de Conf.
univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa
„Prin familie, viața individului se
eternizează.
Precum se cufundă în trecut prin strămoșii săi,
tot așa ia în stăpânire viitorul prin descendenții săi.”
(Joseph Athanase Paul)
Cuprins:
1. De ce este importantă cunoașterea noțiunii de „rudenie” și a modului în care se
stabilește aceasta până la un anumit „grad de rudenie”
2. Actele normative care definesc rudenia și gradul de rudenie
3. Exemple, cu comentarii, din care se înțelege esența noțiunilor rudenie și grad de
rudenie
Schema nr. 1
3.1. Linia de rudenie
3.2. Gradul de rudenie
3.2.1. Rudenia în linie dreaptă
3.2.2. La rudenia în linie colaterală
4. Forme de rudenie
5. Învățături
din Biblie despre importanța familiei
6.
Rudenia este pe cale de dispariție în viitor ?
Bibliografie: 1. Acte normative. 2. Articole. 3. Site-uri.
Rezumat: Din prevederile Codului civil, art. 405 și 406, rezultă că: 1) gradul
de rudenie se stabileşte numai după numărul naşterilor; 2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge între
două persoane) generează un grad de rudenie; 3) nu se poate stabili un grad de
rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nicio condiţie şi
sub nicio altă formă, neexistând excepţii.
Cuvinte și expresii cheie: rudenie; grad
de rudenie; rudenia în linie
dreaptă; rudenia în linie
colaterală; legătura de rudenie; linie de rudenie; soț; soție; naștere;
copil; părinți; bunici; străbunici; stră-străbunici; unchi; văr; vară; legături de sânge.
1. De ce este
importantă cunoașterea noțiunii de „rudenie” și a
modului în
care se stabilește aceasta până la un anumit „grad de rudenie”
„Un bărbat care nu este rudă până la
gradul IV cu o femeie,
o poate lua ca soție, formând împreună o
familie sfântă.” (N. Grigorie Lăcrița)
În România, precum și în orice altă țară, există zeci de acte normative, dintre cele mai
importante, care conţin prevederi prin
care se dispune soluţionarea unor probleme pe baza „rudeniei”, până la un anumit „grad
de rudenie”.
Practic, nu
există persoană fizică la care, pe perioada existenței sale, să nu fie pusă în situația
ca activitatea și/sau situația sa personală, civilă, fiscală, juridică, economică
etc. să nu-i fie reglementată și în funcție de „rudenia” sa cu alte persoane,
până la un anumit „grad de rudenie”.
Persoanele
juridice sunt și ele puse frecvent în situația de a-și exercita
activitatea ținând cont de „rudenia”, până la un anumit „grad de rudenie”, a angajaților proprii
și/sau a unor terțe persoane.
Câteva
exemple în care situația personală, civilă, fiscală, juridică, economică
etc. a unei persoane se rezolvă în
funcție de „rudenia” sa cu alte
persoane, până la un anumit „grad de
rudenie”:
1) acordarea
„deducerilor personale”, în baza art. 77 din Codul fiscal, pentru persoanele aflate în întreținere,
care afectează multe milioane de persoane;
2)
conflictul de interese, care afectează toți funcționarii publici;
3) căsătoria
unei persoane, care privește întreaga populație a țării
pe parcursul vieții sale;
4) ordinea
în care se intră la moștenire de către persoanele aflate în relaţie de rudenie apropiată cu defunctul, care
afectează mai multe milioane de persoane;
5)
stabilirea arborelui genealogic al uni persoane etc.
Deci, cunoașterea noțiunii de „rudenie” și a modului în care se stabilește aceasta până la un anumit „grad de rudenie” este o problemă importantă pentru fiecare persoană
fizică și juridică.
2. Actele normative care definesc rudenia și gradul de rudenie
„Legile nu trebuie să fie subtile; ele sunt făcute pentru oameni
cu înţelegere medie; ele nu sunt expresia artei logicii, ci a judecăţii simple
a unui tată de familie”.
(Montesquieu, Despre spiritul legilor)
În literatura de specialitate există puncte de vedere diferite, uneori
chiar contradictorii, inclusiv în justiție, cu privire la sensul și conținutul
noțiunilor „rudenie”, „grad de rudenie”, „văr”, „diferite grade
de rudenie” și, în special, în ceea ce privește „afinitatea”.
