Semnal editorial – Dobrogea Culturală, Anul XV, Nr. 2 (36), iulie-decembrie 2025

Am intrat în posesia revistei de cultură, educație, informare și opinie „Dobrogea Culturală” a Ligii Scriitorilor Dobrogeni, având un colectiv redacțional de mare valoare: Vasilica Mitrea-director; Costel AVRĂMESCU-redactor șef; Gabriela Dobre-redactor.

Din editorialul semnat de Vasilica Mitrea aflăm că: „Limba română nu este doar un mijloc de comunicare. Ea este o punte între generații, o matrice a memoriei colective, un spațiu în care s-au sedimentat, de-a lungul secolelor, suferințele, speranțele, aspirațiile și visurile unui popor.(...) În paginile literaturii noastre, Limba Română a devenit cântec cu Eminescu, ironie cu Caragiale, poveste cu Creangă, dramă cu Rebreanu, meditație cu Blaga, luciditate cu Cioran și verticalitate cu Noica.”

Liviu Băițel este prezent cu un poem închinat Dobrogei: „Dobrogea e locul unde cerul/ Uneori coboară pe pământ/ Lacrimă răstălmăcind misterul/ Întreit al primului cuvânt.”

Victor Rusu, cu titlul „Costel Avrămescu, un scriitor și gazetar remarcabil” realizează un medalion literar amplu al redactorului-șef al prezentei publicații: „Venit din domeniul armelor în cel al muzelor, al Constelației Lirei, domnul Costel Avrămescu a evoluat rapid, spectaculos, grație inteligenței native și capacității de efort intelectual, creativ, impresionante. (...) În perioada în care a activat la aceste reviste, și-a dat întreaga măsură a talentului său de gazetar pasionat, febril, scriind și publicând sute de editoriale, opinii și atitudini pe teme literare și culturale. În același timp, a publicat intens și poezie, aforisme, proză, epigrame, eseuri, etc.”

Despre versurile poetei Lia Sol scrie asumat (cine altul?) Costel Avrămescu, ca și despre poeta Rodica Lakatos, despre volumul „Invitație la o cafea”.

Despre poeta Gabriela Dobre scrie o recenzie remarcabilă scriitorul și editorul Nicolae Băciuț din Târgu Mureș: „Prima impresie de lectură fugară a fost de surprinzătoare siguranță a rostirii poetice, de stăpânire a mijloacelor artei poetice, făcând inevitabilă nedumerirea neregăsirii numelui Gabrielei Dobre printre cele care dau tonul generației sale.”

Cu titlul „Poezia ca stare de veghe între lumi” cunoscutul Trandafir Sîmpetru, redactor al „Editurii Scriitorilor Europeni”, recenzează volumul aceleiași Rodica Lakatos.

Despre cărțile Iosefinei Schirger scrie și le analizează Petru Ababii, o privire asupra cărții „Cerșetorul de albastru” a părintelui Crin Triandafil Theodorescu își aruncă privirea Gabriela Dobre, despre comandorul (r) Ștefan Popa, în calitate de autor și editor de reviste scrie Ionel Bostan.

Doamna Mioara Oprișan se oprește la cartea de critică literară a lui Gheorghe Bucur primită la Tabăra literară de vară de la Dunavăț, organizată de prietena comună Olga Grigorov, în care autorul în analizează pe Poetul Național.

Despre poezia Liei Sol face comentarii pe text Gheorghe Buchi, despre cartea domnului Mihai Călugărițoiu scrie George Voica, despre „Lupta ideologică a regimului comunist și a scriitorilor afiliați împotriva literaturii române din diaspora (1945-1989)” prezintă un material amplu Al. Florin Țene, președintele LSR.

Rubrica „Constelația Lirei” îi este dedicată memoriei marelui poet George Țărnea iar cu poezie apar, în ordinea publicării în revistă, următorii: Costel Avrămescu, Trandafir Sîmpetru, Eliana Popa, Gabriela Dobre, Ana Mihail, Laura Potirlău, Didi Grosu, Costinel Petrache, Iosefina Schirger, Liliana Palade-Matei, Samuel Șerban, Petre ManeaEugenia Rada-Ioniță, Diana Ețco și Cornelia Diță.

