Se afișează postările cu eticheta 52 ani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 52 ani. Afișați toate postările

miercuri, 3 decembrie 2025

Aniversare poetul Bogdan Nicolae GROZA. La mulți ani binecuvântați!

 


Toate lucrurile sunt legate între ele

Toate lucrurile sunt legate între ele,

Precum venele lumii prin care curge ființa...

Un gând poate clătina o stea înzidită

Și-o inimă e ecoul unui dor gravitațional.

 

Din ruga sumar spusă, și din lunga tăcere,

Totul vibrează într-un dans legănat

Ferice de cei ce înțeleg neînțelesul

Ca pe o binecuvântare tainică

 

Suntem praf de stele prinse-n spirale sacre,

Călătorind prin viață cu viteza luminii,

Ajungem când sus, când jos, într-o clipită,

Pulsând în noi veșnicia ce toate le leagă.

 

Marte despre Venus

ce ironie... tu de pe Venus, eu de pe Marte

şi totuşi azi sunt nevoit să vin de departe

să-ţi ofer flori de 8 al lui Marte

de ce nu există şi un 9 al lui Venus?

să mă cauţi cu bomboane şi să vezi că nu-s

nici pe jos nici pe sus ci pe undeva prin zodia Uranus

să-mi zici: "la mulţi ani din partea tuturor femeilor

de pe planeta cochetelor şi mult drăgăstoaselor"

apoi să mă pupaţi dulce, dulce, frumoaselor...

ah, flori la ea la ele şi la tine

neolatine, nelatine

lalele olandeze, trandafiri japonezi, glicine

industrie horticolă înfloritoare

pentru doamne domniţe şi domnişoare...

de atâta parfum şi aromă de lămâiţă

cred c-am să mă-mbăt criţă,

hai mai cheamă înc-o leliţă

s-o fericesc şi pe ea

cu o floare de nu mă uita

şi apoi gata tot anul vei face tu naveta

între Venus şi Marte

şi cu mine iubirea o-împarte

că de nu mă supăr ca un cerber

şi mă duc să fac curte femeilor de pe Jupiter


vineri, 18 martie 2022

Aniversare scriitorul, editorul, poetul Vasile BELE! La mulţi ani, fârtate!


 Isabel Allende spunea odată că "Adevărata prietenie rezistă timpului, distanţei şi tăcerii", lucru perfect adevărat în ceea ce mă priveşte referitor la amiciţia cu jandarmul, starostele, poetul, scriitorul, editorul făuritor de reviste şi antologii, fondatorul unor festivaluri şi concerte de colinde, dar în primul rând OMUL Vasile Bele din Chiuzbaia.

Dacă am învăţat ceva de la acest prieten al meu e în primul rând bunătatea, apoi dragostea faţă de aproapele  său cei aflaţi în nevoi şi nu în ultimul rând dăruirea cu care ştie să-şi valorifice talantul dat de Dumnezeu.

Ar fi multe de spus de minunata lui familie, de doamna Cristina, contabilă la bază, cea care ţine sacul cu bani să nu rămână niciodată gol, de cei doi copilaşi care acum sunt în capitala Ardealului, - Bogdan absolvent de Babeş-Bolyai e pe picioarele lui şi se descurcă de minune, Bianca, studentă la aceeaşi prestigioasă universitate, despre mămuca Anuca, parcă desprinsă din scrierile lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Făcând o scurtă radiografie, îmi amintesc cum Vasile Bele, ne-a invitat pe toţi cei de la Cenaclul Scriitorilor la un guiaş după şedinţa de cenaclu, unde i-au poposit în ogradă, printre alţii poeta Ioana Ileana Şteţco, prozatorul Valeriu Sabău, Vasile Dragomir, Ioan Meteş Morar,Vasile Dan Marchiş, Marin Pungă şi mulţi alţii.

Tot datorită lui am ajuns la Mănăstirea Chiuzbaia, loc sfânt, unde am putut să mă reculeg, să-mi încarc bateriile, să am o apropiere firească de Cel de Sus.

