Academia Română intervine în scandalul privind legea Ținutului Secuiesc: ‘Încalcă flagrant Constituția’

Academia Română respinge propunerea legislativă privind „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” și susține că aceasta încalcă flagrant Constituţia României.

Academia Română dezaprobă aplicarea procedurii de aprobare tacită, în cazul adoptării în Camera Deputaților a proiectului care prevede autonomia Ținutului Secuiesc, şi cere respectarea Constituţiei României.

„Academia Română, din totdeauna apărătoare a drepturilor naţionale şi a unităţii teritoriului românesc, luând la cunoştinţă de propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, respinge acest demers care încalcă flagrant Constituţia României”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

„Academia Română, din totdeauna apărătoare a drepturilor naţionale şi a unităţii teritoriului românesc, luând la cunoştinţă de propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, respinge acest demers care încalcă flagrant Constituţia României”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Academia Română explică faptul că „anunţul trecerii prin aprobare tacită, de către Camera Deputaţilor a proiectului de lege depus de UDMR privitor la autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc – entitate inexistentă în structurile administrativ teritoriale ale României – creează o situaţie fără precedent în procesul legislativ din ţara noastră. În urma evoluţiei istorice din Epoca Modernă, realităţile etno-demografice din zona aflată în atenţie nu mai corespund cu structurile medievale, când a funcţionat o asemenea regiune. România a asigurat prin lege un statut al tuturor comunităţilor etnice de pe teritoriul său, statut deplin acceptat şi aprobat de către Uniunea Europeană, din care ţara noastră face parte”.

Într-un stat de drept, democratic, membru al Uniunii Europene, respectarea principiului supremaţiei Constituţiei şi încadrarea în ordinea constituţională reprezintă reperul şi condiţia absolută ale valabilităţii oricărei legi, obligaţia fermă a fiecărui cetăţean şi norma imperativă de conduită pentru orice entitate publică sau privată, mai transmite instituţia.

„Din această perspectivă, iniţierea şi adoptarea unui proiect de lege care să consacre concepte juridice şi să promoveze realităţi politico-administrative precum `autonomie teritorială`, `comunitate autonomă`, `regiune autonomă`, `ordine administrativă autonomă`, `statut de autonomie` etc. contravin în mod flagrant dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Constituţia României privind caracterul unitar al statului român, precum şi dispoziţiilor constituţionale privind organizarea administrativ-teritorială şi administraţia publică”, potrivit forului cultural şi ştiinţific.

Sursa: NapocaNews

Colţul specialistului. Norme de redactare Academia Română

           

             

Se aplică ortografia actuală a limbii române.

Se foloseşte fontul Times New Roman (toate celelalte fonturi utilizate – pentru transcriere fonetică, fonturi greceşti, chirilice etc. vor fi transmise redacţiei).

I. Format:

Page set-up: din meniu se selectează „File”, apoi „Page set-up” şi se alege formatul B5 ISO (numit şi format academic); oglinda paginii 2,5 cm.

Titlul: corp 14, centrat, bold, minuscule (cu excepţiile normale: iniţială, nume proprii etc.), la 1 rând; înainte de titlu se lasă 3 spaţii de 14.

Numele autorului/autorilor: corp 12, aliniere la dreapta, prenumele cu minuscule (în afară de iniţială), numele cu CAPS LOCK.

Moto (în eventualitatea în care există): corp 10, alineat dreapta, ghilimele; sursa se dă între paranteze.

Textul propriu-zis: corp 11, alineat de 1 cm; spaţiere: la un rând.

Titlul capitolelor (şi numărul de ordine): corp 11, bold; alineat de 1cm; spaţiere: din Paragraph, înainte 12 pct., după 6 pct.

Notele: corp 9; alineat de 0,5 cm.

Bibliografie:

a) titlu: corp 12, bold, centrat; spaţiere: din Paragraph, înainte 12 pct., după 12 pct.;

b) referinţele propriu-zise: corp 10, aliniere hanging (agăţat), la 1 cm.

Rezumat:

a) titlu: corp 12, bold, centrat; spaţiere: din Paragraph, înainte 12 pct., după 12 pct.

b) textul rezumatului: corp 10, aliniat la 1 cm.

II. Caractere tipografice

Majusculele nu se folosesc decât potrivit regulilor ortografice standard ale limbii în care este redactat articolul.

Italicele se folosesc exclusiv în locurile legitimate de tradiţie, şi anume:

a) pentru indicarea caracterului de exemplu a unui cuvânt sau sintagmă precum:

„Compusul împregiur-stare ‘circumstanţă’ este o creaţie lexicală a lui Cantemir, calchiată după lat. circumstantia ‘idem’”;

b) pentru notarea titlurilor cărţilor şi articolelor citate, în text, în note sau în bibliografie;

c) atunci când autorul doreşte să reliefeze un concept, un termen tehnic sau, mai rar, o scurtă definiţie: „Vechea teorie a lui Ivănescu despre dialectele literare a fost confirmată de cercetările ulterioare...”.

Aldinele (boldul) se întrebuinţează exclusiv la scrierea titlurilor şi subtitlurilor.

Capitalele mici (small caps) se întrebuinţează exclusiv la siglarea surselor întrebuinţate mai frecvent.

Sublinierea (underline) nu se întrebuinţează deloc.

În titlurile articolelor sau în titlurile din bibliografie, în subtitluri şi în citatele ilustrative, italic în italic = bold italic.

III. Alineate

Alineatele se întrebuinţează foarte parcimonios, doar când realmente este necesar, ceea ce înseamnă, statistic şi în medie, în fragmentele de text compacte, aproximativ la fiecare 1200 semne. Pentru indentare, vezi supra, I. Format.

