Anulați vizele sau plecați!

Bulgaria a trimis avioanele de vânătoare ale SUA acasă!

Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat ieri că misiunea avioanelor americane în Bulgaria s-a încheiat. Potrivit acestuia, ultimul avion american a plecat duminică de pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, relatează site-ul Novinite.

SUA ceruseră ca avioanele lor de vânătoare să rămână pe aeroportul Vasil Levski până pe 30 iulie, dar guvernul bulgar a decis în luna mai că acestea pot rămâne până la sfârșitul lunii iunie, acordând aliaților americani o lună pentru a planifica relocarea bazei.

Bulgaria a cerut să primească un regim fără vize în schimbul staționării avioanelor militare americane...

C.L.

Poetul Mircea Dinescu ar vrea alt nume în Bulgaria: „Le voi cere bulgarilor să mă numesc Mircea Dinescov!”

Poetul, omul de televiziune, editorul Mircea Dinescu sugerează că renunță la afacerea pe care o conduce de câțiva ani și că se gândește serios să se stabilească în Bulgaria. În ultimii ani Dinescu s-a axat pe emisiunii culinare, comentarii politice, dar și ca antreprenor, cu afaceri importante, conform B1.ro.

Cum sună poeziile lui Dinescu în limba bulgară? Poetul a declarat pentru Impact.ro, că în ultima perioadă i-a mers din ce în ce mai prost. Așa că, Mircea Dinescu îşi închide afacerile şi pleacă în Bulgaria. Dinescu spune că decizia a fost greu de luat.

Acesta vorbește de intențiile sale clare de a renunța la afacerile de aici, și de a se muta, mai în glumă, mai în serios, în Bulgaria:

„Am deschis acel restaurant, din zona Hala Traian, în speranța că voi putea face ceva bun, cu puțin timp înainte de pandemia asta. Nu i-a mers deloc bine! Asta-i viața! Nici primul meu restaurant, cel numit Lacrimi și sfinți, nu se simte bine.

În fapt, acesta se baza destul de mult pe numărul mare de turiști care ajungeau într-o perioadă, nu foarte îndepărtată ca timp, la București. Spre exemplu, sarmalele mele de gâscă servite și acolo aveau mare căutare printre turiștii din Israel

Cum aceștia au dispărut de pe radarul nostru în ultima perioadă, au apărut problemele! În ziua în care nu voi mai putea ține niciun restaurant deschis, voi emigra la bulgari. Voi trece pe celălalt mal al Dunării și-mi voi schimba inclusiv cetățenia. Le voi cere bulgarilor să mă numesc Mircea Dinescov!”, declară Mircea Dinescu, exclusiv pentru Impact.ro.

Mulți ani la rând poetul Mircea Dinescu a avut contracte frumușele cu televiziunea de stat sau cu cele comerciale, dar afacerile din epoca Iohannis merg tot mai prost în România. Posibil ca mediul de afaceri prost din țara noastră să-l fi făcut să vrea să emigraze în bucolica Bulgaria.

 

Sursa: NapocaNews

 Foto: Libertatea.ro

Turnirul de poezie de la Nessebar, Bulgaria, Ediţia a X-a, 4-9 septembrie 2021

 Mâine la Nessebar va începe turnirul de poezie Cununa de Lauri, ediția a X-a. Se întâlnesc echipele filialelor București Poezie, câștigătoarea ultimelor două ediții, și Timișoara.

H.G.

Spaţiul Schengen, o ţintă atinsă?

Luni noaptea, dar nu pe întuneric, ca hoţii, cum se spune în România, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate zdrobitoare Raportul privind primirea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. S-a spus cu această ocazie că cele două ţări au îndeplinit demult toate condiţiile, dar Consiliul UE a încălcat sistematic regulile europene refuzând admiterea celor două ţări în atât de râvnita zonă Schengen. Indiscutabil, este un succes. Şi ca în cazul fiecărui succes cineva îşi va aroga meritele.

În primul rând este meritul euro parlamentarilor, socialişti, populari, cei din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, probabil şi alte grupuri. Este important acest lucru pentru că anul viitor au loc alegeri şi fiecare familie politică trebuie să meargă în faţa alegătorilor cu ceva pozitiv.