Trăgând o linie pur aniversară, Vasile a trecut un pic de un jumătate de secol, îmi dau seama că eu am fost de mai multe ori la Chiuzbaia decât a fost el la Lucăceşti, dar am de gând să îndrept lucrurile. Aceasta s-a întâmplat şi fiindcă el reuşeşte să fie mai convingător dar şi datorită reliefului mirific de acasă. Dacă eu stau în centru, la drum cu se spune, casa lui este pe o colină, înconjurată de nişte dealuri pline de brânduşe primăvara şi în toamnele târzii.

Vasile Bele prin tot ce a scris până acuma se dovedeşte a fi un scriitor consacrat, cunoscut peste tot în România, mai nou şi în diaspora, un răsfăţat al sorţii şi al premiilor literare, acolo unde participă. Zilele trecute a primit "Meritul cultural" de la Oradea, la un festival Eminescu.

Ar fi multe de spus despre prietenul cu "P" mare Vasile Bele, despre proiectele la care am participat sau participăm în continuare, cum ar fi "Antologie de texte. Recenzii de cărţi - Personalităţi ale literaturii contemporane. Sincerus verba" , zece volume!

Din modestie (pe care Vasile o are din plin!) nu am pomenit de Tabăra de literatură din Baia Sprie, o încercare şi o experienţă nouă pentru noi, la care a pus umărul şi poetul popular, alt fârtat de-al nostru - Nelu Danci din Plopiş!

În scurtul meu expozeu, vreau să-i urez sănătate, putere de muncă, bucurii alături de cei dragi, succese pe plan familial şi literar şi să fie acelaşi Vasile Bele, pe care-l cunosc de multişor: generos, sincer, altruist, făcător de bine! La mulţi ani, tânăr jandarm-pensionar! Să trăiţi!

                                                                                                  Gelu Dragoş, U.Z.P.R.

P.S. Deşi aniversarea zilei de naştere este în 20 martie, mi-am permis să scriu încă de azi, unu - pentru a fi primul din pleiada de prieteni, doi - pentru că plec din localitate, la un concurs şcolar şi nu o să am acces la calculator două zile...

P.P.S.S. Date biobibliografice

Numele și prenumele: Aurel BELE

Pseudonimul cu care semnează: Vasile BELE

Născut la data de: 20 martie 1970, în loc. Baia Mare.

STUDII:

Universitatea de Nord, Facultatea de Litere – Masterat – etnoturism cultural.

Universitatea de Nord, Facultatea de Litere – specializarea română-etnologie.

Adresa de contact: tel – 07 53 53 3003

e-mail: v_bele@yahoo.com;

VOLUME DE AUTOR:

2005 – Căsnicia pasului – versuri și Poezia nunților pe Fisculaș, vol. I;

2006 – Poezia nunților pe Fisculaș, vol. II;

2008 – Încercări desculțe – versuri și Toponimia satului Chiuzbaia – monografie toponimică a localității Chiuzbaia;

2009 – Nunta ca întemeiere. Orația de colăcărie în poezia nunții;

2011 – Veronica Crăciun Perșe – un suflet printre stele;

2012 – 7 zile – 7 poeme – versuri;

2015 – Poeme târzii scrise devreme și Taine. Încă un gând – versuri;

2016 – Numai 50 de poeme dintr-un manuscris și Cartea nunții de aur;

2017 – Clepsidra cu poeme și Căsătoria – rit de trecere – între imaginarul omului tradițional și imaginarul omului modern;

2018 – Vise ce nu mor – versuri;  

2019 – Vitrina cu amintiri – versuri;

2019 – Graiul în Chiuzbaia. Expresii locale;

VOLUME ÎN COLABORARE ȘI COOPERARE:                                                                                                   

2009 – Jandarmeria Maramureșeană. Tradiții și perspective, schiță monografică a Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș;

2011 – Silvia Tămășan – născută în zodia cântecului. Amintiri din viața artistică;

2012 – Ghid practic de organizare a unei nunți – sfaturi, păreri, impresii personale, gânduri, întrebări, răspunsuri și Maria Tripon – mesager al Țării Oașului – promotorul țâpuriturii oșenești;

2014 – 100 de sfaturi pentru tinerii miri și Cristina Petriman – debut în cântecul popular. Gând la început de drum;

2015 – Interviuri – oameni, locuri, fapte, gânduri, perspective …;

2017 – Recenzii, apariții, semnalări editoriale și Ghiță Blidar – un om între artiști, un artist între oameni;

2018 – Din lada de zestre a satului Chiuzbaia – poezia populară;

2019 –  Vasile Boiciuc-ROGNEANU – rapsod popular. Horitorul de pa Valea Ronișoarei;

 2009

MEMBRU FONDATOR AL REVISTEI DIN VATRA SATULUI  – revistă culturală de promovare a valorilor tradiționale, împreună cu Cristina BELE, Ramona URSAN, Gheorghe URSAN, Marius SĂSĂRAN și prof. Florica JURASKO:

 Fondează Revista DIN VATRA SATULUI – redactor-șef.