IV. Bibliografia şi sistemul de referinţe

Fiecare articol este însoţit obligatoriu de o Bibliografie, care conţine lucrările citate (sau consultate), inseriate în ordinea alfabetică a numelui autorului.

La bibliografia de la sfârşitul studiului se va respecta următoarea ordine: nume de familie, an de apariţie, două puncte, prenume, nume, titlul citat scris cu italice, volumul (dacă este cazul, prescurtat în forma „vol.” şi urmat de numărul volumului, scris cu caractere romane), traducătorul, îngrijitorul ediţiei etc. (dacă este cazul), localitatea de apariţie, editura, pagini (dacă este cazul); la sfârşitul fiecărei intrări se pune punct:

Eliade 2006: Mircea Eliade, Jurnalul portughez şi alte scrieri, vol. I, prefaţă şi îngrijire de ediţie de Sorin Alexandrescu, studii introductive, note şi traduceri de Sorin Alexandrescu, Florin Ţurcanu, Mihai Zamfir, traduceri din portugheză şi glosar de nume de Mihai Zamfir, Bucureşti, Editura Humanitas.

Humboldt 2008: Wilhelm von Humboldt, Despre diversitatea structurală a limbilor şi influenţa ei asupra dezvoltării spirituale a umanităţii, versiune românească, traducere, notă asupra traducerii, tabel cronologic, bibliografie şi indici de Eugen Munteanu, Bucurteşti, Editura Humanitas.

În cazul periodicelor: nume, anul, două puncte, prenume, nume, titlul articolului scris cu italice, titlul revistei între ghilimele (fără bold sau italice), anul de apariţie, anul calendaristic, numărul, pagini (dacă este cazul); la sfârşitul fiecărei intrări se pune punct.

Cazuri speciale:

 - dacă un autor citat apare în Bibliografie cu mai multe lucrări din acelaşi an, acestea se diferenţiază adăugând la an literele a, b, c, în funcţie de ordinea alfabetică a titlurilor respective (vezi şi infra, V. Trimiteri):

Pătruţ 1958a: I. Pătruţ, Contribuţii slave şi maghiare la formarea subdialectelor dacoromâne, în CL, III, p. 63–74.

Pătruţ 1958b: I. Pătruţ, Rostirea nouă, două etc., în Omagiu lui Iorgu Iordan, Bucureşti, p. 661–665.

Când specificul articolului o impune, bibliografia poate avea două capitole, după cum urmează:

A. Izvoare şi lucrări de referinţă

dm = Dicţionarul limbii române moderne, [Bucureşti], Editura Academiei Române, 1958.

dn = Florin Marcu, Constant Maneca, Dicţionar de neologisme, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1961.

B. Literatură secundară

Georgescu 1975: Magdalena Georgescu, Contribuţii la problema unificării limbii literare. Despre ediţiile succesive ale Molitvenicului din secolul al XVIII-lea, „Limba română”, XXIV, nr. 4, p. 323–331.

Ivănescu 1980: G. Ivănescu, Istoria limbii române, Iaşi, Editura Junimea.

Turculeţ 2002, Adrian Turculeţ, Graiul din zona Câmpulungului Moldovenesc. Fonetica, Iaşi, Editura Universităţii „Al.I. Cuza”.

V. Trimiteri

Titlurile de opere literare la care se face referire în articol se scriu în italic, NU în bold sau între ghilimele (ex: „în poezia Sara pe deal, Eminescu...”).

În corpul articolului sau în notele de subsol se vor menţiona, între paranteze, numele autorului, urmat de anul apariţiei lucrării citate şi pagina de referinţă: (Ivănescu 1974: 54).

Pentru cazuri particulare:

a) când opera menţionată are doi autori, se citează cu ambele nume: (Johns, Lyons 1979: 2);

b) când opera menţionată are mai mult de doi autori, se citează doar numele primilor doi, urmate de menţiunea „et alii”: (Kunze, Betz et alii 1991: 12);

c) când sunt întrebuinţate două lucrări din acelaşi an ale unui autor, diferenţierea se operează încă din bibliografie, astfel: Ivănescu 1956a, Ivănescu 1956b (vezi şi supra, IV. Bibliografia şi sistemul de referinţe);

d) când în bibliografie sunt cuprinşi doi autori cu acelaşi nume, se menţionează în trimitere şi iniţiala (iniţialele) prenumelui: M. Iliescu 1991 vs. G. Iliescu 1991 etc.;

e) toate lucrările citate în text trebuie să se regăsească în Bibliografie, cu excepţia celor citate prin apud, după modelul:

Principiul literalismului în traducerile biblice era larg acceptat în antichitate, fiind cunoscută aserţiunea potrivit căreia „scripturis sacris [...] et ordo verborum mysterium est” (Heronymus, apud Michelin 1991: 23).

VI. Note de subsol

Notele de subsol (footnotes) se numerotează începând cu 1 şi se inserează automat, selectând din meniul Insert/Inserare – Reference/Referinţă opţiunea Footnotes/Notă de subsol. În note se dau de regulă informaţii mai ample (citate, explicaţii colaterale etc.), în vreme ce trimiterile simple, strict bibliografice, vor fi inserate în textul articolului. După numărul notelor nu se pune punct, în schimb textul fiecărei note se încheie cu punct.

În textul propriu-zis, la sfârşitul citatelor, succesiunea este: „...”³². Indicele de notă precedă semnul de punctuaţie (punct, virgulă etc.), iar dacă enunţul se termină imediat după citat, punctul apare după ghilimelele închise.