Evenimentul este, fără îndoială, unul istoric pentru cele două ţări. Nu şi pentru restul ţărilor. Acestea, de altfel, sunt zguduite de mişcări de protest fără precedent. În Franţa s-a declarat stare de urgenţă. La Strasbourg, oraş în care îşi desfăşoară activitatea şi instituţiile europene, pe nedrept mai puţin celebru decât Bruxelles, a avut loc un atentat terorist la târgul de Crăciun. Morţi, răniţi, panică, întregul oraş blocat. Panica a cuprins şi europarlamentarii aflaţi în oraş.

Europa nu se află într-unul din momentele sale bune. În România este linişte la bază, dar sus, la vârful puterii, se trage cu toate tunurile. Chiar şi în locul care ar trebui să fie un adevărat sanctuar, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a intrat zâzania. Preşedintele Iohannis a suspendat şedinţa. Aici deciziile se iau prin consens. Membrii CSAT nu s-au înţeles pe buget. Şedinţa a fost reprogramată.

Intrarea în zona Schengen, fără puncte de intrare şi ieşire dintr-o ţară în alta, a fost un vis al românilor. Nu mai vor să stea la cozi când ies sau intră în ţară. Nu ştim când se va transpune în practică votul Parlamentului European. Ştim în schimb că începe campania pentru alegerea unui nou parlament. Ţinta Schengen pare să fie atinsă în timpul guvernului PSD-ALDE.

Fiecare partid este interesat să-şi menţină numărul de europarlamentari. PNL are ocazia să demonstreze că sondajele care îl plasează în apropierea PSD sunt reale. Fiind la guvernare social democraţii îşi vor trage partea leului. Vor fi în continuare acuzaţi că sunt anti-europeni.

Nici nu ştim dacă sunt sau nu. Curentul euro-esceptic îşi face loc şi în România. Violenţele din Franţa vor avea repercusiuni în toată Europa, probabil mai accentuat în ţările mărginaşe. România este una dintre cele mai vulnerabile ţări.

La noi, conflictele nu sunt de ordin social şi economic. PSD pompează bani în sistemul bugetar, iar preşedintele nostru de dreapta, opoziţia de dreapta, nu se erijează în apărătorii economiei de piaţă. Sunt un fel de socialişti vopsiţi în culorile dreptei. Vom vedea, sau ar trebui să vedem mai clar cum gândeşte opoziţia viitorul în textul moţiunii de cenzură care se pregăteşte în aceste zile. În câteva zile se va citi în parlament, iar în termen de cinci zile se va vota.

Va fi un test al adevărului. Există sau nu o majoritate parlamentară? Singuri, parlamentarii PSD şi ALDE nu sunt majoritari. Se bazează pe UDMR şi Minorităţi. La fel, PNL poate negocia cu UDMR şi Minorităţi. Dacă Iohannis şi-ar dori cu adevărat un guvern al său, s-ar implica în negocieri.

S-ar părea că pentru campania prezidenţială îi convine guvernul actual. Dar nu se ştie niciodată. Poate UDMR ajunge singur la concluzia că PSD guvernează prost şi nu-i va mai acorda sprijin parlamentar.

Într-o săptămână se pot întâmpla multe într-un spaţiu ce pare mai mult cuprins de război politic decât de pace.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Parlamentul European a votat o rezoluție pentru acceptarea, fără întârziere, a României și Bulgariei în Shengen

Parlamentul European a aprobat marți o rezoluție prin care se cere admiterea fără întârziere a României și Bulgariei în zona Schengen, raportul fiind aprobat cu o largă majoritate de către europarlamentari, transmite Mediafax.

"Țările au îndeplinit deja condițiile, Comisia a spus acest lucru, experții au spus acest lucru", a declarat raportorul Parlamentului European, socialistul bulgar Serghei Stanișev, în cursul unei dezbateri care a avut loc luni noapte la Strasbourg.

"Consiliul (UE) pur și simplu nu știe ce să mai zică. În ultimii cinci ani, Consiliul a încălcat regulile europene prin eșecul de a adopta o decizie privind admiterea României și Bulgariei la zona Schengen", a adăugat oficialul european.

Potrivit raportului Stanișev, aprobat marți de Parlamentul European, admiterea parțială a acestor țări ar fi "lipsită de o justificare legală" și ar putea avea efecte economice și sociale negative pentru România și Bulgaria.