ESTE PREZENT ÎN ANTOLOGII:

 2010 – Antologiile revistei SINGUR – POEZIA și O antologie a poeziei maramureșene. De la poezia populară până în 2009;

2012 – Armonii culturale: Meridiane lirice – Antologie universală a poeziei românești contemporane  (124 poeți contemporani);

2013 – Ceasuri de mătase – Antologie de poezie negru pe alb și Antologia Cenaclului Scriitorilor din Maramureș – ,,Pași împreună”;

2015 – Simfonie-n verde crud – Antologie literar-artistică Napoca Nova, nr. 6 (1/2015); Primăvara metaforelor – antologie de creație literară, Galați; Roșu-aprins în câmpul de mătase – Antologie literar-artistică Napoca Nova, nr. 7 (2/2015), Cluj-Napoca; Cuvinte pe aripi de gând – Antologie de versuri româno-franceză, Biblioteca Cronopedia, Editura Inspirescu, 2015, traducere și adaptare Anișoara VLEJU; Poezii de vară – antologie poetică alcătuită de Puiu Răducan;  Pe șevalete, ruginiul toamnei – Antologie literar-artistică Napoca Nova, nr. 8 (3/2015), Cluj-Napoca; Eternitatea unei emoții – Antologie de creație literară, Galați; Antologia – Scrisul de azi, Târgoviște; Ninsori albastre cerne cerul – Antologie literar-artistică Napoca Nova, nr. 9 (4/2015), eCreator – Cenaclul de la Satulung;

Datorită faptului că se implică în fenomenul cultural, cu sufletul și cu inima, dovedind că iubește valorile, colectivul de autori de la Editura Napoca Nova – îl numește, ca reprezentant pentru Redacția Maramureș – promovând astfel talentul și autenticitatea. În calitate de promotor cultural dă dovadă de implicare majoră în descoperirea de talente,  promovând poeți din acest colț de țară.

2016 – Ne cheamă cucul în zăvoi – Antologie literar-artistică, Napoca Nova, nr. 10(1/2016);

Roua dimineților senine – Antologie literar-artistică, Napoca Nova, nr. 11(2/2016); ACtori printre astre – Antologie de poezie contemporană, vol. II; LiterCritica – antologie de texte critice (note, comentarii, cronici și recenzii); Deschide, dorule, poarta, Iași; Frumoasă toamnă bogată – Antologie literar-artistică, Napoca Nova, nr. 12(3/2016), Cluj-Napoca;

 2017 – Alburii sclipiri de stele – Antologie literar-artistică, Napoca Nova, nr. 13(1/2017);

Prietenii poetice; Pași pe visele ierbii – Antologie literar-artistică Napoca Nova, nr. 14 (2/2017); Raiul cuvintelor – antologie de creație literară, Galați; Carmen – Antologie lirică (vol. VIII), București; România, pentru tine!, Adjud-Vrancea;

2018 – Parfumul unei noi primăveri – Nuovo profumo di primavera, Antologie internațională de poezie,  Româno-Italiană, Un’antologia internazionale di poesia, Rumeno-Italiano, Editura Liric Graph, Făurei-România, 2017, traducere Maria Niculescu, cu o prefață de prof. Florina Macsim; Albă domniță cu viscol în păr – Antologie literar-artistică, Napoca Nova, nr. 17(1/2018), Cluj-Napoca; Antologia – REGAL POETIC, Adjud-Vrancea; Clepsidra cu sentimente. Tabăra priteniei literare: scriitori români contemporani, Ediția 2018 – antologie, Sebeș; Suave minuni înmiresmate – Antologie literar-artistică, Napoca Nova, nr. 18(2/2018);

2019 – Antologia – Scriitori români la început de mileniu III;

Publică articole în:

