Au fost desemnați câștigătorii Festivalului „Zâmbete în prier”

În 27 aprilie, la Casa de Cultură din Vișeu de Sus, a fost celebrat umorul în formele sale cele mai rafinate. Cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Național de Satiră și Umor „Zâmbete în Prier” a reunit autori și creatori din întreaga țară. Gazdă primitoare a fost parodistul Lucian Perța, care este inițiatorul acestui festival cu tradiție. Într-o atmosferă primitoare și presărată cu mult umor s-au decernat premiile Festivalului.

Juriul secțiunilor Epigramă, Parodie, Gazel și Pantum a fost format din: Ștefan-Cornel Rodean – Sibiu, Gheorghe Șchiop – Porumbacu de Jos, președintele juriului fiind Lucian Perța – Vișeu de Sus. La secțiunea Volume de Umor, lucrările au fost evaluate de un juriu format din prof. Monica Grad, prof. Petruța Rus, bibliotecar Gabriela Szerasz, prof. Angela Kolozsvari, prof. Vasile Luțai, Cristina Șimon.

Laureații actualei ediții a Festivalului „Zâmbete în Prier”:

• Epigramă

PREMIUL I: Florin Rotaru – Buzău;

PREMIUL al II-lea: Gheorghe Bâlici – Chișinău, Republica Moldova; Laurențiu Ghiță– București;

PREMIUL al III-lea: Vasile Vajoga– Iași;

MENȚIUNE : Ion Diviza– Chișinău, Republica Moldova.

• Parodie

PREMIUL I : Laurențiu Ghiță– București;

PREMIUL al II-lea: Vasile Larco – Iași;

PREMIUL al III-lea: Constantin Moldovan – Mănăstirea Humorului; Alexandru Oltean – Bistrița.

• Gazel

PREMIUL I: Petru Ioan Gârda – Cluj-Napoca;

PREMIUL al II-lea: Eugen Deutsch– Iași; Dorel Lazăr – Aiud;

PREMIUL al III-lea: Ion Diviza– Chișinău, Republica Moldova

• Pantum

PREMIUL I: Grigore Chitul – Bistrița;

PREMIUL al II-lea: Daria Dumescu – Iași;

PREMIUL al III-lea: David Valentin– Orăștie.

• Cărți epigrame

PREMIUL I: George Eftimie – „Pastile antistres”;

PREMIUL al II-lea : Gavril Moisa – „Tablele lui … Moisa”; Ioan Toderașcu – „No, ghini!”;

PREMIUL al III-lea: Ioan Mamaische – „Cură cu Acupunctură”;

Mențiune: – Nicolae Topor – „Cu traista-n băț”

• Carte proză umoristică

PREMIUL I: Ștefan-Cornel Rodean – „Sănătate și noroc!”;

PREMIUL al II-lea: Ion Micuț – „Perfuzii umoristice”;

PREMIUL al III-lea: George Stoian – „Paranghelia”;

PREMIUL Cartea de Poezie Umoristică –David Valentin – „Bomba de râs”;

PREMIUL Cartea de Rondel: Radu Ivan – „Lotrul de zâmbete”;

PREMIUL Cartea de Poem Epigramatic: Janet Nică – „Oltenia, Mon Amour sau Olteniada sau ce e Oltenii și ce vrea ei”;

PREMIUL Opera Omnia: Vasile B. Gădălin– „Izvor de umor”;

PREMIUL Special al Juriului: Teodora Pascale & Doru Mihai Lungescu – „Umor până la cer”;

PREMIUL CASEI DE CULTURĂ: Nicolae Dumitru – „Scurtcircuit Literar” și Grigoraș Ciocan – „Bancuri și iar bancuri”;

PREMIUL Revistei Colac peste Pupăză: Viorica Găinariu – Tazlău și Cristina Șimon.

 

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureșului

Marinel Petreuş s-a stins din viaţă

Profesorul şi artistul Marinel Petreuş a plecat să le cânte îngerilor. Fiul celebrului Ion Petreuş şi nepot al lui Ştefan Petreuş, cuplu emblematic al muzicii populare maramuresene, ar fi împlinit la finalul lunii octombrie 58 de ani.