Rubrica „Eseu” este realizată cu materiale originale ale autorilor: Andeea-Ștefania Ionașcu („Sunt un psiholog îndrăgostit de Dobrogea”), Luciana-Cosmina Vlad („Fericirea mult dorită”), Mihai Călugărițoiu și Dan Nicolau.

Proza scurtă este prezentă prin Daniela Vîlceanu, Costel Avrămescu, Angela Dumbravă, Dan Norea, Rodica Ristea și Puiu Răducan de la Băile Olănești.

Despre „Sucidava Moesica” scrie Sorin Colesniuc, Gabriela Dobre îi ia un interviu lui Abdul Cair Latip, student la teatru, în Constanța iar Vasilica Mitrea are o convorbire interesantă și plină de învățăminte cu profesor Stoica Lascu.

Cu bucurie personală semnalez faptul că sunt prezent cu două materiale, primul despre familia de scriitori şi muzicieni Simion şi Lotica Vaida, cel de-al doilea despre revista „Dobrogea Culturală”, care apare ca un metronom prin grija Consiliului redacţional.

Rubrica „Informări şi evocări” îi cuprinde pe Mirela Căpăţînă, Viorica Pîrlea-Conovali, Ştefan Sofronici şi Mioara Oprişan.

Sunt pagini generos acordate cărţilor, ziarelor şi revistelor primite la redacţie în perioada 01.07.2025 – 01.01. 2026 precum şi distincţiilor acordate anul trecut membrilor Ligii Scriitorilor Dobrogeni.

De remarcat faptul că cei care conduc destinele acestei reviste continuă şirul de dezvăluiri a monumentelor istorice dispărute, din varii motive, în ultima vreme, printre care şi „Bustul lui Ovidiu” – autor Cornel Medrea, din faţa hotelului Ovidiu. Ce păcat că nu avem grijă de aceste opere de artă , adevărate mărturii ale istoriei zbuciumate a României.

                                                                       Gelu Dragoş, UZPR

Revista semestrială „Dobrogea culturală” ne îndeamnă la iubire și visare

Prin grija constantă a „camaradului” Costel Avrămescu, redactor șef al publicației de cultură, educație și opinie „Dobrogea culturală”, mi-a sosit la Lucăcești revista mai sus amintită, Anul XV, Nr. 1(35), ianuarie-iunie 2025.

Editorialul este semnat de directoarea revistei, Vasilica Mitrea și face referire la „Valoarea unui popor”, îi îndeamnă pe cititori la iubire, face un apel la „unire, indiferent de pe ce poziție suntem”.

„Cronica literară” este semnată de Virginia Popescu, Răzvan Ducan și Vasilica Mitrea; cu „Note de călătorie” sau „Jurnal de călătorie” apar Trandafir Sîmpetru și Adrian Ioniță iar cu „Note de lectură” maramureșeanul Vasile Bele.

Măria Sa, Poezia, este bine reprezentată în cunoscuta rubrică „Constelația Lirei”: Marinela Belu-Capșa, Laura Potîrlău, Costel Avrămescu, Ionuț Calotă, Constantina Grosu, Georgeta Tudor, Mioara Oprișan, Gelu Dragoș, Lăcrimioara Elefteriu, Lia Sol, Ica Romaniuc, Diana Ețco, Nicolae Capri iar la „Debut liric” sunt prezente elevele Amalia Dimulescu, Alexandra-Ioana Moise, Anna-Deea Ștefania Butiuc, Raluca-Ștefania Rotaru, sub coordonarea profesoarelor Mariana Deatcu, Ecaterina Tolotan și Mirela Căpățână.

„Proza scurtă” și „Eseul” sunt apanajul lui Costel Avrămescu, Ionuț Calotă, Daniela Vîlceanu, Ștefan Popa, Andreea Bratu, Virginia Popescu („Haibun”), Vasilica Mitrea, Angela Dumbravă, Lucia Cosmina Vlad iar „Semnalul editorial”, de final,  e semnat de Gelu Dragoș.