Rezoluția este non-legislativă și recomandă Consiliului UE să ia o decizie promptă și pozitivă pentru a permite accesul celor două state la spațiul de liberă circulație. În iunie 2011, Parlamentul European a sprijinit aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen și a reiterat poziția de mai multe ori.

                                                                              HotNews.ro

Gianni Pittella: România şi Bulgaria trebuie admise rapid în Schengen. UE să respecte promisiunile

România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen şi trebuie admise rapid în spaţiul european de liberă circulaţie, afirmă Gianni Pittella, liderul grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, îndemnând Uniunea Europeană să respecte promisiunile.

România şi Bulgaria „sunt pregătite” să adere la Spaţiul Schengen şi trebuie admise cât mai curând posibil, dar Croaţia va putea adera „când va îndeplini criteriile tehnice”, a declarat miercuri, în şedinţa plenară a Parlamentului European, Gianni Pittela, liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, informează agenţia de presă ANSA.

Aderarea acestor ţări la spaţiul de liberă circulaţie ar putea „stimula economia europeană, facilitând accesul la unele dintre cele mai mari porturi din sudul Europei”, şi fiind o reacţie adecvată la „populismul naţional”, a adăugat Gianni Pittella.

„Vom continua să le cerem statelor membre să înceteze blocarea aderării” României şi Bulgariei la Schengen „şi i-am scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-i solicita să acţioneze în acest sens, dar până acum răspunsul lui a fost vag şi evaziv”, a subliniat Gianni Pittella.

„Donald Tusk şi Consiliul trebuie să înceteze să tergiverseze lucrurile din cauza egoismelor naţionale şi trebuie să permită României şi Bulgariei să adere imediat; Europa trebuie să îşi respecte promisiunile”, a insistat Gianni Pittella.

NapocaNews

Deutsche Welle: ”O reorientare inspirată a politicii externe românești: reînvie Înțelegerea balcanică?!”

După Inițiativa celor Patru Mări, care reia o mai veche preocupare poloneză, o altă idee interbelică pare să fi fost reeditată cu ocazia recentei reuniuni de la Varna.

 Reuniunea de la Varna din 3 octombrie, la care au participat șefii de guvern din Bulgaria, Grecia, România și Serbia, nu a fost urmată de anunțuri spectaculoase, dar a părut să răspundă unor așteptări mai vechi și unor exigențe logice. Dacă aceste țări, inclusiv Serbia, doresc o formă mai strânsă de integrare atunci ar trebui în primul rând să dezvolte infrastructura de transport, să construiască poduri, conducte de gaz, rețele de electricitate, să stimuleze schimburile economice reciproce.

România, cel puțin, a cunoscut recent o reorientare pe cât de discretă pe atât de spectaculoasă. Căci, într-adevăr, a anunța o reuniune la Varna cu liderii din Balcani nu atrage atenția, toată lumea fiind cu ochii pe marile capitale. Românii întorseseră de mai bine de un deceniu spatele Bulgariei (ca probă, al doilea pod peste Dunăre s-a construit mai mult în pofida intențiilor românești, iar vechiul pod stătea cu becurile sparte pe jumătatea proprie), în schimb se croiau planurile cele mai îndrăznețe pentru schimbarea raporturilor de putere în Marea Neagră. Desigur, relațiile ”mari” sunt necesare, dar nu poți aspira la o relație mare dacă nu poți întreține una mai mică. De aceea, reorientarea din ultimul timp a politicii externe românești pare inspirată, căci ea exprimă o revenire la firesc și la o modestie realistă. Pe termen lung aceste atitudini dau întotdeauna roade după modelul micilor hărnicii însumate.