În urmă cu câteva zile, familia sa făcea apel la strângerea de fonduri pentru o intervenţie chirurgicală costisitoare. Boala l-a învins însă pe artistul Marinel Petreuş. Toţi cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu şi să înalţe o rugăciune la cer pentru sufletul artistului Marinel Petreuş sunt aşteptaţi azi, 9 august, de la ora 10 până mâine, 10 august, la ora 10, la sediul Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 10 august, în localitatea Curtuiușu Mare, comuna Valea Chioarului.

Autor: Camelia Tocaci

Curg cadourile literare… Taina scrisului, volumul 4

 

                                                  de Camelia TOCACI

A apărut cel de-al patrulea volum al antologiei Taina scrisului, ediţie îngrijită de către scriitorul George Roca din Australia, Editura Academiei Româno-Australiene, director Daniel Ioniță, consilier editorial George-Nicolae Stroia, coperta și ilustrații interioare George Roca.

În prefața antologiei scrisă de către Mihai Batog-Bujeniță (Iași) aflăm lucruri interesante despre scrisul de mână, iar autorul își pune, justificat, întrebarea ”Scrisul este un har sau o abilitate dobândită?”. În antologie sunt prezenți 50 de autori care expun eseuri de motivație literară. Printre cei care figurează în volum se numără: Marius Ghinescu (Perth, Australia) care este de părere că: „Taina scrisului este un subiect mai mult decât pretențios, ce face obiectul exegeților într-ale filozofiei mai mult și mai puțin a literaturii. De ce? Pentru că în traducere slobozită taina este asociată misterului, o minune ce nu prea poate fi explicată de mintea omenească”. Daniela Achim-Harabagiu susţine că „scrisul e o artă, și ca orice artă, este un dar divin, și ca orice dar divin, se revelează celui ce-i este dăruit sub forma unor avalanșe de gânduri și idei. Este ca o conectare la Sursă”, iar Ion Dur întăreşte ideea că „în eseurile mele, nu am făcut braconaj de idei sau piraterie spirituală, după cum nu am avut amnezia ghilimelelor, cum ar spune Blaga, și nici nu am comis concesii culturii de estradă. Am recurs totdeauna la lectura unor texte și la interpretarea lor. Atât și nimic mai mult, dar și nimic mai puțin!” În volum se regăseşte şi maramureşeanul Gelu Dragoş, membru al UZPR, care notează: „scrisul pentru mine este o terapie cu gândul sincer că el, scrisul, poate deveni o altfel de aducere-aminte pentru atunci când nu voi mai fi, poate va reprezenta un document al trecerii mele pe acest pământ, al neuitării, fiindcă, nu-i așa, verba volant, scripta manent”.

Încă o carte de articole științifice, publicată de prof. univ. dr. Nicolae Iuga

 «Maramureșul ca fenomen originar și cultura actuală», apărută la Editura Limes, este cea mai recentă carte publicată de prof. univ. dr. Nicolae Iuga. Este un volum consacrat în parte Maramureșului, dar nu numai. Este în esență o antologie de articole științifice.

Sunt reluate aici unele teme de etnologie și istorie medievală a Maramureșului dintr-o carte anterioară (Maramureșul – floarea cu cinci petale, apărută în 2019 tot la Editura Limes, ediție care a fost epuizată în numai câteva săptămâni, ceea ce ar îndreptăți demersul de republicare), dar și unele articole care nu au mai fost publicate în format print, ci numai în reviste online din România sau în publicații online din Anglia și SUA. Sunt cuprinse aici articole de hermeneutică a unor simboluri arhaice (simbolistica lupului, a blazoanelor voievodale ale lui Dragoș și Bogdan), de istorie modernă și contemporană în legătură cu Maramureșul (despre ziarul „Sfatul”, primul ziar în limba română apărut la Sighet între decembrie 1918 – decembrie 1919, Războiul dintre România și Ungaria aprilie – august 1919, Acțiunile Ungariei împotriva României din anii 1938-1939), sau despre „revoluția culturală” din SUA de azi, despre impactul globalismului asupra religiilor pe plan mondial etc. Într-un cuvânt, este vorba de o carte de o largă diversitate tematică în care fiecare cititor poate găsi multe informații și idei noi și interesante.

