Luminița Arhire: „NU MĂ POT ABȚINE!”

 

„Hai să facem o prostie/ Și s-o umplem cu halva/ Cine-i daltonist nu știe/ Cât de verde-i patria/ Trâmbița să sune/ Vacile nebune/ Vor să fugă din spital/ Puricii din ele/ Vor servi cafele/La Căminul Cultural.” (Fără Zahăr- NU MĂ POT ABȚINE, 2008)

                                                 ……………………………

Sunteți regizor ucrainean? Bravo, vă primesc ăia la Cannes cu brațele deschise, vă dau și PALME D’OR, pe modelul MARELUI PREMIU la Eurovision, vă dau și premii mai din urmă, din alți ani, dacă le-o mai fi rămas ceva prin dulap… și va scrie despre dumneavoastră, la gazetă, jurnalistul Mirel Curea așa :

„Mi se pare un gest de o extraordinară eleganță faptul că premiul PALME D’OR a fost acordat Ucrainei. Habar n-am care ce filme a prezentat, pentru că nu halesc șuse de-astea, dar, în înțelegerea mea, gestul membrilor juriului, care cum or fi fost, este de-o noblețe aparte! Este ca și cum ai fi dat DOUĂ BUCĂȚELE DE CIOCOLATĂ (că despre „o bucățică de ciocolată” am scris deja cu prilejul celuilalt eveniment planetar- EUROVISION) unui copil aflat pe un pat de spital: măcar cu-atât să-și îndulcească sufletul copilașul, înainte de a înghiți pe nemestecate cele 30 de miliarde de figurine (rachetuțe, tănculețe, avionașe, dronișoare), toate-toate din ciocolată, de la Unchiul Sam și cele 4,5 miliarde de savarine de la tanti Europa, oferite tot printr-un gest de o noblețe aparte! Și astea toate până să apuce copilașul să răcnească, de pe patul de spital: MAI VREAAAAU!!!”

În deschidere, pentru ca juriul să nu aibă vreo șovăială, Marele Bărbat cu tricou kaki a rostit un discurs ca o bomboană sticloasă pe colivă, iar la sfârșit, după ce PALME D’OR va merge la cine trebuie să meargă, tot Marele Bărbat, cu dințișorii încă maronii de la a doua bucată de ciocolată, va spune, așa cum a spus și după EUROVISION:

„Curajul nostru a impresionat lumea, MUZICA… pardon, CINEMATOGRAFIA noastră a cucerit Europa… pardon PLANETA!”

Pe acest fond nervos, platforma FILM NOW. ro ne spune că:

„Festivalul de Film de la Cannes, aflat la cea de-a 75 ediţie, a promis că Ucraina va fi «în mintea tuturor», anunţând în aprilie selecţia sa care include mai multe filme ucrainene. Vor fi prezente două generaţii de cineaşti ucraineni, cu obişnuitul Serghei Lozniţa pentru «The Natural History of Destruction», despre distrugerea oraşelor germane de către aliaţi în cursul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi tânărul Maksim Nakonechnyi pentru «Butterfly Vision» (Un certain regard).”

Evident, fără nesuferiții și netalentații ăia de ruși, care au dat numai regizori ca vai de capul lor din punct de vedere calitativ… totuși, va exista și o excepție:

„Festivalul a interzis prezenţa delegaţiilor oficiale ruse, însă va prezenta filmul «Tchaikovski’s Wife» al regizorului rus Kirill Serebrennikov, exilat la Berlin, CARE A CONDAMNAT ÎN MOD DESCHIS invazia Rusiei în Ucraina.”

