherăuș cu 17,25%, Cea
mai slabă prezență regăsim la Ieud unde procentul celor care au votat, este cu
5,32%, urmat de Remeți cu un procent de 7,10%.
În Baia Mare au votat 14,13% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 11,44%, în Baia Sprie 14,87%, în
Ulmeni 16,78%, Târgu Lăpuș 11,23, Seini 12,51%, Vișeu de Sus 10,19%, Borșa
8,46%.
Prezența la vot, la alegerile prezidențiale 2025, la
ora 11:00 la nivel de țară a fost de 14,97%, iar în județul Maramureș au votat
42,262 de persoane, în procent de 9,76%.
În județul Maramureș, au fost înscriși pe listele permanente 419.519 de
persoane.
Cea mai mare prezență la vot în județ, este în
Poienile Izei, în procent de 24,96%, urmat de Tăuții Măgherăuș cu 13,97%. Cea
mai slabă prezență regăsim la Ieud unde procentul celor care au votat, este cu
4,66%, urmat de Remeți cu un procent de 5,45%.
În Baia Mare au votat 11,13% dintre cei înscriși pe
listele permanente, în Sighetu Marmației 9,16%, în Baia Sprie 11,66%, în Ulmeni
13,73%, Târgu Lăpuș 9,33, Seini 10,61%, Vișeu de Sus 8,04%, Borșa 6,54%.
La nivel național, la ora 10:00 procentul era de
10,14%.
La ora 9:00, procentul a fost de 2,92%, pentru ca la
ora 10 acesta să fie de 6,08%, informează Prefectura Maramureș.
Prezența la vot în Maramureș la primul tur al
alegerilor prezidențiale a fost, la ora 8:00, de 1,15%. În județ au fost
constituite 444 de secții de votare.
*****
Conform informațiilor noastre pe parcursul acestei
zile, în Maramureș au fost sesizate cu privire la 2 posibile incidente electorale
în legătură cu alegerile prezidențiale, respectiv semnalări de continuare a
propagandei electorale. Totodată, aceleași surse susțin că la Ulmeni se
anchetează un caz de corupere a alegătorilor. Se vorbește despre promisiunea de
a achita 200-250 lei pentru fiecare vot. Deocamdată aceste informații nu ne-au
fost confirmate oficial. Menționăm că am cerut detalii despre acest incident
Polițiștii maramureșeni vă reamintesc faptul că
fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este
interzisă.
Pentru soluționarea cu celeritate a cererilor de
eliberare a actelor de identitate în sprijinul cetățenilor români care nu dețin
un document valabil, serviciile publice comunitare locale de evidență a
persoanelor vor asigura și mâine, în ziua votului, un program de lucru cu
publicul între orele 07.00 și 21.00.
Efectivele MAI rămân mobilizate pentru menținerea
ordinii publice și pentru a asigura intervenția rapidă în cazul sesizării unor
incidente electorale. Totodată, așa cum v-am obișnuit, în spiritul
transparenței, pe parcursul zilei de mâine, vă vom comunica în timp real
informațiile de interes public din competența structurilor MAI.
C.L.
Joi, 28 noiembrie 2024, la Secția Periodice a Bibliotecii Județene Mureș, are loc prezentarea volumelor : „Răsăritul soarelui”, Lasă-mi, Doamne Tinerețea”, „Ultima carte, ultimul tango”, „Cărările iubirii” de Lucia Șteffens și a volumului de povestiri „Am fost tanchist pe T55” de Iovu Roiban Oroianu. Vă așteptăm, cu drag, la acest eveniment literar!
ORGANIZATORII
ora 16:00, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”
Consiliul Județean Maramureș în colaborare cu Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” și Societatea Geologică a României organizează, lansarea cărții „Flora pannoniană a sitului fosilifer Chiuzbaia”, autor conf. univ. dr. Gheorghe Macovei, apărută la Editura Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2023. Lucrarea este una de referință dedicată florei fosile din surprinzătorul site paleobotanic Chiuzbaia, Maramureș.