– revista Memoria Ethnologica;revista Jandarmeria Maramureșeană; Informația Zilei de Maramureș; revista Singur; Vocea clujului; slova-creștină.ro; ziarulnațiunea.ro; revista Izvoare Codrene; Constelații Diamantine; Credința adevărată; Răsunetul; Occidentul românesc; Casa gândului – Cleopatra; Popasuri culturale românești; Negru pe alb; revista Din Vatra Satului; Glas comun; revista Moldova Literară; revista Clepsidra de cristal; revista Armonii Culturale; eCreator; revista Dor de dor; revista Bogdania; revista BOEM@; blogul Moara lui Gelu.

PREMII LITERARE:

– 2019 – PREMIUL SPECIAL – FESTIVALUL TRADIȚII ROMÂNEȘTI ÎN MIȘCARE, Londra;

– 2018 – PREMIUL DE ORIGINALITATE – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL ,,CENTENAR – 2018” SECȚIUNEA POEZIE, oferit de REVISTA ,,CONTRASTE CULTURALE”, CĂLĂRAȘI.

– 2018 – DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ – oferită de Biblioteca Județeană ,,Mihai Eminescu”, Botoșani;

– 2017 – PREMIUL I – SECȚIUNEA POEZIE, la Dor Mărunt, jud. Călărași;

– 2017 – DIPLOMĂ DE VREDNICIE – oferită de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, 17 octombrie 2017;

– 2014 – PREMIUL III – SECȚIUNEA POEZIE, la Dor Mărunt, jud. Călărași;

– 2013 – JANDARMUL ANULUI 2013 – propus de către Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș;

– 2004 – PREMIUL I la Festivalul de poezie și folclor Vasile LUCACIU – Cicârlău, secțiunea – Folclor.

.................................................................................................................................................

Notă. Între timp lista cu premii şi medalii s-a lărgit. E timpul Vasile să-ţi actualizezi Curriculum vitae!

marți, 3 august 2021

LA MULȚI ANI SCRIITORULUI IOAN ROMEO ROȘIIANU LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 52 DE ANI!

 


SEMNAL!


Astăzi este ziua scriitorului și criticului literar Romeo Ioan Roșianu unul din cei mai importanți promotori din literatura română contemporană!
Să-i urăm La mulți ani pentru cei 52 de ani frumoși, să-i dorim sănătate și succes în tot ce face! Gânduri bune prietene!!!
Nicolae NISTOR

marți, 6 septembrie 2016

Omagiul colonelului Ioan Ceterchi la decesul agentului principal Cristian VIGH


In calitate de presedinte al Asociatiei Nationale a Militarilor in Rezerva si in Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, col. Ioan CETERCHI, in numele tuturor colegilor membri transmit familiei indoliate sincere condoleante si rugam pe bunul Dumnezeu sa-i intareasca in aceste momente de tristete.
ADIO CAMARADE.

luni, 11 noiembrie 2013

12 noiembrie, zi în care Veronica Crăciun Perșe – ar fi împlinit - 52 de ani!

Revista DIN VATRA SATULUI – număr IN MEMORIAM – Veronica Crăciun Perșe

CĂUTÂND PRIN AMINTIRI – VERONICA CRĂCIUN PERȘE - interpreta de muzică populară, al cărui suflet rătăcește printre stele