Acum să privim lucrurile mai îndeapropare. Subiectul energiei a părut să stea în centrul acestei reuniuni cvadrilaterale, așa cum a reieșit din declarația premierului Tudose: ”Suntem patru țări care formăm Balcanii de Vest, Balcani care pot fi în egală măsură o poartă de intrare în UE, o poartă de ieșire din UE sau un zid care să apere UE. (…) Este important ca toate cele patru țări să acționăm ca un singur partener în ceea ce privește relațiile energetice cu restul UE și să evităm dependența de un singur furnizor.”(gov.ro)

Ultima fraza este desigur cea mai interesantă, căci ea amintește aventurile și eșecurile proiectelor Nabucco și South Stream, care divizaseră dramatic țările din regiune. România juca pe cartea americană, iar bulgarii pe cea rusească, iar în cele din urmă ambele au pierdut, căci marii jucători găsiseră alte debușee. Acum rămâne puțin neclar la ce proiecte se referă această declarație, deși ea pare să vizeze ceva precis. În orice caz, există două proiecte mai bine conturate, ambele susținute de Turcia.

Unul dintre ele este un proiect în principal rusesc sprijinut de Turcia, care vine de fapt să ia locul mai vechiului South Stream și care va aduce gaz în zona europeană a Turciei, printr-o conductă în curs de construire pe fundul Mării Negre (Turkish Stream). Un alt proiect, mai amplu, este asumat în principal de Turcia și își propune să trasporte gazul din Marea Caspică până în sudul Italiei, traversând Anatolia de la est la vest, apoi nordul Greciei, Albania și Marea Adriatică. Este vorba de așa numitul Coridor Sudic care este susținut și de Statele Unite, așa cum declara secretarul de stat Rex Tillerson cu ocazia vizitei sale din luna iulie la Ankara.

Prin urmare, cele două proiecte pot fi concurente sau complementare, după caz. Faptul că ambele sunt asumate de Turcia este însă o circumstanță favorabilă de natură să resoarbă vechiul război al gazoductelor. Ministrul energiei de la Ankara preciza de altfel cu ocazia Congresului Mondial al Petrolului ținut la Istanbul în vara acestui an că politicile energetice ale Turciei nu sunt dictate de interese pur comerciale: ”Vom continua – spune el, să sprijinim proiectele regionale de infrastructură și în măsura în care ele contribuie la pace și la stabilitate, la bunăstarea și securitate tuturor părților”.

Dar indiferent de evoluția geopolitică a regiunii se pare că România și țările din Balcani au convenit să nu se mai lase divizate de rivalitățile globale și să rămână unite în fața noilor oportunități și riscuri deopotrivă.

Autor: Horațiu Pepine

Sursa: Deutsche Welle

Salarii duble în România şi Bulgaria, comparativ cu anul 2008

Chiar dacă România şi Bulgaria aveau cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2017, cele doua ţări au reuşit să îşi dubleze venitul minim pe economie, comparativ cu anul 2008.

În acest context, Bulgaria are un salariu minim pe economie egal cu 235 euro, in timp ce România oferă un minim de 275 de euro, conform datelor publicate de Eurostat.

Datele de la Eurostat mai arata ca, 22 din cele 28 de state membre ale UE au un salariu minim pe economie spre deosebire de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda si Suedia, unde acesta nu exista.

Exista 3 grupe principale ale salariilor, în Uniunea Europeană

In acest context, cele 22 de tari membre ale Uniunii Europene ar putea fi impartite in 3 grupe: tarile din est, precum Romania, unde salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro, grupa a doua care cuprinde cinci tari din sud estul Europei si unde minimul variaza intre 500 si 1.000 de euro si grupa a treia, din nordul Europei, care are salarii minime mai mari de 1.000 de euro.

Cele mai mari salarii minime pe economie din Uniunea Europeana exista in tari precum Germania (1498 euro), Belgia (1532 euro), Olanda (1552 euro), Irlanda (1563 euro) si Luxemburg (1999 euro).

Sunt si vesti incurajatoare din partea Eurostat, in sensul ca salariul minim pe economie a crescut in 2017, comparativ cu 2008, in toate tarile membre, cu exceptia Greciei, unde a scazut cu 14%.

In Bulgaria si România s-au inregistrat cele mai mari cresteri, dat fiind faptul ca in ultimii ani salariul minim s-a dublat, in urma unor cresteri de 109%, respectiv 99%.

Autor: Mara Dobrin

Redactor - Legislatia Muncii si HR

5 ani de experienta in domeniul editorial

Adresa de email: marad@fokusad.ro

COMUNICAT CNADNR

 Rute alternative pentru a evita blocajul in trafic la trecerea in Bulgaria

Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi din România SA reaminteste conducatorilor auto ca in aceasta perioada se efectueaza lucrari de reabilitare la podul peste Dunare de la Giurgiu. Aceste lucrari constau in inlocuirea integrala a sistemului rutier (placi betonate si straturi asfaltice), in vederea asigurarii confortului si sigurantei traficului rutier pe aceasta portiune de drum.