VII. Procedee de citare

Citatele se marchează cu ghilimele (nu şi cu italic), astfel:

„xxx” pentru limba română;

“xxx” pentru limba engleză;

« xxx » pentru limba franceză, în funcţie de limba în care este scris articolul.

Se folosesc 3 tipuri de ghilimele: „xxx”, « xxx », ‘xxx’. Cazurile de citat în citat se rezolvă astfel: „xxx xx xx «xxx xxx ،xxx’» xxx” sau „«xxx» xxx”.

Citatele mai mari de 2 rânduri se scot în paragraf separat, corp 10, fără ghilimele, fără italic, cu paragraf de 1 cm, retras la 1 cm; spaţiere: din Paragraph, înainte 6 pct., după 6 pct.

Lacunele din citate se redau prin puncte de suspensie între paranteze drepte: [...].

VIII. Prescurtări

Este de dorit să se evite prescurtările, în afară de cele curente şi universal (re)cunoscute. În cazul în care se impun, ele se fac după regulile din DOOM: adj., subst., engl., gr. etc.

Numele proprii nu se prescurtează.

Forma celor mai frecvente prescurtări:

s.v. (= sub verbo, la citarea dicţionarelor)

p. 5 sq. (= şi următoarea), sqq. (= şi următoarele).

supra

infra

cf.

IX. Versuri

Dacă într-un text se citează versuri, acestea se redau în succesiune, fiecare vers fiind despărţit de anteriorul prin slash (/); acesta va fi lipit de versul anterior şi despărţit printr-un spaţiu de cel pe care îl precedă. Sfârşitul de strofă va fi marcat prin dublarea slash-ului.

X. Scheme şi tabele

Schemele, tabelele, materialele scanate (hărţi, imagini etc.) vor fi incluse în documentul Word din care fac parte. În principiu, acestea vor fi separate de textul curent al articolului prin opţiunea Insert – Sections Break – Continuous din Word. Aceleiaşi reguli i se supun şi materialele scanate (hărţi, imagini etc.) inserate de autor în text.

XI. Rezumat

Lucrarea va fi însoţită la final de un rezumat în limba engleză (precedat de titlul articolului tradus în engleză).

 VI. Cuvinte-cheie

Obligatoriu, textul articolului va fi însoţit de 4-5 cuvinte-cheie numai în limba engleză.

Dacă este necesară inserarea unor fotografii în text, vă informăm că, din motive financiare, acestea vor fi reproduse alb-negru şi nu color.

RECENZII

Page set-up: din meniu se selectează „File”, apoi „Page set-up” şi se alege formatul B5 ISO (numit şi format academic); oglinda paginii 2,5 cm.

În loc de titlu se dau coordonatele cărţii sau ale revistei (corp de 12), inclusiv ISSN sau ISBN.

Textul se scrie cu corp de 10.

Pentru recenzii nu sunt necesare cuvinte-cheie.

Fiecare autor va anexa un CV şi o listă de lucrări.

Priviţi înapoi cu mândrie!

Suntem în anul care marchează un Centenar de la Marea Unire şi, cred, niciodată ca acum, privirea noastră spre azi şi către ziua de mâine nu s-a dovedit atât de solidară cu efortul de a ne cunoaşte cât mai bine trecutul. Poate şi unde vin către noi invitaţii de pretutindeni. Academia Română o face cu orice prilej.

Sunt rare ocaziile când lipsesc de la manifestările organizate de forumul nostru, născut la răscruce de anotimpuri, din dorinţa de a convoca alături minţi luminate din toate întinderile româneşti. De câte ori vin în aulă pentru a-i urmări pe nemuritorii de azi exprimându-se cu larg profit pentru noi, în atâtea şi atâtea teme preţioase prin conţinut, de neuitat licăriri de inteligenţă şi potenţialitate, mă las urmărit de privirile nemuritorilor de dinainte, dovezi de netăgăduit, prin existenţa lor, că pe acest picior de plai, românismul a existat de când lumea.

N-am absentat niciodată de la Ziua Culturii Naţionale. M-am regăsit şi în acest an în băncile rezervate publicului. Acum pot spune cu inima deschisă următorul adevăr: am asistat la o lecţie deschisă, cu temă vizibil subliniată, Români, priviţi-vă cu mândrie trecutul! Aveţi de ce!

I-am urmărit şi sorbit din priviri pe distinşii conferenţiari. Unul şi unul. Invitaţi la pupitrul din Aula Magna, ei ne-au magnetizat prin idei de înălţime, cu dorinţa deloc ascunsă de a ne convinge să gândim ca ei.

De ani de zile ne agităm în jurul unui subiect pe care unii dintre noi l-am transformat în bulgăre de foc. Aşadar, l-ai prins între palme, te-ai ars. I se spune, în termeni de vocabular, într-un fel anume: naţionalism. Domnul academician Răzvan Theodorescu şi-a rezervat timp pentru a întoarce pe toate părţile acest concept „prodigios şi contradictoriu”, de tipologie diversă. Îndemnul său: oricâte forme alotropice i-au impus extremişti de diferite orientări, reţineţi – există un naţionalism unificator. Deci pozitiv. Poate fi însuşit şi promovat, cu gândul la foloasele pe care le aduce în existenţa unei naţii.

L-am auzit pe domnul profesor enumerând trei dintre marile proiecte „naţionaliste” româneşti: Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă, Marea Unire de la 1918. Precum intuiam, aveam să auzim exprimat regretul că azi ne lipsesc asemenea mari proiecte „naţionaliste” pozitive.