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureșului

Revista de Cultură „Nord Literar” într-o expoziție aniversară

 

Prima Revistă de Cultură din Maramureș, „Nord Literar”, se apropie de aniversarea a 20 de ani de existență. Pentru a anticipa acest moment semnificativ, dar și pentru a puncta cei 30 de ani de activitate ai Consiliului Județean Maramureș, în Palatul Administrativ din Baia Mare a fost realizată o expoziție care a pus în valoare activitatea revistei în cele aproape două decenii.

Expoziția, vernisată în prima zi din noiembrie, cuprinde o parte din colecția de afișe dedicate evenimentelor organizate de instituție de-a lungul timpului, o parte din colecțiile revistei, precum și suplimentele realizate sub formă de carte.

„Am scos pentru prima dată din arhiva noastră colecțiile revistei. Sunt 20 de colecții, începând cu numărul 1 apărut în 2003. E prima revistă de cultură din Maramureș, iar continuitatea ei se datorează unei echipe profesioniste care a reușit în aceste vremuri tulburi să ducă mai departe revista. Cultura nu a fost niciodată o privilegiată, așa că e cu atât mai mult de apreciat efortul acestor oameni”, a accentuat managerul revistei „Nord Literar”, Dana Buzura-Gagniuc.

Revista are ca misiune principală promovarea valorilor culturale și literare ale Maramureșului. De-a lungul timpului, au semnat în revistă și au participat la activită­țile „Nord Literar” personalități importante, precum: Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ioan Pop, Mircea Popa, Mircea Muthu, Irina Petraș, Ion Vlad, Constantin Cubleșan, Aurel Rău, Horea Bădescu, Ana Blandiana, Ioan Groșan, Niculae Gheran, Varujan Vosganian, Cornel Ungureanu, Mihai Cimpoi, Dumitru Țepeneag, Adrian Alui Gheorghe, Nichita Danilov, Gheorghe Vulturescu și mulți alții.

“Viața unei reviste se vede în bibliotecă, în arhivă și în sufletul cititorului. Dacă în arhivă există 20 de colecții ale anilor care s-au scurs, în bibliotecă există suplimentele revistei, respectiv: Antologia ‹‹Cuvintele Nordului››, ‹‹Nord Literar›› – o istorie în imagini a vieții culturale a Maramureșului, ‹‹Nord Literar – 10 ani de apariție››, ‹‹Ion Pop – cetățean de onoare al Județului Maramureș››, ‹‹Nord Literar – indici bibliografici››, ‹‹Ioan Alexandru și Maramureșul – Colocviile de la Rohia››. Iar în sufletul cititorilor revistei, ai beneficiarilor actului și gestului cultural al acestei instituții avem convingerea că vor rămâne o fărâmă de inspirație, de bucurie a lecturii, de cultivare a sentimentelor nobile, de lustruire a gândului”, a adăugat Dana Buzura-Gagniuc.

Alăturat de primul număr al revistei, apărut în iunie 2003, a fost prezentat și cel mai proaspăt număr, ieșit de la tipar de o zi, într-o variantă grafică îmbunătățită, cu 4 pagini color, pe o hârtie de calitate superioară.

 

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureșului

Elitele şi conştiinţa naţională

Elevii nu mai sunt în stare să-l citească pe Ion Creangă, pensionarii au devenit o povară, familia nu mai e de mult formată dintre o mamă şi un tată şi copii, ci din „2 taţi sau 7 mame”. Toate aceste idei promovate ca fiind cele după care ar trebui să se ghideze românii au dus România într-o direcţie greşită. Sunt aspecte negative care au fost aduse în prim-plan de Mircea Platon, redactorul-şef al revistei „Convorbiri literare” din Iaşi în faţa auditoriului prezent la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul a făcut parte din ciclul de conferinţe: românii dinăuntrul şi din afara graniţelor ţării în oglinda Centenarului Marii Uniri, proiect finanţat de Consiliul Judeţean Maramureş.