 Pasiunea pentru cântec o are din anii copilăriei, participând ca solistă de muzică populară la serbările ce se organizau la sfârșit de an școlar sau cu ocazia sărbătorilor naționale, fapt pentru care a fost remarcată și trimisă la concursurile de muzică populară.
În anul 1976 la festivalul județean ,,Mândru-i cântecu-n Bihor”, ediția a V-a, a obținut premiul II. În urma acestui premiu a fost trimisă la festivaluri interjudețene de muzică populară, ca reprezentantă a județului Bihor. Acestea au fost:
-         ,,Aurelia Fătu-Răduțu”, ediția a IV-a, Bocșa 1980 – premiul II;
-         ,,Festivalul cântecului și portului popular”, Arad, 1981 – premiul II;
-         ,,Cântec nou în Mehedinți”, ediția a XI-a, Drobeta Turnu-Severin, 1981 – premiul I, pentru creație și interpretare;
-         ,,Sub arcuri de lumini”, Călan, 1982 – premiul II;
-         ,,Cântecele Streiului”, Simeria, 1983 – premiul I;
-         ,,Voci tinere”, Costești, 1983 – premiul I;
-         ,,Alină-te dor alină”, ediția a V-a, Cicârlău – premiul I;
și altele.
            În tot acest timp a cules folclor de la bătrânii și bătrânele satului și a căutat să-și îmbogățesc repertoriul cu cele mai frumoase cântece de joc, doine, trăgănate și colinzi din zona Beiușului.
            Mutându-și domiciliul în Baia Mare, împreună cu familia, a adus cu ea zestrea folclorică din zona Beiușului. Ca urmare, în 1998, împreună cu Onișor POP, a realizat o casetă audio cu cântece din zona Beiușului și zona Lăpușului, intitulată ,,De la Lăpuș pân-la Binș”. A fost angajată a Ansamblului Național Folcloric Transilvania ca solistă de muzică populară.
A fost colaboratoare a Ansamblului ,,Lioara” și ,,Nuntașii Bihorului” din Oradea și a Ansamblului ,,Hațegana” din Hunedoara.
Se stinge din viață la data de 2 februarie 2011, în ziua de Întâmpinare a Maicii Domnului.


Veronica CRĂCIUN PERȘE – un suflet printre stele

Cântecul popular este binecuvântată rugăciune. Cântecul popular este cel care te înalţă şi-ţi dă aripi de parcă ai zbura, cucerind înălţimea. Cântecul popular este crezul şi credinţa strămoşească. Cântecul popular îţi dă forţa şi curajul vieţii.
Cântecul popular nu te va depărta sau îndepărta niciodată de cei dragi, de cei pe care-i iubeşti şi stimezi. Cântecul popular descreţeşte frunţile obosite şi scoate la lumină sufletul neamului românesc. Cântecul popular te duce în vatra satului fără prea multă greutate, el alegând calea cea mai scurtă şi bine-plăcută.


