Gluma zilei - Descoperire

 

Tezaur din argint descoperit în Maramureş, vechi de 2.100 de ani

 

La Valea Chioarului, la începutul lunii iunie, un grup de tineri pasionați de teledetecție au descoperit un tezaur de argint format din brăţări, fibule şi alte podoabe din argint, dar si câteva mărgele făcute din rocă, datând probabil din sec. I î.Hr.

Sunt 39 de piese din argint vechi, două seturi complete de podoabe femeiești de peste 2.100 de ani. Cel mai probabil au aparținut unor femei de rang înalt, specialiștii spun chiar că ar fi vorba de preotese dacice. De asemenea, se mai crede că aceste podoabe au fost depuse ca ofrandă zeilor şi nu au fost pierdute sau abandonate.

Tezaurul descoperit era îngropat la aproximativ 10 centimetri, lângă un drum vechi, în apropierea localităţilor Fericea şi Curtuiusu Mare, Comuna Valea Chioarului, judeţul Maramureş.

Descoperirea este cu atât mai interesantă cu cât este unică din mai multe puncte de vedere. Mai precis, faptul că sunt două seturi, dar şi că sunt seturi complete.

„Se mai găsesc tezaure, dar prea puţine seturi complete. De obicei se găseau fie brăţări cu lanţ la gât, fie fibule – broşe cu brăţări. Aici s-au găsit şi lanţ şi fibule şi curea şi brăţări. Sunt două seturi complete de femeie. Şi sunt seturi de femei de cel mai înalt rang”, a declarat Marius Ardelean, muzeograf, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

                                                                                  Cristian LAURENŢIU

O descoperire neaşteptată despre gene permite cercetătorilor să anticipeze dacă o casnicie va fi încununată de succes

O variatie a unei gene din ADN-ul partenerilor poate fi responsabila de succesul sau esecul unei casnicii, potrivit unui nou studiu realizat de psihologii americani, informeaza dailymail.co.uk.

degete-casatorie

Unii oameni spun ca secretul unei casnicii fericite este compromisul sau faptul de a nu merge niciodata la culcare suparat pe partenerul de viata, dar psihologii americani au declarat recent ca un mariaj reusit poate depinde de ADN-ul partenerilor.

Acestia cred ca o gena implicata in reglarea serotoninei, “hormonul fericirii”, poate prezice cat de mult pot afecta emotiile relatiile. Studiul realizat de Universitatea Berkeley din California si Universitatea Northwestern ar putea fi primul care sa faca o legatura intre genetica, emotii si satisfactia maritala, potrivit cercetatorilor.

Psihologul Robert W. Levenson, unul dintre autorii studiului, a declarat: “Un mister de lunga durata este ce ii face pe unii soti sa aiba un mariaj armonios si pe altii sa fie atat de orbi? Cu ajutorul acestor noi descoperiri, intelegem acum mai multe despre ce determina importanta emotiilor pentru diferiti oameni”.

Asadar, cercetatorii au gasit o legatura intre satisfactia in cadrul relatiei si o varianta de gena cunoscuta sub numele de 5-HTTLPR. Toti oamenii mostenesc o copie a acestei gene de la fiecare parinte.

Participantii la studiu cu doua gene 5-HTTLPR scurte s-au dovedit a fi cei mai nefericiti in casniciile lor, cand au avut o serie de emotii negative, precum furie si dispret, si cei mai fericiti cand au fost resimtite emotii pozitive, precum umor si afectiune.

In schimb, aceia cu una sau doua gene 5-HTTLPR lungi au fost mai putin deranjati de emotiile din casniciile lor.

“Incercam mereu sa intelegem reteta unei relatii bune, iar emotiile sunt un ingredient important”, a spus Levenson, care a condus studiul, desfasurat pe o durata de 20 de ani si la care au participat 156 de cupluri.