Mentionam ca odata cu demararea lucrarilor de reabilitare, se circula pe o singura banda ce este in permanenta supravegheata de Antreprenor pentru asigurarea conditiilor de siguranta a cirrculatiei.

In vederea evitarii unor blocaje in trafic, recomandam conducatorilor auto, ca pentru trecerea in Republica Bulgaria sa foloseasca si punctele alternative de trecere a frontierei, dupa cum urmeaza:

- Calafat (rutier)

- Bechet (trecere cu bacul)

- Zimnicea (trecere cu bacul)

- Calarasi (trecere cu bacul)

- Negru Voda (rutier)

- Vama Veche (rutier)

“Stim ca rutele alternative recomandate presupun marirea distantei parcurse, dar rugam participantii la trafic sa inteleaga faptul ca aceasta reabilitare totala a podului, trebuia facuta acum. Multa lume ne sesiseaza ca am inceput lucrarile in plin sezon turistic, dar acestea nu pot fi executate iarna si nici doar câteva ore pe zi. Trebuie sa se munceasca sustinut atât timp cat vremea ne permite si astfel circulatia pe pod se va relua, in conditii de siguranta si confort, pe ambele benzi la sfârsitul lunii noiembrie anul acesta. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de aceste lucrari, dar trebuie inteles ca nu se mai putea amâna si ca peste câteva luni circulatia pe podul de la Giurgiu se va desfasura in conditii foarte bune.”, a declarat Narcis Neaga, Director General al CNADNR.

Conducatorii auto sunt rugati sa respecte restrictia de circulatie instituita si semnalizarea rutiera temporara.

Informatii suplimentare privind starea retelei de drumuri nationale pot fi obtinute de la Dispeceratul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A, la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau pot accesa pagina de internet: www.cnadnr.ro/Situatia Drumurilor Nationale.

Patriarhul Bulgariei a murit

Cel mai bătrân demnitar ortodox din Europa, patriarhul Bulgariei, Maksim, a decedat marţi dimineaţa la vârsta de 98 de ani, a anunţat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, într-un comunicat, relatează AFP.

Într-o declaraţie pentru postul public de radio BNR, mitropolitul Nikolai le-a ceurt bulgarilor "să se roage pentru sufletul patriarhului Maksim", Marin Minkov pe numele său de familie.

Ales la conducerea Bisericii Ortodoxe Bulgare la vârsta de 56 de ani, în 1971, în perioada dictaturii comuniste, el a fost timp de 40 de ani cel mai înalt demnitar religios ortodox din Bulgaria.

În anii '90, după prăbuşirea comunismului în Europa de Est, el s-a confruntat cu o tentativă de secesiune din partea demnitarilor religioşi reformişti, care au numit un patriarh "altenativ". Reformiştii îi reproşau celui care a fost între 1955 şi 1955 reprezentantul la Moscova al Bisericii Ortodoxe Bulgare "pasivitatea", chiar "complezenţa" sa faţă de regimul comunist. Partidul Comunist, deşi promova ateismul, tolera religia cu condiţia ca bisericile să admită preeminenţa puterii comuniste.

Puţin câte puţin, până în 2001, cu susţinerea fostului rege al Bulgariei Simeon de Saxa-Coburg, premier în perioada respectivă, el a reuşit să reconstituie unitatea Bisericii Ortodoxe Bulgare, la care aderă 80 la sută dintre cei 7,4 milioane de locuitori ai ţării.

În timpul conducerii sale, el a trăit departe de viaţa politică şi publică. Chiar atunci când presa bulgară a dezvăluit, la începutul lui 2012, apartenenţa la poliţia secretă comunistă a 11 dintre cei 15 principali episcopi ortodocşi, el a preferat să păstreze tăcerea, numele său nefigurând pe această listă.