După cum remarca şi prof. univ. dr. George Achim în deschiderea con­ferinţei „Elitele şi conştiinţa naţională”, Mircea Platon „pune următorul diagnostic: România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt co­nectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-o sub apă, aşteptând apoi să-ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potenţialul României e ignorat şi risipit din cauză că subansamblele României sunt co­nectate anapoda din cauza unei pseudoelite care nu înţelege să ajute la structurarea personalităţii naţionale a românilor”.

În conferinţă, Mircea Platon a arătat că „unul dintre motivele pentru care în România e greu să se înţeleagă om cu om e criza instituţiilor. După 1989, instituţiile au fost ale tuturor. Uneori ale angajaţilor, alteori ale directorului sau conducerii, iar alteori ale clienţilor care s-au erijat în clienţi ce trebuie neapărat satisfăcuţi”.

După căderea comunismului, s-a instaurat dezordinea, s-a trecut la un sistem în care instituţiile statului au fost lăsate să se prăbuşească, au apărut diverşi formatori de opinie, susţinuţi şi finanţaţi de la nivel internaţional. S-a pierdut şi noţiunea de datorie, după cum a mai remarcat Mircea Platon. Redactorul-şef al revistei „Convorbiri literare” a dat şi exemple de personalităţi care au făcut parte din elită. El spune că aceste modele sunt privite acum cu nostalgie.

„Ne-am obişnuit să spu­nem: da, aşa era în trecut, aveam oameni de stat patrioţi, dar acum nu mai sunt sau spunem că aceasta e o imagine idealizată pentru că, de fapt, toţi erau nişte mişei corupţi care jucau ruletă la Monte Carlo, în timp ce ţăranii mureau de foame şi de holeră în sat. În ambele cazuri, vedem doar o jumătate a paharului. Nimeni nu se întreabă cine a umplut paharul. Aceasta e întrebarea esenţială. E singura întrebare care ne poate ajuta să aflăm ceva despre lumea românească şi despre noi înşine. Pentru a ieşi din constatări de genul aşa e lumea, era mai bine înainte sau nu era mai bine înainte trebuie să vedem şi să înţelegem cât mai bine cu putinţă mecanismele de producere, generare, creştere şi inhibarea binelui şi răului în societate”, a spus Mircea Platon.

El a adăugat că „în România de acum 100 de ani nu era totul roz, era multă mizerie, multă sărăcie şi mult analfabetism, dar găsim şi exemple de strălucire culturală, de demnitate politică sau morală, de viaţă creştină, de solidaritate naţională. Ce e important să reţinem e că aceste modele nu erau rodul întâmplării, ci erau rezultatul unor structuri, al unor instituţii, al unui mod de viaţă susţinut de instituţii, pe nişte tradiţii, de o armătură naturală istorică şi culturală moştenită sau creată în secolul al 19-lea. Am ajuns să trăim astăzi ca şi cum am crede că binele e întâmplător, iar răul inevitabil, cu o desfăşurare sistematică. Nu e aşa. Binele e de cele mai multe ori sistematic, are nevoie de sprijin, de sisteme de irigare, de ocrotire instituţională, de protejare principială. În timp ce răul creşte oricând şi oriunde”.