Pentru a se înțelege cât mai bine sensul și conținutul noțiunilor în
discuție, pe cât posibil numai pe bază de temei legal, am considerat
necesar și prezentarea prevederilor legale prin care se definesc aceste
noțiuni.
Rudenia, gradul de rudenie, afinitatea și filiația sunt definite prin
următoarele prevederi din „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”,
publicată în Monitorul Oficial nr. 511
din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011:
„Art. 274. Interzicerea căsătoriei între rude
(1) Este interzisă încheierea căsătoriei între
rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al
patrulea grad inclusiv.[…]”
„Art. 405. Noţiune
(1) Rudenia
firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă
persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia
civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de
lege.
Art. 406.Rudenia în linie dreaptă sau colaterală
(1) Rudenia
este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană
şi poate fi ascendentă sau descendentă.
(2) Rudenia
este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane
au un ascendent comun.
(3) Gradul de
rudenie se stabileşte astfel:
a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel,
copiii şi părinţii sunt rude de
gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude
de gradul al doilea;
b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de
la una dintre rude până la
ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau
mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.
Art. 407. Afinitatea
(1) Afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ.
(2) Rudele
soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ.”
„Art. 274. Interzicerea căsătoriei între rude
(1) Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în
linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea
grad inclusiv.[…]”
În numeroase lucrări, pentru definirea rudeniei și a
gradului de rudenia se folosesc și prevederile din „Legea nr. 4 din 1953, republicată, Codul
familiei”, emisă de Marea Adunare Naţională a României, publicată în
Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, în vigoare pe perioada 1 februarie
1954 – 1 octombrie 2011.
Cu toate că această lege a fost abrogată începând cu 1
octombrie 2011 prin art. 230, lit. m) din „Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial nr. 409 din 10 iunie 2011, frecvent
discuțiile se fac și pe baza prevederilor din aceasta, redate mai jos:
TITLUL I. Căsătoria. CAP. 1. Încheierea
căsătoriei
„Art. 6. Este oprită căsătoria între rudele
în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea
grad inclusiv.[…]”
TITLUL I. Căsătoria. CAP. 1. Încheierea
căsătoriei
„Art. 6. Este oprită căsătoria între rudele în
linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea
grad inclusiv.[…]”
TITLUL II. Rudenia
CAP. 1. Dispoziţii generale
Art. 45. Rudenia este legătura bazată pe
descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe
persoane au un ascendent comun.
În primul caz rudenia este în
linie dreaptă, iar în al doilea în linie colaterală. Rudenia în linie dreaptă
poate fi ascendentă sau descendentă.
Art. 46. Gradul de rudenie se stabileşte astfel:
a) în linie dreaptă, după numărul
naşterilor; astfel, fiul şi tatăl sânt rude de gradul întâi, nepotul de fiu şi
bunicul sânt rude de gradul al doilea;
b) în linie colaterală, după
numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi
coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sânt rude în gradul
al doilea, unchiul şi nepotul în gradul al treilea, verii primari în gradul al
patrulea.
Pe baza exemplelor și a Schemei
nr. 1 din acest material se poate înțelege pe deplin sensul și conținutul
noțiunilor „rudenie”, „grad de rudenie” și a celorlalte care decurg din
acestea.
3. Exemple, cu
comentarii,
din care se înțelege
esența noțiunilor rudenie
și grad de rudenie
„Nimic
bun nu se învaţă , nici nu se însuşeşte fără exemple”.
(„Nemo recte sine exemplo
docetur aut discitur”).
Sensul și conținutul noțiunilor „rudenie”, „grad de rudenie”, „rudenie în linie dreaptă” și „rudenie în linie colaterală” se înțelege foarte bine și din următoarele
exemple întocmite pe baza Schemei nr. 1.
Schema nr. 1
Soţul şi soţia formează împreună
o familie.
Soţul şi soţia nu sunt nici rude, nici afini; ei sunt soţi și formează
împreună o familie.
Rudenia este legătura de sânge
bazată (1) fie pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană, la rudenia
în linie dreaptă,
(2) fie pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun, rudenia în linie
colaterală.
3.1. Linia de rudenie
„Ne iubim
strămoșii, ne iubim însă și strănepoții;
nu sîntem numai
punctul ultim al unei linii de generații ce se pierde în trecut
ci și punctul de
plecare al generațiilor ce vor veni la lumină;
nu sîntem numai
strănepoții încărcați de povara veacurilor,
ci și strămoșii
virtuali ai strănepoților tîrzii;
obligațiile
față de viitor depășesc pe cele față de trecut.”