O vibrantă pledoarie pentru cunoaşterea trecutului a adus cu sine domnul academician Ioan Aurel Pop, rectorul mult respectatei universităţi clujene. Dascăl de ţinută, om cu multă carte, orator spectaculos. Peste toate, domnul academician ne provoacă de la apariţia pe afiş, obligându-ne să ne întrebăm: de această dată cu ce ne aşteaptă la întâlnire? Cu neodihna de a ne convinge de nevoia de istorie. Premisa este una de tot accesibilă: Fără noi, cultura lumii ar fi mai săracă! De aici îndemnul omului de la catedră: Cunoaşteţi-vă în toate câte aţi lăsat în urmă! Învăţătura aceasta se revendică din spusele lui Neagoe Basarab către fiul său. Un îndemn rostit de generaţii întregi pentru cele de după ele. Glasul domnului rector de la Cluj nu poate ascunde tristeţi care-l macină. Vede ce se întâmplă prin şcoala românească de azi. Istoria este expediată în carcasa unei singure ore pe săptămână. Logica este trimisă la plimbare, făcând loc unor practici toxice, cu efecte pe termen lung. Elevii sunt împinşi spre „odihnă”, situaţii care alimentează scăderea interesului lor pentru cultura generală, pentru istorie. Anii de şcoală devin astfel ogor fertil, dar necultivat. Gândită lacunar, superficial, lecţia de istorie te privează de chiar înţelegerea istoriei. Ţinut de mână să afle nume de personalităţi, elevul află de Napoleon, dar nu i se spune nimic de revoluţia franceză din 1789, care i-a generat apariţia. Rolul culturii în educaţia şcolară scade vizibil. Ne sunt oferite exemple copleşitoare: peste 40 % din tinerii trecuţi prin şcoli sunt analfabeţi funcţional! Luaţi la întrebări de profesorul lor, studenţii din anul I se dovedesc necunoscători şi necuviincioşi. Nu ştiu a face diferenţa între iluminism şi romantism, n-au idee, ei, azi, călători prin lumea largă, cam pe când a existat Michelangelo, la naşterea Capelei Sixtine. Trist, dar adevărat! Un sfat de bună credinţă: Învăţaţi istorie!

Parcă răvăşit de conştiinţa de maramureşean, domnul academician Nicolae Breban s-a cantonat în ziceri istorice, constatări luminoase, îndemnuri spre dragostea de neam şi ţară. Doar de la noi a plecat Dragoş, mândru ca un soare… Priveşte cu durere spre soarta care ne-a învecinat „imperiile cinice” care ne-au drămuit existenţa. Dar găseşte, în contrapunct, vorbe frumoase pentru neamul latin care a reuşit să se apere, să se salveze. Unii, în porniri menite să-şi mărească averea teritorială, au urmărit să ne dezmoştenească. Dar am rezistat, apărându-ne ce e al nostru. Am avut răbdarea „luminată”, îndemnul de a ne păstra ce duceam cu noi – limbă, istorie, obiceiuri, tradiţii. Norocul ne-a venit şi din existenţa unei biserici în stare să păstreze cutumele sfinte, şi din felul de a fi al locuitorilor. Spunea domnul Nicolae Breban: „Credem în Hristos, în Eminescu şi destinul nostru”.

L-am înţeles şi pe domnul prof. univ. Mircea Martin în demersul său de a ne propune memoriei, de Ziua Culturii, pagini de incontestabilă valoare, alcătuite în scurgerea deceniilor din urmă. Cu umor, ne-a recitat din Eminescu versuri ce s-ar putea potrivi şi azi. Centenarul, afirmă domnia sa, se prezintă ca o încărcătură de simboluri, un inventar de însuşiri şi producţii datorate muncii şi creaţiei poporului, în primul rând elitelor. Vorbim de o moştenire politică, culturală, morală. Mi-a plăcut cheia în care s-a referit la subiect. Se impune o autocritică naţională, nu doar o glorificare a ce ne convine. Să ne limpezim mai bine opţiunile. Ce păstrăm din lada de zestre adusă cu noi din trecut? La ce renunţăm?

Aşa cum mi-a plăcut efortul domnului profesor de a „pune pe masă” mostre ale cercetării de specialitate, piese de inventar ale bilanţului la Centenar. Elogiile l-au căutat nu doar pe academicianul Eugen Simion, dar cu precădere pe domnia sa, aflat în tranşeele de prim plan ale editării unor volume de tezaur naţional. Să nu-i uităm meritele în a aduce în bibliotecă, pentru noi toţi, manuscrisele lui Eminescu.

Nu aş putea lăsa deoparte prestaţia, în cadrul acestui eveniment de ţinută, a domnului academician Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei. Şi-a rezervat, ca în alte rânduri, rolul – marginal – de moderator. A fost o încântare! Se ivea la microfon doar când rolul îl chema în scenă.

Mişcarea prin istoria Academiei Române a fost încredinţată domnului academician Cristian Herea, preşedinte în exerciţiu al respectatei instituţii de ştiinţă şi cultură. Domnul academician Alexandru Surdu ne-a punctat, la rându-i, elemente ţinând de esenţă. Ne-a amintit de ce ne-am adunat laolaltă pentru a serba pe Eminescu, a marca Ziua Culturii Naţionale, a sublinia importanţa Centenarului Marii Uniri. Dacă spui Eminescu, spui România, ne-a amintit domnul academician. Mihai Eminescu – o culme de rostire şi simţire românească. S-au rostit frecvent asemenea sintagme. Dar, niciodată, cu sonorităţi vetuste, repetitive. De reţinut, totuşi, asemenea postulate: Dacă piere limba română, piere şi populaţia care o foloseşte, Cultura – discul de apărare al identităţii naţionale, Să ne creştem copiii cu biblioteci în fiecare casă.

Ni s-au amintit ţintele fixate pe agenda Academiei Române la începuturile sale: alcătuirea unei ortografii unitare şi realizarea unui dicţionar al limbii române.