Vor lua cuvântul despre carte:
Dr. ing. Ioan Denuț, manager Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza”;
Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”;
Conf. univ. dr. geolog Marinel Kovacs, vicepreședinte al Societății Geologice a României – Sucursala Baia Mare;
Conf. univ. dr. Gheorghe Macovei.
Turul finalei CS Hunedoara – CS Minaur Baia Mare, meci contând pentru promovarea în Liga 2, va fi televizat. Planificată inițial pentru sâmbătă, 4 iunie, de la ora 18, confruntarea se va disputa în aceeași zi, dar de la ora 16, la solicitarea televiziunilor, partida urmând să fie transmisă la Digi Sport 1.
La fel va fi și cu întâlnirile CS Tunari – Progresul
Spartac București și CSM Slatina – AFC Odorheiu Secuiesc, care vor debuta tot
la ora 16.
Alte două partide, în speță CSC Dumbrăvița – CSM
Reșița și Dante Botoșani – Suporter Club Oțelul Galați, se vor desfășura la ora
inițială, 18.
În altă ordine de idei, FRF dă speranțe de a ajunge
în eșalonul secund și echipelor care nu vor promova pe teren. Astfel, în
eventualitatea în care nu se vor completa toate locurile de Liga 2, numărul
acestora va fi completat, în funcție de locurile vacante, de echipele care au
pierdut promovarea în urma unor criterii sportive de departajare care trebuie
îndeplinite, stabilite de membrii Comitetului de Urgență al FRF:
• Numărul de puncte obținute în runda finală a
jocurilor de baraj.
• Golaverajul general rezultat din participarea la
runda finală a jocurilor de baraj.
• Numărul de goluri marcate în runda finală a
jocurilor de baraj.
• Dacă și după aplicarea criteriilor de mai sus,
două sau mai multe echipe se află la egalitate, se vor aplica cele 3 criterii
de mai sus, în aceeași ordine, cu privire la toate jocurile de baraj pentru
promovare în Liga a 2-a (respectiv se vor avea în vedere atât jocurile din
runda finală, cât și cele din runda semifinală).
• Dacă după aplicarea tuturor criteriilor menționate
la punctele de mai sus, două sau mai multe echipe se vor afla la egalitate,
departajarea se va efectua prin desfășurarea unui joc de baraj desfășurat pe
teren neutru într-o singură manșă (dacă 2 echipe se află la egalitate) sau
printr-un baraj desfășurat pe teren neutru între toate echipele aflate la
egalitate (fiecare echipă va disputa un joc cu fiecare dintre celelalte echipe
cu care se află la egalitate). În situația în care va fi necesară aplicarea
acestui criteriu de departajare, Departamentul Competiții al FRF va stabili
datele și locul de desfășurare.
Cristi SOMEŞAN
Bună ziua,
Vă transmitem Invitația de a
participa vineri, 17 decembrie, începând cu ora 16.00, la evenimentul
online care va marca finalul Campaniei interregionale ”Regiunea mea verde”,
derulată de Centrul Europe Direct Maramureș, în parteneriat cu Centrele Europe
Direct Szolnok și Panevezys.
În cadrul acestui eveniment vor avea
loc:
· Webinarul Apropiați
păstrând distanțarea – va fi lansat Catalogul de bune practici privind metode
de învățare la distanță, ora 16.00
· Ceremonia de premiere
pentru Concursul foto ”Galeria foto a regiunii mele verzi” și Concursul video
”Agenda verde”, ora 16.45
· Atelierul Green CaMMP
dedicat participanților la campania interregională, ora 17.15
Informații suplimentare sunt prezentate
în Invitația atașată, precum și în documentul Detalii Campania Regiunea mea
verde.
Vă rugăm să confirmați participarea până
în data de 14 decembrie 2021.
Cu stimă,
Radu Big
Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul EUROPE DIRECT Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063
Web: http://europedirectmaramures.cdimm.org/
Facebook: https://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures/