(E.
Lovinescu)
Linia de rudenie exprimă șirul de persoane între care există
legătura de rudenie și are două coordonate, respectiv rudenia în linie dreaptă
și rudenia în linie colaterală.
Spre exemplu, în Schema nr. 1
sunt următoarele 3 linii drepte de rudenie în
linie dreaptă:
Linia 1:
1.1, în sens descrescător: Voicu,
Aurel, Bebică, Costinel, Dorel și Emanuel;
1.2, în sens crescător: Emanuel,
Dorel, Costinel, Bebică, Aurel și Voicu.
Linia 2:
2.1, în sens descrescător: Voicu,
Aurel, Luca, Marin, Nicolae și Octavian;
2.2, în sens crescător se pornește de
la Octavian către Voicu.
Linia 3:
3.1, în sens descrescător: Voicu,
Udrea, Petre, Radu, Sandu și Tudor;
3.2, în sens crescător se pornește de
la Tudor către Voicu.
3.2. Gradul
de rudenie
„Numai în limba
română poate fi întâlnit un asemenea grad de rudenie:
O mamă de
bătaie, soră cu moartea.”
Gradul de rudenie măsoară „distanța între rude” și se stabilește numai după
numărul nașterilor.
Gradul de rudenie constă într-o înrudire de sânge
și este cu atât mai puternică cu cât este mai aproape de origine pe linia
tatălui sau a mamei, depinde de cum este reglementată rudenia prin dreptul
cutumiar, prin religie și/sau prin lege.
Spre exemplu, poligamia (în care o persoană de sex
masculin se căsătorește legal cu mai multe persoane de sex feminin) este legală
în multe țări și state (având temei religios, inclusiv biblic) și este ilegală
în multe alte țări.
În majoritatea țărilor Africii și
în lumea arabă poligamia este legală,
iar în Occident poligamia este ilegală.
În familiile poligame au existat
mulți frați, de până la 120 la unii împărați, sultani, regi (frați din același
tată, dar din zeci și chiar din sute de mame).
Spre exemplu, împăratul Solomon
(rege al Israelului timp de circa 40 de ani, între 971-931 d.Hr.) și-a făcut „un super harem regal”, de 700 de neveste
și de 300 de țiitoare (concubine).
Se pare că Xerexes, împărat al Imperiului
Persan între 486 și 465 î.Hr.,
l-a întrecut la numărul de neveste și de țiitoare pe care le-a avut.
Poligamia există și în ziua de
azi.
Se pare că, în prezent, cea mai
mare familie din lume este a lui Ziona Chana, care locuiește în India, cu 39 de
soții, 94 de copii. (a se vedea https://rum.thefunkonme.com/10-biggest-polygamous-families-108918)
În familiile poligame toți copii sunt frați (de același grad doi de rudenie),
deși fraternitatea nu este aceeași cu
cei care au aceeași mamă.
Gradul de rudenie, în familiile poligame, este prin înrudirea de sânge după tată și este cu atât mai puternică
cu cât este mai aproape de origine pe linia
tatălui (tatăl fiind „capul
familiei”).
Schema nr. 1 am întocmit-o numai
cu persoane de sex masculin din considerente de simplificare, de a asigura o
mai mare ușurință în înțelegere, și nu din alte considerente.
3.2.1. Rudenia în linie DREAPTĂ
„Prin familie
viața individului se eternizează.
Precum se cufunda în trecut
prin strămoșii săi,
așa ia în stăpânire viitorul
prin descendenții săi.”
(Athanase Paul Doumer. În: Familie,
Strămoși, Trecut, Viață, Viitor)
La rudenia în linie dreaptă,
gradul de rudenie se stabilește numai după numărul de nașteri care despart
rudele din aceeași linie.
Rudenia în linie dreaptă unește persoanele care descind
unele din altele, fie în mod nemijlocit, precum copii din
părinți, fie în mod mijlocit, precum nepoți din bunici, și poate fi „derulată” fie în sens crescător,
ascendent, cum este de la strănepot
spre străbunic, sau în sens descrescător, descendent, cum este de la străbunic spre strănepot.