Dorel Vişan este o prezenţă perenă, primăvăratică la sărbătoarea Zilei Culturii Naţionale.

Maestrul Eugen Doga s-a aflat ca oaspete, în premieră la Academie. Să credem că până la a fi primit ca om de-al casei nu mai e mult de aşteptat?!

                                                                                            Nicolae Bud

Scrisoare deschisă legată de primirea lui Ilie Bădescu ȋn Academia Română: cerem reconsiderarea deciziei!

30 de sociologi și cercetători în domeniul științelor sociale se poziționează critic față de recenta alegere ca membru corespondent al Academiei Române a domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu, lansând în acest sens o scrisoare deschisă prin care solicită Academiei Române reconsiderarea acestei decizii şi „operarea cu criterii mai clare de selecţie în astfel de poziţii extrem de onorante şi prestigioase”. Majoritatea semnatarilor sunt universitari din București și Cluj Napoca, dar scrisoarea a fost asumată și de directorul general al Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. România Curată, prin Societatea Academică din România, se alătură acestui demers.

In atenţia
Acad. Tudorel POSTOLACHE
Acad. Aurel IANCU

Scrisoare deschisă legată de primirea domnului Ilie Bădescu ȋn Academia Română

În calitate de sociologi, cercetători şi cadre didactice în domeniul ştiinţelor socio-umane, ne exprimăm surprinderea şi dezacordul faţă de primirea ca membru corespondent al Academiei Române a domnului profesor univ. dr. Ilie Bădescu. Considerăm că publicațiile apărute de-a lungul carierei sale, atât la Universitatea din Bucureşti, cât şi la Institutul de Sociologie al Academiei Române, nu pot fundamenta calitatea de membru al Academiei Române.

Dorim să semnalăm trei probleme principale care ar trebui evaluate de forurile superioare ale Academei Române:
– (1) renunţarea la etica cercetării ştiinţifice;
– (2) slaba recunoaştere ştiinţifică naţională şi internaţională şi
– (3) exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile Academiei Române.

(1)  Renunţarea la etica cercetării ştiinţifice caracterizează majoritatea lucrărilor domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu prin modul în care discursul ideologic se întrepătrunde cu discursul ştiinţific. Problema pe care dorim să o semnalăm nu este legată de convingerile teologice ale domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu: orice cercetător în ştiinţele sociale este indreptăţit la a avea o anumită concepţie despre lume şi viaţă (religioasă sau seculară). În schimb, problema constă în modalitatea în care acestea se transpun, în cadrul operelor sale, în afirmaţii metafizice pe care ştiinţele sociale nu le pot infirma sau confirma prin intermediul metodelor de cercetare consacrate. În special subsumarea sociologiei unui tip de discurs religios, aşa cum este cazul seriei de lucrări sub egida sociologiei noologice elaborate dedomnul prof.univ.dr. Ilie Bădescu, este contrară eticii cercetării științifice. Redăm mai jos câteva citate ilustrative în acest sens:

“A croi politici în conformitate cu finalitatea spirituală a unui popor, iată garanţia duratei, calea prin care poţi face din actul politic un cadru de actualizare, de propagare a factorilor asincroni, a unei rânduieli croite după dreptarul divin. Aici, în acest punct, se poate zări despărţirea noastră de teoria compozitului spiritual. În accepţiunea lui Fauconnier, de pildă, orice amestec spiritual induce spaţii mentale eficiente. În lumina teoriei spaţiilor dense, numai acele amestecuri topite de flacăra experierii lui Dumnezeu induce spaţii dense” (Ilie Bădescu, 2009, Teoria spaţiului dens în sociologia şi antropologia istorică, Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XX, nr. 1-2, pp. 61-81).

“Căderea de la treapta cunoaşterii relevate, la cea a cunoaşterii raţional-imanentiste (care îşi face temei din categoriile raţiunii închise asupra ei însăşi şi deci dintr-o memorie imanentă, în care lipseşte amintirea de Dumnezeu) şi, de aici, la cea a cunoaşterii simţuale (şi deci a unui mod de viaţă bazat pe exclusivitatea simţualităţii, a simţurilor şi deci a plăcerilor) aduce după sine o mutilare a realului, o deficitare ontologică” (Ilie Bădescu, 2017, Noopolitica războiului nevăzut. Prelegeri emausine, Bucureşti, Ed. Mica Valahie, p.96)

• Recunoaşterea limitată, comparativ cu alţi sociologi din România. O măsură a importanţei unei lucrări sunt citările, adică numărul de cercetători şi cercetătoare din domeniu care au găsit relevante ideile şi descoperirile expuse de un autor. Numărul citărilor domnului prof. univ. dr. Ilie Bădescu este de aproximativ 300 de intrări. Comparativ, există sociologi din România care au chiar și de zece ori mai multe citări. Nu dorim să nominalizăm o anumită personalitate din domeniul sociologiei, scopul nostru nu este de a promova pe cineva. Ne exprimăm însă nedumerirea privind criteriile de recunoaştere ştiinţifică în baza cărora a fost selectat domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu.

(3)  Statutul Academiei Romane, articolul 6, paragraful 3, afirmă printre dezideratele acestei instituţii: “promovarea principiilor democratice şi etice şi stabilirea liberei circulaţii a ideilor” (Art.6, par.3). Opera şi intervenţiile publice ale domnului prof. univ.dr. Ilie Bădescu contravin acestor deziderate prin modul în care acestea promovează un tip de naţionalism inspirat de discursurile cele mai retrograde ale perioadei interbelice, ce  pune în pericol mecanismele democratice ale participării sociale egale indiferent de etnie, gen, origine socială, orientare sexuală, apartenenţă religioasă şi alte criterii cuprinse în Declaraţia Fundamentală a Drepturilor Omului, precum precizează Articolul 20 al Constituţiei României. Conferind autoritate unor convingeri discutabile precum cele exhibate în lucrările domnului prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Academia Română dă un semnal îngrijorător despre modul în care elitele academice înțeleg să contribuie la consolidarea democrației în țara noastră. 