Cu studii monografice este prezent Constantin Cheramidoglu iar rubrica „Interviu” aparține Gabrielei Dobre cu un interviu amplu luat pictoriței Mirela Mira Turtoi, cea care, alături de Mircea Iordache ilustrează cu lucrări acest număr de excepție!

Felicitări colegilor de pe țărmul Mării Negre pentru reușita editorială, pentru longevitate (este al XV-lea an de apariție) și cum se spune în această parte de țară „Vânt la pupă!” .

                                                             Gelu Dragoș, UZPR

Semnal editorial – Constelații diamantine, Anul XV, Nr. 11 (171/2024)

Cu o regularitate ce ține de profesionism suprem, a apărut revista de cultură universală, fondată în Cetatea Băniei într-un septembrie al anului de grație 2010 „Constelații diamantine”, Anul XV, nr. 11 (171/2024), redactor-șef Doina Drăguț, secretar general de redacție Nicolae Mareș, redactori literari: Livia Ciupercă, Iulian Chivu, Silviu Doinaș Popescu, Ionuț Țene, redactor artistic Filip Tudora, redactor muzical Carmen Manea, grafica&DTP Doina Drăguț, redactori asociați: Florentin Smarandache, Cristian Petru Bălan, Viorel Roman, Mariana Zavati Gardner, Galina Martea și Lidia Gonța Grosu, toți din diaspora.

În acest număr semnează: Ioan-Aurel Pop, Nicolae Mareș, Doina Drăguș, Ionuț Țene, Mihai Caba, Silviu Doinaș Popescu, Marin I. Arcuș, Carmen Manea, Mădălina Virginia Antonescu, Ioan Gâf-Deac, George Petrovai, Al. Florin Țene, Ion Popescu-Brădiceni, Mircea Tutunaru, Gelu Dragoș, Petre Gigea-Gorun, V. D. Marchiș, Florentin Smarandache, Gaetano Longo, Reynaldo Lacamara, Cornelia Calaidjoglu, Ovidiu Țuțuianu, Alicja Kuberska, Ioan Voicu, Mihai Gîndu și Filip Tudora.

Felicitându-i pe protagoniști, la final am să vă las în compania lui Nicolae Mareș cu câteva „Maxime și Aforisme" actuale, de sezon, că tot suntem în plină campanie electorală:

„* Aștept să vină cât mai grabnic mult așteptatele vremuri noi – ale desecretizării sumelor ascunse la Cotroceni. Aștept ca poporului român să i se restituie fiecare leu, jefuit de plimbăreții sibieni în cele patru zări.

* Tare trist, să fii azi liberal-iohannist.

* Ce ghinion frate, să ai șapte case, toate furate. Doar în Sibiul lui Iohannis, al rudelor și-al protectorilor lui se poate.

* Azi, liderii mondiali, atât de îmbătrâniți și de orbiți, nu mai pot vedea că pacea poate fi mai ieftină decât războiul.

* Înțeleptul, nu se lasă, el și de la lupi învață.

* Unora, vârsta le luminează viața.

* Ce n-ai, nu poți să dai!

* Nu mi-e rușine de ceea ce nu se referă la mine.

* Doar Arta mai cizelează câteodată din realitatea posacă.

* Dacă Rațiune/Minte n-aveți, nimic nu aveți.

* Mâna lui Dumnezeu nu acționează întâmplător.

* Mulți din cei ajunși sus = Păcălici.

* Prost = Individ care de viață își bate joc.

* Ultimele două decenii ale României = Făcut-am zei din mișei.

*Școală bună în lume = Viitor prosper mâine.

* Puterea care nu știe carte – dați-o deoparte.

* Fără să dea nimănui socoteală, lebăda dâmbovițeană devenit-a neagră.

* Imperiul hoțomanist/iohannist, fărdelegi nenumărate a săvârșit. Ele se cuvin a fi grabnic puse pe răboj. Numai așa va înceta să-i creadă pe români proști.

* Imediat ce, animalul politic se maturizează, lumea întreagă o sfidează.”