Rudele în linie dreaptă sunt rudele care fie coboară unele din altele, fie
care urcă unele spre altele și care, grafic, se exprimă printr-o linie („șir”) ascendentă sau descendentă.
Rudenia in linie dreaptă poate fi
ascendentă sau descendentă după cum leagă o persoană cu cei din care coboară sau
invers.
Exemplul nr. 1, conform Schemei nr. 1.
În exemplul de mai sus, linia 1, în sens descrescător: cuprinde pe
Voicu, Aurel, Bebică, Costinel, Dorel și Emanuel.
Între Aurel și descendenții săi există
următorul grad de rudenie:
1. Cu fiul Bebică: între ei
există o singură naștere, care generează un singur grad de rudenie, respectiv „gradul
întâi”;
2. Cu nepotul Costinel: între ei
există o două nașteri, care generează două grade de rudenie, respectiv „gradul
doi”;
3. Cu strănepotul Dorel: între ei
există o 3 nașteri, care generează 3 grade de rudenie, respectiv – „gradul 3”;
4. Cu stră-strănepotul Emanuel:
între ei există 4 nașteri, care generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul
4”;
În cazul rudeniei în linie
dreaptă, nu se pune problema „ascendentului
comun” deoarece persoanele care sunt rudă între ele, sunt ascendenți, respectiv
descendenți, unul pentru altul.
Practic, calculul se face fie
prin „urcare”,
în cazul rudeniei în linie dreaptă ascendenta, fie prin „coborâre”, în cazul
rudeniei în linie dreaptă descendente, deci nu va exista simultan urcare și
coborâre, pentru că, în caz contrar, ar fi rudenie în linie colaterală.
Între rudele din aceeași linie nu
se poate vorbi de „rudenie în linie
colaterală” și, pe cale de consecință, nici de „veri” și de „gradul de rudenie între veri”.
3.2.2. La rudenia în linie COLATERALĂ
Celor care își
uită strămoșii:
„Cei
ce uită de bunici și de părinți,
Sunt
fără simțăminte omenești,
Uitați
vor fi și de copii și de nepoți,
Și vor rupe legăturile
strămoșești.”
(N. Grigorie Lăcrița)
La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se
stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, dintr-o
linie, până la ascendentul comun, după care se coboară, de la ascendentul comun
până la cealaltă rudă, dintr-o altă linie.
Rudenia în linie colaterală presupune legătura de rudenie
dintre persoane din linii diferite,
care au un autor comun, deci care nu
descind unele din altele.
Exemplul nr. 2, conform Schemei nr. 1.
În exemplul de mai sus, am arătat
că:
linia 1.2, în sens crescător, cuprinde pe Emanuel,
Dorl, Costinel, Bebică și Aurel.
linia 2.1, în sens descrescător, cuprinde pe Aurel,
Luca, Marin, Nicolae și Octavian; în sens crescător se pornește de la Octavian
către Voicu.
Între aceste două linii (1.2 și
2.1), gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând
de la una dintre rude, din linia 1.2, până la ascendentul comun Aurel, după
care se coboară, de la acesta până la o altă rudă, din linia 2.1.
În acest exemplu, există
următorul grad de rudenie în linie colaterală:
1. Între frații Bebică și Luca: între ei există o două nașteri, care
generează două grade de rudenie, respectiv „gradul 2”;
2. Între unchiul Bebică și nepotul Marin: între ei există o 3 nașteri,
care generează 3 grade de rudenie, respectiv „gradul 3”;
3. Între Costinel și Marin: între ei există o 4 nașteri, care
generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul 4”. Pentru Costinel și Marin gradul
de rudenie se exprimă prin noțiunea de „veri”,
sau de „verișori”, ei fiind „veri primari”
sau „veri de gradul întâi”.
Deci „gradul de rudenie stabilit pentru
veri” nu este același cu „gradul
de rudenie stabilit în mod obișnuit”.
Două persoane, precum Costinel și
Marin în acest exemplu, sunt „veri de
gradul unu” deoarece sunt fiii a doi frați, ai lui Bebică și Luca, sau,
altfel spus, două persoane sunt veri de gradul unu dacă au același bunic, pe
Aurel.
4. Între Dorel și Nicolae: între ei există o 6 nașteri, care generează
6 grade de rudenie, respectiv „gradul 6”. Între Dorel și Nicolae rudenia se
exprimă și prin „veri de gradul doi”.