Mircea Platon a mai evidenţiat care au fost „structurile de rezistenţă ale României”. „Biserica, şcoala, familia, ierarhia social-istorică, adică generozitatea frăţească au fost structurile de rezistenţă ale României mici care a devenit Mari. Fără aceste structuri şi fără a înţelege rolul şi rostul lor, România nu poate exista. Modul aleatoriu în care percepem azi şcoala, Biserica, familia, şi chiar relaţia cu semenii noştri superiori sau inferiori din anumite puncte de vedere, dar care ne sunt totuşi fraţi din punct de vedere creştin şi naţional sunt lăsate pradă individualismului. Nu putem pleca grumazul în faţa experţilor care ne spun că aşa e acum, că şcolarii nu mai pot citi Creangă, din cauză că sunt prea multe arhaisme acolo, că toţi trebuie să stea pe telefon, că familia trebuie să aibă 2 taţi şi 7 mame, că mâncarea de fast-food e excelentă, că antibioticele trebuie luate la orice strănut, că pensionarii sunt o povară. Toate aceste idei presupun schimbarea modului de viaţă normal. Nu e normal să li se spună românilor pe toate posturile de televiziune că românii sunt proşti, murdari. Trebuie create elite şi întărite instituţiile”, a conchis Mircea Platon.

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureşului

Fotoetnografica la Consiliul Judeţean Maramureş

Holul Palatului Administrativ din Baia Mare a fost împodobit cu fotografii etnografice. Cei care trec pragul instituţiei au ocazia să admire obiceiuri tradiţionale surprinse în nordul Chioarului, să vadă câteva elemente ce ţin de pregătirile pentru sărbătorile pascale şi chiar fragmente de la Udătoriul din Şurdeşti. Fotografiile au fost expuse în cadrul expoziţiei Fotoetnografica, al cărei vernisaj a avut loc ieri, 19 mai.
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş a organizat „Fotoetnografica” în cadrul Zilelor Maramureşului. După un periplu prin Satu Mare, Oradea şi Cluj Napoca, expoziţia a revenit în Baia Mare, oaspeţii din ţară şi de peste hotare, veniţi la Zilele Maramureşului având ocazia să vadă surprinse în imagini obiceiuri din satele maramureşene. „Sunt expuse 40 de lucrări şi sper că vor stârni interesul oaspeţilor noştri care vin din ţară şi de peste hotare. Expoziţia surprinde viaţa de zi cu zi a oamenilor din partea de nord a Ţării Chioarului, pregătirile pascale, ritualul sărbătorilor pascale şi aspecte de la Udătoriul din Şurdeşti, un ritual de primăvară, legat de cultul fertilităţii pământului”, a explicat artistul fotograf, Felician Săteanu. Expoziţia va rămâne deschisă în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, timp de o lună.

Autor: Camelia Tocaci
Sursa: Graiul Maramureşului

Dascălii maramureşeni au protestat la Bucureşti

O delegaţie formată din 45 de reprezentanţi ai Sindicatului Liber din Învăţământ Maramureş a plecat pe 31 mai, spre Bucureşti. Sindicaliştii maramureşeni se alătură dascălilor din întreaga ţară care vor participa pe 1 iunie, la un marş de protest (pe traseul Piaţa Victoriei – Palatul Cotroceni) ca formă de exprimare a nemulţumirii faţă de atitudinea actualului Guvern în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ. „Lista de revendicări cuprinde: respectarea Legii Educaţiei Naţionale, în sensul alocării a minimum 6% din PIB pentru educaţie, ceea ce ar duce la creşterea burselor elevilor şi studenţilor, decontarea integrală a cheltuielilor de navetă pentru elevii care studiază în altă localitate decât cea de domicliu, precum şi decontarea navetei personalului didactic, asigurarea fondurilor necesare pentru formarea profesională continuă a salariaţilor din învăţământ. Mai cerem aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, de la aceeaşi dată pentru toate categoriile de bugetari şi elaborarea, până la finalul mandatului actualului Guvern, a unei legi de salarizare echitabilă, astfel încât fiecare categorie socio-profesională să fie poziţionată în grila de salarizare în funcţie de rolul pe care îl are în dezvoltarea societăţii”, a punctat liderul SLIMM, Ioana Petreuş. Acţiunea de protest de astăzi, 1 iunie, este susţinută şi de Consiliul Naţional al Elevilor, Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar.

                                                                        Camelia TOCACI

Preluare http://www.graiul.ro/2016/06/01/dascalii-maramureseni-protesteaza-bucure