Se întâmpla în anul 2011 – 1 februarie 2011

Îmi aduc aminte, drag prieten, de preziua în care te-ai dus! Era, undeva, pe la amiază, și-am ajuns la voi acasă, pentru a lua mesajul tău, pentru Silvia Tămășan, pentru cartea Silviei, pe care o ,,construiam” în acele clipe.
Cu treburile cărții eram aproape de final. Mai trebuiau doar câteva mesaje, și trimiteam cartea la tipografiere și editare. Tot acasă la tine am luat mesajul – prin telefon – de la Dumitru Iederan, de la Carei. Chiar i-ai transmis urări de bine!
Și pentru că țineam neapărat ca și mesajul tău să apară în cartea Silviei Tămășan, ți-am promis că voi trece să iau mesajul, personal. Așa am și făcut. Probabil dacă nu era așa, nici nu scriam aceste rânduri!
M-ai servit cu o cafea. Îți mulțumesc și în această clipă. A fost ultima noastră cafea băută împreună, căci, la nici 24 de ore, de la această poveste, deja, călătoreai spre Cer.
Doamne ...! Ce ți-i și cu viața asta! Sincer, nici acum nu îmi vine să cred că nu mai ești. Și prin câte am trecut în acele zile! Dar mai presus de orice, prin câte a trecut familia ta, pentru care te-ai rugat atâta de mult. Mesajul către Silvia Tămășan a fost ultima ta notiță.
Au fost ultimele tale rânduri, căci știam că ții un jurnal – de fapt un caiet în care aveai mai multe notițe. Inclusiv câteva încercări de cântec - știindu-se faptul că tu pregăteai apariția unui C.D. Chiar mi-ai citit multe din ele și m-am bucurat.
Tot atunci ți-am promis că te voi ajuta, cu ce îmi stă în putință, să reușești în proiectul tău, ce îl iubeai atâta de mult. Prin el răsuflai și tu! Căci, ceva ce n-ai spus la nimeni, niciodată, îți apăsa sufletul. Eu, n-am aflat, niciodată, ce, deși am fost prieteni buni.
 De fiecare dată când am urcat în Chiuzbaia, spre bucuria ta, găseai asemănări cu satul tău natal – Petreasa Bihorului – unde îți doreai din suflet să ne duci. Și ... ne-ai dus, sau ne-ai adus! Dar n-ai mai vrut să vorbești cu noi! Iar noi cei care am ajuns la Petreasa, ți-am vorbit cu lacrimi.
Orice se întâmpla să fie în Chiuzbaia, îți aducea aminte de Petreasa. Dealurile, casa, mama Anuca – fiecare semăna cu cele din satul tău. Erai tare fericită, ori de câte ori ajungeai la noi, pe aceste meleaguri. Te simțeai ca și acasă, acolo (sau aici) la Petreasa. Ți-ai făcut mulți prieteni aici, în Chiuzbaia, care te iubesc și te vor iubi, și mai presus de orice, acuma, nu te vor uita. Acum, până și Chiuzbaia e mai săracă. Dar ce să-ți spun de Petreasa? Cuvântul este mult prea sărac pentru a măsura această pierdere.
Dar, pentru a nu pierde firul, mă voi întoarce la ultima noastră întâlnire, la ziua când, preț de câteva ore – aproape două – am depănat amintiri și am făcut planuri – proiecte de viitor.  Vorbe și iar vorbe, cu rost sau fără rost, căci povestitori și visători eram amândoi.
Ne gândeam, dacă vom ajunge peste câteva luni, cum să-ți ,,marchezi” cei 50 de ani, spre care te îndreptai ai face? De altfel o cifră rotundă! Cum? ,,-Lasă-ne să-ți scriem o carte de ziua ta!”, a venit răspunsul meu, căci așa se cade în astfel de ,,împrejurări rotunde”! Și, ne-ai dat acceptul! Mulțumesc, drag prieten.
Iată, ziua ta vine cât de curând și noi ne pregătim să te sărbătorim! Dar, din păcate tu nu mai ești pământeană. Dacă vor fi prieteni care-ți vor oferi flori, tu le vei primi doar pe mormânt. Din păcate, drag prieten, tu ai lăsat doar lacrimi și durere aici pe pământ! Din păcate, doar noi vom fi la ziua ta! Iar tu ne vei privi din Cer. Doamne ajută să nu te fac de rușine. Îmi doresc să fie o zi minunată, cu multă ploaie. 
Sunt curios câți prieteni ni se vor alătura în acest demers, pentru a fi alături de tine, acolo la Petreasa, în ziua când ai fi împlinit 50 de ani? Va fi o altfel de sărbătoare – dar, te asigur că va fi! Vom face tot ce ne va sta în putință pentru a ajunge acolo la Petreasa, atât de dragă ție, pentru a-ți aprinde o lumânare, a vărsa o lacrimă, a rosti o rugăciune ori a povesti cu tine.
Nu am să judec, pentru a nu fi judecat, dar mă gândesc la câtă prietenie a încăput în sufletul tău. Mă gândesc la cât de prietenoasă ai fost cu toată lumea. Mă gândesc la câți prieteni ai avut și mai ai.
Tu știai defini prietenia cel mai bine, și ai făcut-o fără ezitare ori de câte ori a fost nevoie. De la tine cel care dorea să învețe adevăratul sens al acestui cuvânt – PRIETENIE – putea să-l învețe liniștit. Trebuia doar să te știe, să te cunoască.