În ultimii ani, sănătatea lui s-a deteriorat puternic, iar credincioşii nu puteau să îl mai vadă decât rareori ori, la slujbele oficiate cu ocazia marilor sărbători religioase.Preluare Gândul

                                                                    Cristian LAURENŢIU

Excursie religioasă în Bulgaria

Pe data de 7 octombrie 2012 va invitam intr-o calatorie plina de talc si de surprize dintre cele mai placute, pe teritoriul bulgaresc din apropierea  Dunarii.

Excursia va fi de o zi si pentru a ne putea bucura cat mai pe indelete de frumusetea locurilor pe care urmeaza sa le exploram impreuna, vom porni la drum dimineata devreme, de la ora 8:00.

Locul de intalnire va fi dealul Mitropoliei, unde vom urca pentru a cere binecuvantarea de drum bun si prielnic de la Sfantul Dimitrie Basarabov, inchinandu-ne sfintelor sale moaste adapostite aici.

Apoi vom porni, prima data, spre pestera din satul Basarabov, in care Sfantul a trait si s-a nevoit intru Hristos.

Dupa aceea, ne vom indrepta catre Ivanovo - un alt spatiu de o tulburatoare inaltime spirituala datorata sutelor de calugari si pustnici care si-au sapat aici numeroase chilii si biserici in piatra, transformand intreaga zona in loc de preaslavire a lui Dumnezeu.

Pentru pranz, vom poposi in fermecatoarea rezervatie naturala Rusenski Lom, unde vom face un picnic cu merdindele aduse de acasa de fiecare in parte (va recomand sa aveti chiar  si cate o paturica la voi, in caz ca vreti sa va bucurati putin si de razele soarelui). Dupa ce vom savura in tihna splendoarea acestui loc fascinant, vom porni catre cetatea medievala Cherven care ne va intampina binevoitoare cu umbra racoroasa a zidurilor ei ce pastreaza inca taine de demult.

Mai multe detalii despre fiecare obiectiv in parte gasiti mai jos. Pretul excursiei este de 120 de lei.  Pentru inscrieri va puteti adresa la office@atreiacafea.ro sau la numarul de telefon: 0746107106. Numarul de locuri este limitat!

Monica (Brânduşescu) Găitănaru

Psihoterapeut analist jungian

0746107106

atreiacafea.ro

http://psihologieanalitica.ro/

O aderare a României la Schengen, mai degrabă rezultatul oboselii generate de dispute

Un acord în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen ar fi mai degrabă rezultatul nerăbdării generate de oboseala instalată din cauza disputelor repetate, decât al unei "puteri fabuloase de transformare a UE", susţine The Economist, în ediţia electronică.
 Disputa privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este obositoare şi toate părţile s-au săturat de ea. Mulţi observatori se aşteaptă la un acord la sfârşitul anului, posibil în septembrie, înainte de alegerile generale din România.

Încheierea unui acord se va datora însă mai degrabă nerăbdării decât unei puteri fabuloase a UE de transformare, afirmă săptămânalul britanic, susţine The Economist.
La cinci ani după aderarea lor la UE, România şi Bulgaria rămân în continuare cele mai sărace ţări comunitare.
Progresele în privinţa combaterii corupţiei şi a reformelor justiţiei au încetinit. Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care urma să fie temporar, este în continuare activ. "Nu ne aşteptam să dureze atât de mult", a declarat un oficial de la Bruxelles.
Într-o altă perioadă, România şi Bulgaria ar fi intrat în Schengen imediat ce şi-ar fi făcut temele dar în prezent starea generală din cadrul UE este una de neîncredere.
Acest lucru este generat pe de o parte de criza euro, pe de altă parte de ascensiunea partidelor extremiste, care exploatează temerile populaţiei.
Dar noua stare de spirit care domină nucleul european reflectă nemulţumirea tot mai mare faţă de variaţia UE în cultura politică. Bulgaria, în special, a fost criticată de Bruxelles pentru persistenţa crimei organizate şi erodarea libertăţii presei. Dar unii afirmă că această cenzură este nedreaptă, deoarece problemele celor două ţări nu erau un secret atunci când acestea au început negocierile pentru aderare.
Niciuna dintre cele două ţări nu este un model de stabilitate sau guvernanţă economică. Protestele din România au condus la înlăturarea Guvernului în februarie, iar investitorii străini consideră Bulgaria din ce în ce mai puţin prietenoasă.