Solicităm Academiei Române reconsiderarea acestei decizii şi operarea cu criterii mai clare de selecţie în astfel de poziţii extrem de onorante şi prestigioase.  

Găsiṭi mai jos lista semnatarilor, ȋn ordine alfabetică.
Cu cele mai bune gânduri,

• Ana Maria Bărbulescu, conferențiar univ.dr., Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București
• Claudia Câmpeanu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Liviu Chelcea, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti
• Mircea Comșa, profesor univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai
• Magdalena Crăciun, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Zsombor Csata, conferențiar univ dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Alexandru Florian, profesor univ.dr., director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România“Elie Wiesel” și profesor universitar la Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”
• Réka Geambașu,lector univ. dr., Departamentul de Sociologieși Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Mihai Dinu Gheorghiu, profesor univ.dr., Universitatea Al.I. Cuza, Iași
• Sorin Gog, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Călin Goina, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Laura Grunberg, conferentiar univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Iulia Hașdeu, adjointe scientifique, Haute école de travail social, Genève
• Gabriel Hâncean, conferentiar univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Bogdan Iancu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Gabriel Jderu, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Vintilă Mihăilescu, profesor univ.dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Marius Lazăr, conferențiar univ dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Gyöngyi Pásztor, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• László Péter, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Norbert Petrovici, conferențiar univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Cristian Pop, lector univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Cristina Raț, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Maria Roth, profesor univ.dr., Departamentul de Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai
• Cosima Rughiniș, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Cătălin Augustin Stoica, conferențiar univ. dr. Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Monica Stroe, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Cătălina Tesăr, cercetător științific gr. III dr., Muzeul Național al Țăranului Român, București
• Valér Veres, conferențiar univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Enikő Vincze, profesor univ.dr., Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai
  Societatea Academică din România

Cei care doresc să susțină public scrisoarea sunt rugați să ne contacteze până cel târziu în data de 25 iulie la adresa: semnez2018@gmail.com sau să lase mai jos un comentariu. Lista semnatarilor va fi actualizată periodic și finalizată în data de 25 iulie.

                                                                   ROMÂNIA CURATĂ

Academia Română: Apel pentru respectarea Centenarului Marii Uniri

„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi; şi vinovaţi suntem cu toţii: unii, pentru că am tăcut; alţii, pentru că am greşit; cu toţii, pentru că am suportat.” (General Ion Antonescu, 1 Decembrie 1940, Alba Iulia).

APEL

Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri şi a memoriei istorice a românilor.

Academia Română este principala instituţie a conştiinţei naţionale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naştere, proiectul ei constitutiv, rostul instituţiei şi destinul său primordial.

Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conştiinţa naţională a celor care conduc vremelnic destinele unei naţiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociează, totul se relativizează, tot ce e sfânt şi intangibil devine simplă marfă pe taraba politică. În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie să vorbească să iasă în faţă şi să spună lucrurilor pe nume. Conştiinţa naţională a unui popor are nevoie să se exprime prin instituţiile sale. Apelul nostru către clasa politică din România este să nu uite de menirea ei. Să nu insulte sufletele a zeci de milioane de români, trăitori în România şi în afara hotarelor ei, să nu batjocorească anul în care pregătim sărbătorirea a 100 de ani de Românie modernă, independentă şi mare.

Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri” conduşi de Petöfi Sandor şi mobilizaţi de poeziile sale patriotice au ridicat mulţimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiţi gata!”). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care şi unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament şi de Curtea de la Viena. Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă şi vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea naţională şi de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restrişte sau de bucurie colectivă.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest
iresponsabil în perspectiva menţinerii păcii sociale interne, exemplară în ţara noastră, în condiţiile în care drepturile minorităţilor de aici depăşesc normele europene în materie.

A vota ziua de 15 martie ar însemna o anulare a eforturilor de sărbătorire firească a Centenarului unităţii naţionale care are ca miză crucială Unirea de la 1 decembrie 1918 – clipa astrală a istoriei poporului român.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o încurajare tacită a revendicărilor cercurilor extremiste maghiare care au început deja o veritabilă campanie internă şi internaţională în perspectiva a 100 de ani de la Trianon.

Academia Română nu poate să admită că se poate întâmpla aşa ceva. Nu există scuze, argumente şi justificări de niciun fel. Toţi vom fi judecaţi pentru faptele noastre, mai ales când miza acestor fapte este naţională, nu individuală. Nimeni nu are dreptul să ignore Istoria unui popor.

Trimitem pe această cale apelul nostru către politicienii români, de orice naţionalitate ar fi aceştia, la responsabilitate, respect şi, până la urmă, la bun simţ. Să nu ne uităm menirea şi să nu uităm niciodată cine suntem.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Biroul Prezidiului Academiei Române[1]

——————————————–
[1] http://www.acad.ro/com2017/apelAR/d0620-ApelAR-15MartieZiuaMaghiarilorRomania.pdf

Sursa: Revista Art-Emis

Se acordă premiile Academiei Române pentru anul 2016

Peste 200 de laureaţi vor primi 86 de premii, unele acordate ex aequo, ce recompensează performanţa culturală şi ştiinţifică românească a anului 2016, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare. 
Premiile vor fi înmânate de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române.