 

                                                   Gelu DRAGOȘ, UZPR

Semnal editorial. Constelații diamantine, Anul XV, Nr. 10 (170), octombrie 2024

Cu o ritmicitate de metronom, a apărut revista de cultură universală „Constelații diamantine”, Anul XV, Nr. 10 (170), luna octombrie 2024, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar acest fapt se datorează profesionalismului și dragostei pentru cultură a celor care conduc destinele acestei prestigioase reviste.

Primele pagini îi aparțin președintelui Academiei Române dr. Ioan-Aurel Pop cu un material atât de necesar - „Apărarea limbii române”, din care citez: „Limba noastră-i limbă sfântă. Această propoziție nu este o simplă afirmație sentimentală, ci este un vers scris de părintele Alexe Mateevici acum mai bine de un secol și devenit, între timp, parte a unui imn de stat românesc. Substantivul sfințenie (alături de cuvintele din cadrul familiei sale) presupune harul dumnezeirii, pogorât, din mila Celui Preaînalt, peste unii oameni și chiar peste alte realități care ne înconjoară. Faptul că noi, oamenii, abuzăm uneori de adjectivul „sfânt” și-l plasăm alături de ființe, noțiuni, lucruri care nu-l merită, reprezintă o altă problemă. Sfinte devin pentru noi, românii, și proprietatea, și justiția, și adevărul, deși în fapt nu se întâmplă așa și nu facem decât să ne jucăm cu vorbe mari. Dar sfințenia limbii vine la români din vremuri imemoriale și rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea. Acest fel de raportare la lume ne-a păstrat vii ca popor, încât observația - făcută de umanistul Antonio Bonfini, spre finele secolului al XV-lea - că românii au dăinuit la spațiul lor pentru că și-au apărat mai mult limba decât viața devine mai mult decât relevantă.”

Doina Drăguț, redactor-șef al publicației ne prezintă „Jocul Minții” iar Nicolae Mareș, secretar general de redacție ne propune materialul „Relațiile statale din spațiul central european în atenția istoricului Nicolae Iorga.”

Semnează în acest număr poezie, proză scurtă, eseu, interviuri, recenzii și carnete critice, arte, traduceri, evenimente literare și cultural-artistice, următorii: Mădălina Virginia Antonescu, Marin I. Arcuș, Mihai Caba, Nicolae Dima, Gelu Dragoș, Ioan Gâf-Deac, Mihai Gîndu, Nicolae Grigorie Lăcrița, Arjan Kallco, Jeton Kelmendi, Carmen Manea, George Petrovai, Ionel Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Florentin Smarandache, Passionaria Stoicescu, Gheorghe A. Stroia, Filip Tudora, Mircea Tutunaru, Al. Florin Țene, Lucia Cosmina Vlad și Ion Voicu.

Din nou vorbim despre un număr mare de pagini, bogat și divers, cu materiale de calitatea indiscutabilă a autorilor care le semnează. O revistă „Constelații diamantine” care se apropie cu pași repezi de numărul 200, o revistă de cultură universală care pune în relief problemele  actuale ale scrisului românesc și slujește cu acribie și conștiinciozitate literatura.

Și am să închei tot cu acad. Ioan-Aurel Pop, care are o supărare justificată: „. În 1993, Academia Română a decis prin vot revenirea la grafia cu litera â în loc de î, în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți (forme ale verbului a fi) în loc de sînt, sîntem, sînteți. Au urmat o serie de controverse, firești, până la un punct, fiind vorba despre un domeniu umanist și despre judecăți de valoare subiective. La scurtă vreme, decizia Academiei Române a fost consfințită prin lege. Dar, ca și în alte sectoare ale democrației noastre originale, legea respectivă nu este nici astăzi respectată de către toate publicațiile, editurile și persoanele individuale, deși școlile de toate gradele folosesc grafia stabilită în 1993. În gramaticile oricăror limbi de pe glob, logica este valabilă numai până la un punct. De acolo încolo intervine regula, care, odată stabilită, se cuvine să fie respectată. În ciuda acestei lipse de preciziune și de corectitudine, limba română trăiește și rodește, dându-și clipă de clipă măsura valorii sale perene.” Felicitări și să auzim de bine!

                                                                           Gelu DRAGOȘ, UZPR