Așadar, cine e rus dar stă departe de Rusia și „condamnă în mod deschis…” hai, treacă-meargă… premiu, se-nțelege, tot n-o să ia, pentru că-i rus și nu se cuvine, dar măcar e lăsat să intre și este arătat cu degetul ca o ciudățenie, ca o malformație… De fapt, el nici nu-i un băiat chiar așa de bun, deoarece „…regizorul (Kirill Serebrennikov, n.n.) a criticat boicotarea artiștilor ruși de către țările occidentale din cauza războiului din Ucraina, numind-o «greșită» și spunând că de fapt «cultura ar trebui să fie primul și ultimul pod care leagă oamenii»…” (FRANCE 24. com, 8 aprilie 2022)

Părerea mea e că-l cheamă ca să-l facă de râs…

Ei bine, am o curiozitate și nu mă pot abține: ce-ați fi făcut în locul regizorului rus Kirill Serebrennikov, v-ați mai fi dus la Cannes, în aceste condiții?

Iar în acest timp…

„Fiona Hill, consilieră pentru Rusia a fostului președinte american Donald Trump, a povestit cum a fost să stea lângă președintele rus Vladimir Putin la o cină și despre mirosul neobișnuit pe care îl emana acesta și care a marcat-o. «Îmi dau seama că sună cu adevărat bizar, dar am simțit un miros de parcă ar fi fost proaspăt spălat. Nu se dăduse cu nicio colonie, dar se simțea ca și cum ar fi ieșit direct din baie», a spus Hill.” ( Fiona Hill în emisiunea „Desert Island Discs” de la BBC Sounds, conform DIGI 24, 18 mai 2022)

Ei, și ajunsă aici, vă rog să mă înțelegeți, chiar că nu mă pot abține… mă gândesc ce-ar zice bietul Frans Timmermans despre o asemenea aroganță… păi, stimați cetățeni, Frans cel înțelept îndeamnă toată Europa să se spele mai PUTIN… pardon, mai PUȚIN, și numai în anumite zone, bine delimitate, ale anatomiei și să-și aerisească izmenele și șosetele, în loc să le bage la centrifugă, numai și numai ca să-l pună la punct pe nemernic, iar ăla, cu insolența lui intolerabilă, se spală, sfidător, de-i mută din loc nasul doamnei Fiona Hill cu parfumul lui de prekrasnoye mylo (săpun fin, n.n.)???

 

Autor: Luminița Arhire

Filmul lui Corneliu Porumboiu concurează pentru Palme D`Or. ICR Paris susține prezenţa cineaștilor români la Cannes

 După anunțarea filmelor alese în selecția oficială a celei de-a 72-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, Institutul Cultural Român este mândru să aibă din nou posibilitatea de a susține creația de filme românești în Franța. Într-adevăr, anul acesta prezența românească este foarte importantă și suntem bucuroși să putem contribui, fie prin sprijinirea regizorilor și a echipelor în activitatea lor, fie prin facilitarea venirii lor la festival.

 Încă o dată, regizorul Corneliu Porumboiu se întoarce la Cannes și concurează de data aceasta pentru celebrul Palme d'Or, cu ultimul său film, La Goméra/The Whistlers. Sinopsisul filmului sugerează un film concentrat pe umor și pe inversarea situației. La Gomera', primul film al lui Corneliu Porumboiu care este realizat și în afara țării, îi are în distribuție pe Vlad Ivanov, Catrinel Menghia (Marlon), Rodica Lazăr, Sabin Țambrea, dar și pe actorii spanioli Agustí Villaronga, Antonio Buíl și Cristóbal Pinto. Filmările s-au realizat în București, insula La Gomera (Spania) și în Singapore. "Cristi, un polițist român corupt implicat într-o afacere de 30 de milioane de euro cu mafia, ajunge în insula La Gomera, în Spania, pentru a învăța „El Silbo', un limbaj fluierat folosit de localnici. Limbajul codat îl va ajuta să-l elibereze pe Zsolt, un traficant aflat în arest la București, și singurul din bandă care știe unde sunt ascunși bani… ".