La rudenia în linie colaterală
dintre Dorel și Nicolae, numărăm cele trei nașteri urcând de la Dorel până la
„autor comun”, pană la „ascendentul comun” Aurel, după care coborâm alte trei
nașteri pană la ruda Nicolae, până la care dorim să calculăm gradul de rudenie.
Dorel și Nicolae sunt „veri de gradul doi”,
dar sunt „rude de gradul șase”.
Deci „gradul de
rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu „gradul de
rudenie stabilit în mod obișnuit”.
Gradul de rudenie de „văr”
pornește numai și numai (1) de la doi frați, (2) de la două surori sau (3) de
la un frate și o soră și există numai între descendenții acestora aflați pe
aceeași treaptă (nivel) a descendenței.
De pildă, Dorel și Octavian nu
sunt veri deoarece ei nu se află pe aceeași treaptă, pe același nivel a
descendenței, fapt pentru care Dorel este unchi pentru Octavian.
Două persoane sunt „veri
de gradul doi”, precum Dorel
și Nicolae, dacă:
1) sunt fiii a doi veri de gradul
unul; în acest exemplu, cei doi veri de gradul unul sunt Costinel și Marin;
2) dacă au bunicii frați; în
acest exemplu, cei doi bunici frați sunt Bebică și Luca;
3) dacă au același străbunic; în
acest exemplu străbunicul comun este Aurel.
Numai între rudele din linii
diferite se poate vorbi de „rudenie în
linie colaterală” și, pe cale de consecință, și de „văr”, „vară” și de „grad de rudenie între veri”.
Reprezentarea grafică din Schema
nr. 1 ajută foarte mult la înțelegerea rudeniei și a gradului de rudenie.
4. Forme de
rudenie
Celor care își iubesc și strămoșii și
urmașii:
„Nici nu trece grija de bunici
și de părinți,
Că-ncepe alta pentru copii și
nepoți,
Și uite așa unii-n alții viețuim,
În unica viață pe care o
trăim.”
(N. Grigorie Lăcrița)
Rudenia poate
sa fie:
1. FIREASCĂ, atunci când se bazează pe legătura de sânge. Când se vorbește despre „rudenie” și despre „grad de rudenie” este vorba numai despre „rudenia bazează pe legătura de sânge”, adică numai
despre „rudenia firească”.
2. CIVILĂ, atunci când nu se bazează pe
legătura de sânge ci pe adopție.
3. Rudenia DIN
CĂSĂTORIE presupune concepția sau nașterea unei persoane în
cadrul căsătoriei părinților săi.
4. Rudenia DIN AFARA
CĂSĂTORIEI presupune că, atât concepția cât și nașterea
persoanei intervin fără ca părinții săi să fie căsătoriți.
Rudenia este un efect al
nașterilor, existând pe toată viața, indiferent dacă acea căsătorie care a dat
loc nașterilor încetează sau se desface prin divorț.
În acest articol nu am prezentat
și „afinitatea”
ca „legătura dintre un soţ şi rudele
celuilalt soţ” fie și numai din următoarele cauze: 1) este o problemă complexă,
care necesită o abordare într-un articol distinct și 2) punctele de vedere cu
privire la sunt foarte diferite, chiar contradictorii.
În concluzie, așa după cum am mai arătat, din prevederile Codului civil rezultă că:
1) gradul de rudenie se stabileşte numai și numai după
numărul naşterilor;
2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge
între două persoane), generează un grad de rudenie;
3) nu se
poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de
sânge, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, neexistând
excepţii.
5.
Învățături din Biblie despre importanța familiei
1. Cele zece porunci
Una dintre cele zece porunci date
lui Moise în Vechiul Testament vorbește direct despre relația dintre părinți și
copii:
„Cinstește
pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara, pe
care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău” (Exodul 20:12).
2. Cartea Proverbele
Cartea Proverbele cuprinde, de
asemenea, diferite învățături care au legătură directă cu familia. „Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar
batjocoritorul n-ascultă mustrarea… Omul de bine lasă moștenitori pe copiii
copiilor săi, dar bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.”
(Proverbele 13:1, 22)
„Nesocotitul
disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge
înțelept…
Un
fiu înțelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit disprețuiește pe
mamă-sa.” (Proverbele 15:5, 20)
3. Învățăturile lui Pavel
Apostolul Pavel a vorbit adesea
despre relațiile de familie. El a sfătuit:
„Copii,
ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept. «Să cinstești pe tatăl
tău și pe mama ta» – este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință – «ca să
fii fericit, și să trăiești multă vreme pe pământ». Și voi, părinților, nu
întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura
Domnului” (Efeseni 6:1-4).