Comunicat de presă post eveniment

Academia Română - Filiala Cluj - Napoca lansează proiectul

MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală

Astăzi, 29 mai 2014, Academia Română Filiala Cluj-Napoca, împreună cu partenerii săi – Academia Română Filiala Iași, Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, și Universitatea Lucian Blaga, Sibiu a lansat proiectul MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală.

Proiectul se adresează unui număr de 160 de doctoranzi și cercetători postdoctorali – in regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Centru și București-Ilfov – care vor beneficia de burse de sprijinire a activității de cercetare, oportunități de mobilitate internațională, pregătire în managementul cercetării, și acces la rețeaua internațională a proiectului.

"Principalii indicatori formulați în proiect sunt acordarea de sprijin financiar pentru persoanele din grupul țintă, 200 de lucrări publicate în reviste indexate în baze de date internaționale, 200 de lucrări prezentate la conferințe de interes științific, obținerea a 50 de titluri de doctor, stagii de mobilitate internațională și organizarea a două școli de vară", a declarat Ramona Apetroaiei, expert în echipa de management a proiectului.

Managerul de proiect – Leonard Orban – a subliniat faptul că, pe lângă atingerea rezultatelor asumate, proiectul își propune standarde de calitate înalte în ceea ce privește lucrările publicate și prezentate, accentuând nevoia de racordare la tendințe actuale în domeniul cercetării și la realitățile mediului de afaceri. 

Prima etapă a proiectului presupune selectarea doctoranzilor și cercetătorilor postdoctorali din regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Centru și București-Ilfov – 120 de doctoranzi și 40 de cercetători postddoctorat, din domeniul științelor socio-economice și umaniste. Cuantumul burselor este un sprijin real și consistent pentru activitatea beneficiarilor, respectiv 1800 de lei pe lună pentru doctoranzi și 3700 de lei pe lună pentru cercetătorii postdoctorat.

Un următor pas în implementare este contractarea bursierilor de pe proiect și monitorizarea activității desfășurate: lucrări ştiinţifice publicate în reviste indexate în baze de date internaționale, lucrări prezentate la conferințe de interes științific și rapoarte de cercetare, asumate contractual. În plus aceștia sunt încurajați să participe la stagii de mobilitate internațională, finanțate adițional (4200 lei /lună), precum și la conferințe internaționale în spațiul UE (în valoare de 4500 lei/ conferință).

Proiectul MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală vine ca o continuare firească la proiectele anterior implementate de Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, "fiind depus în luna august 2013 și selectat pentru finanțare în luna martie 2014, și obținând cel mai mare punctaj dintr-un total de 44 proiecte depuse la nivel național. În concordanță cu obiectivele strategice ale sistemului Cercetare - Dezvoltare - Inovare din România, proiectul MINERVA contribuie la realizarea dezideratelor de performanță." , a adăugat acad. Emil Burzo, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.

Pentru informații suplimentare și înscrieri vă rugăm să contactați:

Adina Pera-Ștefănie

Expert Comunicare

Adresă poştă electronică: acadro.cluj.minerva@gmail.com

Comunicat de presă

Academia Română - Filiala Cluj - Napoca lanseză proiectul

ARO – Acces Rapid la Ocupare

         Proiectul „ARO – Acces Rapid la Ocupare” se adresează unui număr de 800 de persoane din mediul rural – regiunea Nord-Vest și Centru – care vor beneficia de măsuri active de ocupare prin intermediul Aparatelor Electronice de Mediere (AEM) și de consultanță profesională în cadrul proiectului de dezvoltare economică rurală implementat de Academia Română - Filiala Cluj - Napoca, Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj și S.C. AFACOV Consulting Group S.R.L. Proiectul este finanțat din Fondul Social European și se derulează în perioada martie 2014 - septembrie 2015.

Ȋn 2011 şi 2012 aproape jumătate dintre locuitorii din zona rurală nu au avut un loc de muncă, cu toate că erau apţi de muncă. Șomajul i-a afectat în măsură mai mare pe absolvenţii învăţământului mediu, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

În acest context Academia Română – Filiala Cluj-Napoca prezintă o soluție pentru stimularea și echilibrarea dezvoltării economice locale, oferind un program complet de dezvoltare profesională adaptat contextului local și celui economic prin implementarea unui program inovativ de mediere electronică.

În prima etapă a proiectului se vor selecta 10 comune reprezentative din Regiunile de Dezvoltare Nord Vest și Centru, pentru a crea o rețea inter-regională de mediere. În aceste comune  se va implementa programul inovativ de mediere electronică prin Aparatele Electronice de Mediere (AEM). Beneficiarii proiectului vor primi informații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor,  orientare profesională, dezvoltarea abilităților personale și încrederii în sine. Vor învăța tehnicile de căutare a unui loc de muncă și li se va stabili traseul profesional individual. Ca metodă inovativă, se va utiliza un soft specializat de evaluare ce va putea furniza rapoarte complexe cu concluzii clare si valide privind analiza nevoilor de dezvoltare profesională și de formare.

În a doua etapă a proiectului beneficiarii vor urma cursuri de formare profesională gratuite în următoarele domenii: lucrător comercial, vanzător, asistent manager, lucrător în comerț, competențe cheie, comunicare în limbi străine, competențe informatice, antreprenoriale, sociale și civice. Proiectul va asigura certificarea competențelor dobândite în contexte informale și/sau non-formale pentru 530 de persoane. Creșterea nivelului de instruire înseamnă mai multe șanse de ocupare profesională și posibilitatea creșterii veniturilor.