 Corneliu Porumboiu a debutat în lungmetraj în anul 2006 cu filmul „A fost sau n-a fost?”. Filmul, realizat din fonduri independente, a avut premiera mondială la Festivalul de la Cannes unde a obţinut premiul pentru debut Caméra d'Or şi premiul pentru distribuţie Label Europa Cinémas.

Institutul Cultural Român susţine totodată programul de scurt-metraje "Romanian Short Waves" prezentat în cadrul Short Film Corner de Asociaţia Secvenţe.

În acest an, în cadrul Short Film Corner, un forum dedicat filmelor de scurt metraj și a promovării tinerelor talente, vom descoperi "Romanian Short Waves", un program de scurt metraj românesc care promovează filme independente, organizat de asociația Secvențe și susținută de Institutul Cultural Român. Filmele vor fi disponibile la Biblioteca Digitală de Film a Festivalului și vor fi vizionate în Palais F în data de 24 mai la orele 15:00.

 În cadrul la Semaine de la critique va fi proiectat filmul "Ultimul drum spre mare", un scurt metraj de Avi Voicu, a cărui prezență este susținută de către Institutul Cultural Român. Prin filmul său, regizorul ne duce în spatele ușilor închise. Acțiunea filmului se petrece intr-un compartiment al unui tren ce merge spre litoral. Cei şase pasageri discută despre diverse subiecte, dar la un moment dat o suspiciune face ca totul să scape de sub control. Fondată în 1962 de către sindicatul criticilor de film din Franța, secțiunea Semaine de la Critique se concentrează pe descoperirea de noi talente în cinema. „Ultimul drum spre mare” este al doilea film de scurt metraj ficțiune din cariera regizorului, care a mai realizat până în prezent scurtmetrajul „Ceața”, premiat la Angers şi la Sankt Petersburg, şi mai multe filme documentare.

În cele din urmă, Institutul Cultural Român este mândru de a sprijini tinerele talente, cum ar fi Cristian Radu Nema, fotograf, care va fi prezent şi anul acesta pe covorul roșu din cadrul festivalului.

Semnificaţii istorice pentru ziua de 20 septembrie

1459    - Prima menţiune documentară a cetăţii Bucureştilor într-un hrisov al lui Vlad Tepeş, domn al Tării Româneşti.

1842    - S-a născut fizicianul şi chimistul englez Sir James Dewar, cel care a inventat, în 1898, recipientul pentru păstrarea gazelor lichefiate, care ii poartă numele – "vasul Dewar" (termosul). (m. 1923)

1853    - S-a născut Chulalongkorn, regele Thailandei (1868-1910), cunoscut sub numele de Rama al V-lea (m. 23 octombrie 1910)

1863    - A încetat din viaţă filologul si scriitorul german Jakob Grimm, fondatorul filologiei germane (n. 4 ianuarie1785)

1878    - S-a născut scriitorul şi omul politic Upton Sinclair; romanele sale, inspirate din realităţile nord-americane, au avut un puternic impact social (“Jungla”, “Speculanţii de bursă”) (m. 25 noiembrie 1968)

1898    - A încetat din viaţă Theodor Fontane, prozator şi poet, unul dintre întemeietorii romanului realist german („ Effi Briest ”, „ Adultera ”) (n. 30 decembrie 1819)

1902    - S-a născut scriitorul Cesare Zavattini; a scris mai multe scenarii, în special pentru regizorul Vittorio de Sica, pentru filme precum: „ Căsătorie în stil italian ”, „ Acoperişul ” (m. 13 octombrie 1989)

1909    - A încetat din viaţă poetul Gheorghe din Moldova (Gheorghe Kernbach), a făcut parte din grupul de literaţi apropiaţi lui B.P. Haşdeu care a început redactarea primului dicţionar etimologic al limbii române. (n. 1863)

1915    - A încetat din viaţă omul de cultură şi teologul Ioan Micu Moldovan, membru al Academiei Române; a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Declaraţiei” de la Blaj (n. 13 iunie1833).

1946    - A apărut, la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural "Contemporanul".