Noile cercetari nu inseamna ca acele cupluri cu diferite variante ale 5-HTTLPR sunt incompatibile, au precizat cercetatorii. In schimb, studiile sugereaza ca cei care au doua gene 5-HTTLPR scurte prezinta mai multe probabilitati sa prospere intr-o relatie buna si sa sufere intr-una rea. Rezultatele studiului, care a analizat genotipurile a mai mult de 100 de persoane casatorite si a observat cum interactioneaza acestea cu partenerii lor de-a lungul timpului, au aratat acest lucru, spun psihologii.

“Indivizii cu doua gene scurte diferite pot fi ca florile de sera, infloresc in timpul casniciei cand climatul emotional este bun si se ofilesc cand este rau”, a spus Claudia M. Haase , de la Universitatea Northwestern. “Pe de alta parte, indivizii cu una sau doua gene lungi sunt mai putin sensibili la climatul emotional”, a mai spus aceasta.

“Niciuna dintre aceste variante ale genelor nu este buna sau rea”, a adaugat aceasta. “Fiecare are avantajele si dezavantajele ei”, a adaugat Haase.

Participantii la studiu apartin unui grup de 156 de cupluri de varsta mijlocie ale caror relatiii au fost monitorizate de cercetatorii inca din 1989.

Pentru acest studiu, participantii au oferit probe de ADN si cercetatorii au comparat genotipurile lor cu nivelul de satisfactie maritala si emotii la interactiunile lor.

Pentru participantii cu doua gene 5-HTTLPR scurte, care au reprezentat 17% dintre persoanele studiate, cercetatorii au gasit o puternica legatura intre emotiile din timpul conversatiilor si modul in care se simt in ceea ce priveste mariajul lor.

Pe de alta parte, pentru cei 83% dintre participantii care au avut una sau doua gene lungi, calitatea emotionala a discutiilor nu au influentat satisfactia maritala.

Surse: Mediafax, UC Berkeley, Daily Mail

                                                                         dr. Iulian COZA

"Fântâna tinereţii" ?!

Oamenii de ştiinţă au identificat o genă ce ar putea permite prelungirea vieţii umane cu până la 20 de ani.
Cercetătorii speră că această descoperire va duce la crearea unui medicament care va permite oamenilor în vârstă să se menţină în formă, să fie mai sănătoşi şi să trăiască mai mult.
Gena se găseşte în toate mamiferele şi are un rol important în protejarea celulelor de deteriorarea tipică vârstei a treia. Oamenii de ştiinţă au manipulat această genă, intitulată SIRT6, în şoarecii de laborator şi au descoperit că acest lucru a rezultat în prelungirea duratei de viaţă a acestora cu până la 15%.
Conform studiului publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Nature, atunci când cercetătorii de la Universitatea Bar-Ilan din Israel au redus sau chiar eliminat această genă, şoarecii de laborator au devenit diabetici, coloana vertebrală li s-a curbat, iar procesul de îmbătrânire s-a accelerat.
Genele SIRT ale şoarecilor şi ale oamenilor sunt identice în proporţie de 80%.
Dr. Haim Cohen, biologul care a condus acest studiu, susţine că „această genă joacă un rol important în ceea ce priveşte sănătatea, iar dacă o modificăm pentru a stimula corpul să o producă în cantităţi mai mari, putem face ca oamenii să trăiască mai mult. Nu putem injecta această genă, astfel că ne gândim la conceperea unei pastile care să o activeze. Dacă vom reuşi să facem acest lucru, vom putea spune că am descoperit fântâna tinereţii”.
Dr. Cohen crede că această pastilă ar putea fi administrată înainte ca procesul de îmbătrânire să înceapă, la finalul tinereţii sau în timpul vârstei mijlocii. Doctorul a cauţionat, însă, că studiul clinic pe oameni va începe abia peste câţiva ani.
Echipa doctorului Cohen nu este singura interesată de gena SIRT6. Cele şapte piese ale ADN-ului printre care se numără şi gena SIRT6 sunt în vizorul companiilor farmaceutice. Printre acestea se numără şi GlaxoSmithKline, care a investit 250 de milioane de lire sterline în studiul unei gene similare cu SIRT6, în speranţa că va obţine un medicament care va prelungi durata de viaţă a oamenilor.
Sursa: Daily Express