Cea de a treia componentă a proiectului vizează asigurarea sustenabilității și sprijinirea demarării activităților independente în domeniu. Persoanele din mediul rural cu abilități antreprenoriale, și cu capacitatea de a-și susține o proprie afacere,  vor învăța despre elaborarea unui plan de afaceri, legislația în domeniu, marketing, înregistrarea și protecția mărcii produselor și alte aspecte care pot face mica afacere una profitabilă.

Accesul la toate aceste servicii, precum și la cursurile de calificare va fi gratuit.

Beneficiarii proiectului vor fi persoanele cu domiciul în mediul rural din regiuniile Nord - Vest și Centru care se află în căutarea unui loc de muncă, persoane casnice sau care se ocupă cu agricultura în gospodăria proprie.

Academia Română – Filiala Cluj-Napoca a desfășurat și proiectul "De la TRADIŢIE la OCUPARE!" cu aceași obiectiv general și adresat unui grup țintă similar. Cele două inițiative fac parte din prioritățile strategice ale Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, care promovează investițiile în capital uman din mediul rural cu scopul dezvoltării economiei locale competitive, sustenabile pe termen lung și în acord cu valorile tradiționale.

Lansarea proiectului ” ARO – Acces Rapid la Ocupare” va avea loc în Cluj-Napoca, vineri 16 Mai 2014, ora 10:00, la Hotelul Belvedere din Cluj-Napoca, Str. Călărașilor nr. 1.  La eveniment vor participa reprezentanți ai Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, reprezentanții partenerilor și potențiali beneficiari.

Pentru informații suplimentare și înscrieri vă rugăm să contactați:

MIHAI ANDREI POP / Manager proiect

Număr de telefon: +40745605361

Adresă poştă electronică: popmihaiandrei@gmail.com, posdru5.2@gmail.com

Semnificaţii istorice pentru data de 30 martie

1392 - Prima atestare documentară a oraşului Roman în timpul lui Roman I Muşat al Moldovei

1492 - Regii spanioli Ferdinand Catolicul şi Isabella semnează, după eliberarea întregii ţări de sub dominaţie maură decretul privind expulzarea evreilor şi maurilor în cazul refuzului convertirii

1633 - S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin (m. 1691), care a afirmat în opera sa istorică originea latină comună a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor

1746 - S-a născut pictorul spaniol Francisco Jose de Goya (d. 16 apr. 1828)

1811 - S-a născut chimistul german Robert Bunsen (d. 16 aug. 1899), coautor al lămpii cu gaz care îi poartă numele, pe baza unui proiect din 1855 al colegului său britanic Michael Faraday.

1830 - S-au încheiat elaborarea de către Comisiile Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti a Regulamentelor Organice, primele legi fundamentale ale Ţărilor Române.

1844 - S-a născut poetul liric francez  Paul Verlaine (d. 8 ian. 1896)

1853 - S-a născut pictorul olandez Vincent van Gogh (m. 19 iul. 1890), promotor al expresionismului şi abstracţiunii în pictura modernă, al cărui nume este purtat de un muzeu dedicat lui în Amsterdam

1856 - Semnarea Tratatului de pace de la Paris, ce consfinţea înfrângerea Rusiei în faţa Marii Britanii, Franţei, Turciei şi Piemontului (Milano) în Războiul Crimeii, declanşat de ea în 1853

1858 - Americanul Hyman Lipman din Philadephia înregistrează patentul creionului cu gumă de şters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Naime l-a realizat pentru prima dată

1867 - SUA cumpără de la Imperiul Rus teritoriul Alaska pentru suma de 7.200.000 $ (2 cenţi/acru), acţiune denumită de media americană ’’Nebunia lui Seward (secretarul de stat)’’.

1879 - A fost înfiinţată Academia Română

1889 - S-a înfiinţat Agenţia Telegrafică Română (azi ROMPRES)

1894 - S-a născut Serghei Iliuşin (d.1977), pilot în primul război mondial şi proiectant al seriei de avioane Iliuşin 2 şi 4 (al doilea război mondial), respectiv 18 şi 62 (comerciale)

1899 - A încetat din viaţă politicianul conservator Lascăr Catargiu (n. 1 nov. 1823), fost prim-ministru al României pentru patru mandate

1912 - A încetat din viaţă scriitorul german Karl May (n. 25 feb. 1842), autor al seriei de romane de aventuri în Vestul american ce au ca eroi pe căpetenia apaşilor Winnetou şi prietenul său alb Old Shatterhand

1912 - Franţa îşi impune protectoratul prin tratat asupra celei mai mari părţi a Regatului Marocului, dependenţă externă care va dura pînă la obţinerea independenţiei în 1956

1939 - A fost inaugurată linia telefonică directă Bucureşti-Budapesta

1951 - UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert şi J. Mauchly) Oficiului de Recensămînt al SUA

1981 - Preşedintele american Ronald Reagan este împuşcat în piept de John Hinckley, în timp ce părăsea Hilton Hotel din Washington, atentat în care au fost rănite alte trei persoane oficiale, atentatorul, apropiat familiei vicepreşedintelui George Bush, fiind declarat ulterior iresponsabil

1987 - Tabloul ’’Irişii’’, pictat în 1888 de olandezul Vincent van Gogh, este vîndut cu 53,9 milioane de dolari de casa de licitaţii de opere de artă Sotheby’s din New York

1989 - A încetat din viaţă Nicolae Steinhardt (n. 29 iul. 1912), esiest şi prozator a cărui valoare literară i-a fost recunoscută după moarte, cînd i s-a publicat ’’Jurnalul fericirii’’ (1991)

2003 - A încetat din viaţă actriţa de comedie Vasilica Tastaman (n. 6 oct. 1933)

2004 - A încetat din viaţă actorul de teatru şi film Aurel Giurumia (n. 14 mar. 1931)