1946    - Oraşul francez Cannes a găzduit prima ediţie a Festivalului internaţional de film.

1949    - A încetat din viaţă Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 21 martie 1904)

1957    - A încetat din viaţă Jan Sibelius, muzician şi compozitor finlandez. Poemul său simfonic "Finlandia" (1900) a devenit cântec patriotic. (n. 8 decembrie1865)

1975    - A încetat din viaţă poetul Saint-John Perse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 31 mai 1887)

1986    - A încetat din viaţă lingvistul şi filologul Iorgu Iordan, membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română “Al. Philippide” din Iaşi. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin precum şi al universităţilor din Montpellier, Gand şi Roma. (n. 1888)

1999    - A încetat din viaţă Raisa Gorbaciova, soţia fostului şef al statului sovietic, Mihail Gorbaciov.

2005    - A încetat din viaţă Simon Wiesenthal, supranumit „vânătorul de nazişti”, supravieţuitor a cinci lagăre de exterminere, şi-a dedicat viaţa aducerii în faţa justiţiei a foştilor responsabili nazişti. (n. 13 decembrie 1908)

2006    - A încetat din viaţă compozitorul american John W. Peterson. Compoziţii: "So Send I You", "It Took a Miracle",  "Jesus is Coming Again" etc.  (n. 1 noiembrie 1921)

2007    - Bursa americană Nasdaq şi Borse Dubai au încheiat un acord pentru preluarea operatorului bursier scandinav OMX, care va duce la formarea celei mai mari reţele bursiere la nivel mondial.

Lista completă a premiilor Festivalului de Film de la CANNES 2012

Cea de-a 65-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes (16 - 27 mai) s-a încheiat duminică, cu gala de premiere, în care trofeul Palme d'Or a revenit regizorului Michael Haneke, pentru "Amour", în timp ce "După dealuri" de Cristian Mungiu a primit premiile pentru scenariu şi interpretare feminină.
Trofeul festivalului, Palme d'Or, a revenit pentru cea de-a doua oară regizorului austriac Michael Haneke, pentru filmul "Amour".
Duminică seară, la Palais des Festivals, unde a avut loc gala de premiere, juriul competiţiei oficiale a mai acordat: Grand Prix pentru "Reality" de Matteo Garrone, premiul pentru regie - Carlos Reygadas, pentru "Post Tenebras Lux", premiul pentru interpretare masculină - lui Mads Mikkelsen din "The Hunt", de Thomas Vinterberg, şi premiul juriului - "The Angels' Share", al lui Ken Loach, de asemenea fost laureat Palme d'Or, pentru "The Wind That Shakes The Barley", în 2006.

Un alt premiu important al serii a fost Camera d'Or, acordat unui film de debut, care anul acesta a revenit peliculei "Beasts of the Southern Wild" de Ben Zeitlin, care a luat şi un premiu FIPRESCI, dar şi o menţiune acordată de Juriul ecumenic de la Cannes.

Prezentăm în continuare lista completă a premiilor celei de-a 65-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes.

• Palme d'Or - "Amour" de Michael Haneke
• Marele Premiu al Juriului (Grand Prix) - "Reality" de Matteo Garrone
• Premiul de regie - Carlos Reygadas, pentru "Post Tenebras Lux"
• Premiul pentru scenariu - Cristian Mungiu, pentru "După dealuri"
• Premiul de interpretare masculină - Mads Mikkelsen, pentru "The Hunt" de Thomas Vinterberg
• Premiul de interpretare feminină - Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, pentru "După dealuri" de Cristian Mungiu
• Premiul juriului - "The Angels' Share", al lui Ken Loach
• Caméra d'Or - "Beasts of the Southern Wild" de Ben Zeitlin
• Palme d'Or pentru scurtmetraj- "Sessiz-Be Deng/ Silent", de L.Rezan Yesilbas

Un Certain Regard:

• Marele Premiu - "Después de Lucia" de Michel Franco
• Premiul juriului- "Le Grand Soir" de Benoît Delepine şi Gustave Kervern
• Premiul pentru interpretare feminină - Suzanne Clement din filmul lui Xavier Dolan, "Lawrence Anyways", şi Emilie Dequenne, pentru rolul din filmul "A Perdre la Raison" de Joachim Lafosse.