4. Isus Hristos a propovăduit despre
căsătorie
Isus Hristos a propovăduit despre
căsătorie că este sfântă și esențială în planul lui Dumnezeu:
„Dar,
de la începutul lumii, «Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească și parte
femeiască. De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de
nevastă-sa. Și cei doi vor fi un singur trup». Deci, ce a împreunat Dumnezeu,
omul să nu despartă” (Marcu 10:6-9).
6.
Rudenia și afinitatea sunt pe cale de dispariție în viitor ?
„Căsătoriile degenerate în simbioză cu prostia
sunt o formă de manifestare a satanismului modern.”
(N. Grigorie Lăcrița)
În condițiile în care se va
ajunge să se nască copii din persoane/familii homosexuale, lesbiene, transsexuale (transgender), non-binare, incestuoase, prin
clonare (inclusiv prin clonarea
reproductivă, cu frați și părinți artificiali), din mame surogat etc., din care
rezultă indivizi care devin cap de linie pentru noi generații,
se complică foarte mult și problema determinării rudeniei, afinității, gradului
de rudenie și a gradului de afinitate.
Începând din anul 2008 se
înregistrează tot mai multe cazuri de „bărbați
care nasc unul sau mai mulți copii”.
Mult mai frecvente sunt cazurile
de „copii cu 3 părinți”,
numeroase fiind și țările care permit conceperea unui bebeluș cu material
genetic de la 3 adulți.
Multe sunt și societățile care au
tolerat (din cele mai vechi timpuri) și care tolerează și incestul.
Numeroase sunt și opiniile
care susțin că, în societatea viitorului, se vor înmulți tot mai mult cele mai
diverse forme de căsătorii, de familii, de sexualitate, de procreare, inclusiv prin separarea reproducției de sexualitate și
prin crearea de oameni pe cale artificială (dacă se mai pot numi „oameni”!?),
ceea ce va duce la degenerarea ființei umane și a familiei și, pe cale de
consecință, și la a nu se mai vorbi despre „rudenie”, „afinitate”, „grad de
rudenie”, „grad de afinitate” din cauză că acestea nu vor mai exista în forma
tradițională.
Ceea ce acum „Scrisoarea
cetăţeanului Fericitul Ioc adresată autorităţilor competente”, redată mai jos,
pare acum o parodie la adresa mentalităţilor menționate mai sus,
asemenea practici pot ajunge să pară ceva normal „în societatea modernă a viitorului”.
Scrisoarea cetăţeanului Fericitul Ioc
adresată autorităţilor competente
Domnule Director
Subsemnatul Fericitul Ioc,
domiciliat în strada Lucifer nr. 666, cu deosebit respect vă rog să mă ajutaţi
în clarificarea următoarelor probleme:
În anul 2000, m-am căsătorit din
dragoste cu văduva prietenului meu de suflet Ciufu, o femeie foarte frumoasă,
care avea o fată de 18 ani, care a devenit fiica mea vitregă.
Tatăl meu, după căsătoria mea,
ne-a vizitat de mai multe ori, ca până la urmă, să se îndrăgostească de fiica
mea vitregă, cu care, în cele din urmă, s-a căsătorit, fără să-mi ceară
consimţământul, dar pe care, mai târziu, i l-am dat.
Deci, fiica mea vitregă, mi-a
devenit mamă vitregă, iar tatăl meu, ginerele meu, eu fiind în acelaşi timp
socrul tatălui meu.
Soţia tatălui meu, adică fiica
mea vitregă, care în acelaşi timp este mama mea vitregă, a născut un băiat,
care este nepotul meu, fiindcă eu sunt soţul mamei fiicei mele vitrege, dar
acest băiat este şi fratele meu, fiind făcut de tatăl meu.
În acelaşi timp, soţia mea a
devenit bunică, deoarece este mama soţiei tatălui meu, iar eu sunt nepotul
soţiei mele.
Nu mult mai târziu, soţia mea a
născut un băiat care a devenit cumnat cu tatăl meu, fiind frate vitreg cu soţia
tatălui meu şi cu această calitate este şi unchiul meu.
