Se afișează postările cu eticheta ADN. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ADN. Afișați toate postările

sâmbătă, 28 februarie 2015

Salut Trecut – Descoperirea AND-ului !

Intr-o zi de 28 februarie, in 1953, biologul american James Watson si biologul englez Francis Crick descopereau structura chimica (structura de dubla spirala) a ADN-ului (acidul dezoxiribonucleic). AND-ul este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanta se gaseste in fiecare celula a fiintelor vii si este esentiala pentru identitatea oricarui organism, de la Euglena verde pana la Homo sapiens sapiens, omul contemporan. Anuntul formal al descoperirii a fost facut pe 25 aprilie, dupa aparitia unui articol pe aceasta tema in numarul din aprilie al revistei Nature. Conform propriilor afirmatii ale celor doi biologi, saltul calitativ al descifrarii „secretului vietii” s-a produs in ziua de 23 februarie 1953. Aflati in competitie contra cronometru cu alte echipe, mult mai cunoscute si mult mai bine dotate (asa cum a fost cea a chimistului american Linus Pauling, laureat al premiului Nobel pentru chimie in 1954), cei doi biologi au fost ajutati de catre Rosalind Franklin (specialista in fotografii de difractie create cu raze X) si colegul acesteia, Maurice Wilkins. Din pacate, Franklin a murit de cancer in 1958, in varsta de numai 37 de ani, iar decesul sau a fost pus pe seama prea intensei iradieri. Cum premiul Nobel nu se confera post-mortem, in 1962 doar Watson, Crick si Wilkins au impartit importanta distinctie. Acidul dezoxiribonucleic este una dintre cele mai complexe molecule organice. Structura ADN-ului este unica nu numai pentru o specie anume ci si pentru orice individ al oricarei specii animale sau vegetale. La om ADN-ul contine circa 3,27 miliarde de perechi de baze (3,27 miliarde de „trepte” in helixul dublu).


                                                                                                     I.I. Dragos

joi, 10 octombrie 2013

O descoperire neaşteptată despre gene permite cercetătorilor să anticipeze dacă o casnicie va fi încununată de succes

O variatie a unei gene din ADN-ul partenerilor poate fi responsabila de succesul sau esecul unei casnicii, potrivit unui nou studiu realizat de psihologii americani, informeaza dailymail.co.uk.
degete-casatorie
Unii oameni spun ca secretul unei casnicii fericite este compromisul sau faptul de a nu merge niciodata la culcare suparat pe partenerul de viata, dar psihologii americani au declarat recent ca un mariaj reusit poate depinde de ADN-ul partenerilor.
Acestia cred ca o gena implicata in reglarea serotoninei, “hormonul fericirii”, poate prezice cat de mult pot afecta emotiile relatiile. Studiul realizat de Universitatea Berkeley din California si Universitatea Northwestern ar putea fi primul care sa faca o legatura intre genetica, emotii si satisfactia maritala, potrivit cercetatorilor.
Psihologul Robert W. Levenson, unul dintre autorii studiului, a declarat: “Un mister de lunga durata este ce ii face pe unii soti sa aiba un mariaj armonios si pe altii sa fie atat de orbi? Cu ajutorul acestor noi descoperiri, intelegem acum mai multe despre ce determina importanta emotiilor pentru diferiti oameni”.
Asadar, cercetatorii au gasit o legatura intre satisfactia in cadrul relatiei si o varianta de gena cunoscuta sub numele de 5-HTTLPR. Toti oamenii mostenesc o copie a acestei gene de la fiecare parinte.
Participantii la studiu cu doua gene 5-HTTLPR scurte s-au dovedit a fi cei mai nefericiti in casniciile lor, cand au avut o serie de emotii negative, precum furie si dispret, si cei mai fericiti cand au fost resimtite emotii pozitive, precum umor si afectiune.
In schimb, aceia cu una sau doua gene 5-HTTLPR lungi au fost mai putin deranjati de emotiile din casniciile lor.
“Incercam mereu sa intelegem reteta unei relatii bune, iar emotiile sunt un ingredient important”, a spus Levenson, care a condus studiul, desfasurat pe o durata de 20 de ani si la care au participat 156 de cupluri.
Noile cercetari nu inseamna ca acele cupluri cu diferite variante ale 5-HTTLPR sunt incompatibile, au precizat cercetatorii. In schimb, studiile sugereaza ca cei care au doua gene 5-HTTLPR scurte prezinta mai multe probabilitati sa prospere intr-o relatie buna si sa sufere intr-una rea. Rezultatele studiului, care a analizat genotipurile a mai mult de 100 de persoane casatorite si a observat cum interactioneaza acestea cu partenerii lor de-a lungul timpului, au aratat acest lucru, spun psihologii.
“Indivizii cu doua gene scurte diferite pot fi ca florile de sera, infloresc in timpul casniciei cand climatul emotional este bun si se ofilesc cand este rau”, a spus Claudia M. Haase , de la Universitatea Northwestern. “Pe de alta parte, indivizii cu una sau doua gene lungi sunt mai putin sensibili la climatul emotional”, a mai spus aceasta.
“Niciuna dintre aceste variante ale genelor nu este buna sau rea”, a adaugat aceasta. “Fiecare are avantajele si dezavantajele ei”, a adaugat Haase.
Participantii la studiu apartin unui grup de 156 de cupluri de varsta mijlocie ale caror relatiii au fost monitorizate de cercetatorii inca din 1989.
Pentru acest studiu, participantii au oferit probe de ADN si cercetatorii au comparat genotipurile lor cu nivelul de satisfactie maritala si emotii la interactiunile lor.
Pentru participantii cu doua gene 5-HTTLPR scurte, care au reprezentat 17% dintre persoanele studiate, cercetatorii au gasit o puternica legatura intre emotiile din timpul conversatiilor si modul in care se simt in ceea ce priveste mariajul lor.
Pe de alta parte, pentru cei 83% dintre participantii care au avut una sau doua gene lungi, calitatea emotionala a discutiilor nu au influentat satisfactia maritala.
Surse: Mediafax, UC Berkeley, Daily Mail


                                                                         dr. Iulian COZA