Premiu special al juriului Un Certain Regard - "Djeca/ Children of Sarajevo", Aida Begic

Premiile criticii internaţionale FIPRESCI:

• "In the Fog" de Sergei Loznitsa (competiţia oficiala)
• "Beasts of the Southern Wild" de Ben Zeitlin (Un Certain Regard)
• "Hold Back" de Rachad Djaidani (Semaine de la Critique)

Premiul juriului ecumenic- "The Hunt" de Thomas Vinterberg
Menţiune specială a juriului ecumenic- "Beasts of the Southern Wild" de Ben Zeitlin (Un Certain Regard)

Competiţia de scurtmetraj
Cel mai bun scurtmetraj: "Circle Line", Shin Suwon
Menţiune specială: "O Duplo/ Doppelgänger", Juliana Rojas
Discovery: "Un Dimanche matin/ A Sunday Morning", Damien Manivel
Petit Rail d'Or: "Ce n'est pas un film de cow-boys / It's not a Cowboys Movie", Benjamin Parent

Semaine de la Critique
Marele premiu - Aquí y Allá, Antonio Méndez Esparza, Spain, USA and Mexico
Visionary Award- Sofia's Last Ambulance, Ilian Metev
Premiul SACD - "Les Voisins de Dieu/ God's Neighbors", Meni Yaesh
ACID/CCAS Support- "Los Salvajes /The Wild Ones", Alejandro Fadel

Grand Rail d'Or- "Hors les murs/ Beyond the Walls", David Lambert

Cinéfondation

Premiul I - "Doroga na/ The Road To", Taisia Igumentseva
Premiul al II-lea - "Abigail", Matthew James Reilly,
Premiul al III-lea - "Los Anfitriones/ The Hosts", Miguel Angel Moulet

Premiul Atelier Arte Prize- "In Your Name" de Marco van Geffen

Quinzaine des Réalisateurs

Premiul Art Cinema- "No" de Pablo Larrain
Premiul SACD - "Camille redouble /Camille Rewinds" de Noémie Lvovsky
Menţiune specială- "Ernest et Celestine" de Stéphane Aubier, Vincent Patar şi Benjamin Renner
Label Europa Cinemas - "El Taaib", Merzak Allouache

Premier Prix Illy pentru scurtmetraj - "The Curse", Fyzal Boulifa

Menţiune specială pentru scurtmetraj - "Os vivos tambem choram/ The Living Also Cry" de Basil da Cunha

Carrosse d'Or- Nuri Bilge Ceylan

Prix de la Jeunesse- Holy Motors, Leos Carax
Prix Regards Jeunes- "Beasts of the Southern Wild" - Benh Zeitlin
Prix François Chalais- "Les Chevaux de Dieu/ God's Horses", Nabil Ayouch

Queer Palm
Lungmetraj- "Lawrence Anyways", Xavier Dolan
Scurtmetraj - "Ce n'est pas un film de cow-boys/ It's not a Cowboys Movie", Benjamin Parent

Palm Dog- Banjo and Poppy din "Sightseers", Ben Wheatley

Preluare MEDIAFAX

Ediţia din acest an a celui mai prestigios festival de film a marcat şi un mare succes pentru cinematografia română. Cristian Mungiu a fost selectat pentru cea de-a doua oară în competiţia oficială cu pelicula "DUPĂ DEALURI", distinsă cu premiul pentru cel mai bun scenariu, semnat de regizor, şi pentru interpretare feminină, împărţit de Cosmina Stratan şi Cristina Flutur.