Copilul meu este fratele mamei
vitrege, iar prin mama mea vitregă, soţia mi-a devenit bunică şi eu am devenit
bunicul meu propriu.
Având în vedere cele de mai sus,
vă rog să-mi precizaţi:
1. Cum se stabileşte gradul de
rudenie și de afinitate pentru fiecare cu fiecare?
2. Care este gradul meu de
rudenie și de afinitate cu fiecare?
3. Copilul meu, care în acelaşi
timp este unchiul meu, cumnat cu tata şi frate cu mama mea vitregă, în ce grad
de rudenie este cu mine?
4. Care dintre aceste persoane,
membre ale familiei mele, au dreptul să se căsătorească între ele?
Cu speranţa că voi primi un răspuns
clar şi pe bază de temei legal, vă mulţumesc etern, atât înainte, cât şi după
moarte.
Bibliografie
1. Acte normative:
„Legea nr. 287 din
17 iulie 2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând
cu 1 octombrie 2011. A se vedea: art. 405, alin. (1) și (2); art. 406, alin.
(1), (2) și (3), lit. a) și b); art. 407, alin. (1) și (2); art. 408, alin.
(1), (2) și (3); art. 409, alin. (1) și (2).
„Legea nr. 4 din
1953, republicată, Codul familiei”, emisă de Marea Adunare Naţională a
României, publicată în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, în vigoare
pe perioada 1 februarie 1954 – 1 octombrie 2011. Cu toate că această lege a fost
abrogată începând cu 1 octombrie 2011 prin art. 230, lit. m) din „Legea nr. 71
din 3 iunie 2011 pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul
Oficial nr. 409 din 10 iunie 2011,
frecvent discuțiile se fac și pe baza prevederilor din aceasta, în special a
art. 45 și art. 46.
„Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial
nr. 688 din 10 septembrie 2015, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016. A
se vedea: art. 7, pct.26, lit. a); art.
77, alin. (1) și (3); art. 111, alin. (1) și (2), lit. a); art. 125, alin. (3).
„Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016, în
vigoare începând cu 13 ianuarie 2016.
Decizia Ministrului Finanţelor nr. 2 din
5 mai 2000 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară
a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
publicată în Monitorul Oficial nr. 254
din 7 iunie 2000. „ANEXA 1” din aceasta,
cu „Gruparea rudelor până la gradul al patrulea inclusiv” este postată (destul
de prost, cred că de un glorios analfabet profesional din ANAF, care nu indică
de către cine este postată, din ce act normativ face parte etc.), și pe https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/rude.htm
2. Articole:
N.
Grigorie Lăcrița. Învățături din Biblie despre familie, pe https://ecreator.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12166:invataturi-din-biblie-despre-familie&catid=14:eseistica&Itemid=117
N.
Grigorie Lăcrița. Studiu: Impozitul
pe venit. Legăturile de rudenie. Regimul juridic al legăturilor de rudenie.
Revista „Tribuna economică”, nr. 7 / 2000, pg. 32 – 52 (21 de pagini).
N. Grigorie Lăcrița. Studiu complex: Stabilirea gradului de rudenie în vederea acordării deducerilor
personale suplimentare la calculul impozitului pe venitul global. Revista
„Impozite şi taxe”, nr. 1-2/ 2000, pg. 94-123
(30 de pagini).
N. Grigorie Lăcrița. Impozitul pe venit. Puncte de vedere. Regimul
juridic al legăturilor dintre rudele unui soţ şi rudele celuilalt soţ.
Legăturile de rudenie în linie colaterală. Revista „Raporturi de muncă”, nr. 4/
2000, pg. 15 - 22.
Site-uri:
https://legeaz.net/dictionar-juridic/gradele-de-rudenie
https://www.anmb.ro/ro/files/despre/management/alegeri/Anexa3.pdf
: cu „Rudenie și afinitate”
https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid_Incompatib_ConflicteInterese_2011/3%20GhidIncompatibilitatile&Conflicte%20iulie%202017.pdf
pe care Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) a postat „Ghid privind
incompatibilitățile și conflictele de interese, ediția 2017”.
Prin „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil”, „Art.
274. Interzicerea căsătoriei între rude”
se prevede: (1) Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie
dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad
inclusiv.[…]
A se vedea, spre exemplu, cartea lui Jacques Attali
intitulată „Scurtă istorie a viitorului”, editura Polirom, 2016, pg. 219 – 221.