Scena spectacolelor este goală fără tine, Veronica! Lipsești dintre noi dar mai presus lipsești dintre ai tăi cei dragi – soț, copii, familie, neamuri, și am să rostesc și cuvântul prieteni. Lipsești dintre prieteni! Dar, sunt convins că tu, de-acolo, de unde ești, ne veghezi, și îți veghezi familia.
Pentru tine cuvântul FAMILIE – a fost unul sfânt. Ți-ai iubit familia și ai fi fost în stare de orice sacrificiu pentru a-i ocroti și a-i apăra.
,,Soțul meu și pruncii mei!” – doar tu știai să rostești aceste cuvinte. Încărcătura sufletească era la maxim de putere și încordare când rosteai aceste cuvinte. Păcat că ai plecat și i-ai lăsat fără mângâiere. Doar Bunul Dumnezeu îi mângâie și îi ajută. Le este greu și le va fi greu fără tine! Doar ei știu cât îți plâng lipsa și plecarea.
Te-ai rugat să-ți dea Dumnezeu o familie, iar când ai primit-o, ai ocrotit-o, apărat-o și susținut-o în orice împrejurare, cu orice sacrificiu. Nu ai exagerat deloc iubindu-ți familia, venerând-o, chiar ai fost un exemplu de luptătoare și pentru noi, ceilalți de lângă tine. Eu, cel puțin, te-am ascultat!
Azi, familia pe care o iubeai atâta de mult, suferă și te plâng. Îți plâng prematura plecare, întrebându-se clipă de clipă, de ce s-a întâmplat așa? Dar, oare, putem avea un răspuns la o astfel de întrebare? Putem să ne alegem drumul în viață, putem dispune ce facem în fiecare zi cu viața noastră, putem face multe vrute și nevrute, dar nu ne putem alege vremea de mers pe ,,drumul fără de întors”.
Nu ai spus la nimeni că ești gata de un astfel de drum. Nici noi nu ne puteam gândi, la aceasta, Doamne, ferește, că erai în plină tinerețe.
Erai plină de forță și de poftă de viață încât, puteam pune pariu cu oricine, că ai de trăit încă o lume de aici încolo. De această dată n-a fost să fie așa, se pare! Te-ai grăbit să mergi fără a rosti niciun cuvânt. Dar putem întoarce roata? Categoric, nu!
Acum apari în viața noastră doar în vis. Eu chiar te-am visat cântând pe scena Căminului cultural din Chiuzbaia. Și, parcă nu mai încetai. Nici tu nu doreai să cobori de pe scenă. Atâta de dragă îți era - și scena, dar, hai să recunosc, și satul Chiuzbaia.
Nu-mi rămâne decât să-ți mulțumesc pentru toate acestea. Și să-mi aduc aminte de clipa și secunda când ai pășit pentru prima dată în sat, în Chiuzbaia. Doamne, ce mândru eram de tine! Era la o lansare de carte. De fapt, la prima mea lansare, pe tărâm literar.
Și cum nu mai avusesem experiența unor astfel de lucruri ori manifestări, voi, prietenii, (și la îndemnul tău, ulterior am aflat!), ați fost alături de mine, încurajându-mă, susținându-mă, ocrotindu-mă și dându-mi putere de-a păși. Ce mult au contat toate astea, nici nu îți imaginezi! Și cât de repede au trecut. Azi, totul este o frumoasă amintire, tot așa cum ești și tu.
Îți mulțumesc pentru faptul că ai făcut parte din viața și familia mea. Erai considerată, sora noastră mai mare. Chiar și lui Vasile îi era drag a poposi în Chiuzbaia. O făcea cu mare drag de fiecare dată.
Și, haide să-ți mai mărturisesc ceva ... de când ai plecat, încă nu am avut curaj să-l poftesc pe-aici, prin sat. Să nu mă întrebi de ce, că nici eu nu știu. Nu am puterea de-al chema! Dar, îți promit că am să-l invit cât de curând. Chiar doresc să fac acest lucru, dar înainte de toate, doresc să-i arat că am început să lucrez la ,,cadoul pentru tine”, căci despre un cadou, promis, este vorba aici. Și-am să-i invit și pe ceilalți prieteni ai tăi, și-ai noștri, pe toți cei care doresc, să ni se alăture, să ne susțină în inițiativă, promițându-vă că niciunul nu va fi ocolit. Credeți-mă, pe cuvânt!
Dumnezeu să-ți ocrotească pașii printre stele!

                                                                  VASILE BELE









vineri, 10 august 2012

POEM ADEVĂRAT


 Acasă la Gelu Dragoş şi soţia lui,
                                                     cu drag!


Într-o seară am ajuns într-un sat
Plin de câini şi fără bătrâni
Şi câinele meu era beat
Într-un lighean tata se spală pe mâini

Nu ca Pillat, nu, după muncă
Lutoasă şi grea ca horinca
Îşi scoate bocancii şi îi aruncă
Şi se duce la mătuşa Istinca

Să-i ceară să-i facă o supă de pui
Că, el ostenit nu-nvinge să facă
Să bată în poartă la şură un cui
Unde s-agaţe găleata cu apă

Mătuşa Istinca plecase pe deal
Murise de-o zi sau două
Şi s-a întors tata pe cărare, pe mal
Şi a mâncat slănină cu ouă!


                           Sandu A. Băban
                              10.08.2012