Comunicat DNA

Vă aducem la cunoștință faptul că procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 16 octombrie 2025, față de inculpata general maior IONIȚĂ-RADU FLORENTINA, în calitate de cadru militar activ, având funcția de comandant/manager al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” - U.M. 02482 București și ordonator terțiar de credite din cadrul M.Ap.N., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- uzurparea funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (6 acte materiale),

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (108 acte materiale) și

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (108 acte materiale).

De asemenea, inculpata Ioniță-Radu Florentina va depune în termen de 7 zile o cauțiune în valoare de 1.000.000 de lei, care va fi consemnată pe numele acesteia, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

Totodată, procurorii militari au dispus efectuarea în continuare a acțiunii penale față de suspecții:

1. colonel ȘTEFANI CONSTANTIN, la data faptelor șef Ambulatoriu Clinic Integrat din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (108 acte materiale) și complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (108 acte materiale);

și

2. general de brigadă (colonel la data comiterii faptei) JINGA MARIANA, locțiitor al comandantului (director general adjunct) Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”,

3. colonel GLĂVAN DRAGOȘ-CONSTANTIN, care, din anul 2019 exercită funcția de șef al Agenției Telemedicină, iar, din februarie 2025, exercită prin împuternicire funcția de locțiitor al comandantului pentru probleme de stat major, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

4. colonel COSTACHE DANIEL-OCTAVIAN, în calitate de medic primar la Structura de cercetare-dezvoltare din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

5. colonel COSTACHE RALUCA-SIMONA, în calitate de șef Laborator Endoscopie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

6. căpitan GAVRILĂ ANDREI-IONUȚ, în calitate de medic primar la Cabinet Gastroenterologie / Ambulatoriu Clinic Integrat din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

7. maior DUMITRU ANDRADA-LOREDANA, în calitate de medic primar la Secția Gastroenterologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

8. căpitan CHIRVASE MARIA-MIRELA, în calitate de medic primar la Secția Gastroenterologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

9. colonel (r.) BERBEC PETRE-SORIN, la data faptei cadru militar activ la Spitalul Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”, iar ulterior personal civil contractual (medic) în cadrul aceluiași spital;

10. colonel (r.) CIOBANU OANA-MAGDALENA, la data faptei șef Birou Relații Publice din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

11. colonel NUȚĂ IONEL-PETRUȚ, în calitate de șef Secție Gastroenterologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

12. locotenent-colonel EFTIMIE LUCIAN-GEORGE, în calitate de șef Serviciu Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

13. colonel (r.) BAZGA IONUȚ, la data faptei locțiitor al comandantului pentru probleme de stat major, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

14. colonel DUMITRESCU GHEORGHE, în calitate de Director Financiar-Contabil din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

15. colonel VASILE LAVINIA-DIANA, în calitate de militar activ MApN și, din anul 2017, angajată a Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”, ocupând din luna septembrie 2024 funcția de șef Oficiu Resurse Umane;

16. colonel GEORGESCU GEORGE, la data faptelor șef Birou Juridic din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila” și care, ulterior, începând cu data de 01.10.2022, a fost numit în funcția de șef Oficiu Direcția Generală Juridică;

17. căpitan ÎMPĂRATU ANCA-ANDREEA, în calitate de militar activ la structura de achiziții din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”;

18. colonel BACIOI FLORIN-GABRIEL, în calitate de șef Secție Farmaceutică din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar „Dr. Carol Davila”,

fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În ordonanțele procurorilor militari se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În data de 21.07.2020, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, în calitate de lider, a semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Organismul Intermediar Regional Regiunea București-Ilfov contractul de finanțare privind proiectul finanțat din fonduri europene nerambursabile ”Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale - ROCCAS II București-llfov”, ce urma a fi implementat în perioada 22.07.2020 - 31.12.2023.

În cadrul procedurii de selecție organizate în cadrul proiectului finanțat din fonduri externe nerambursabile, inculpata Ioniță-Radu Florentina, în calitatea menționată anterior, ar fi dispus angajarea nelegală de experți pe diferite funcții aferente proiectului, în afara organigramei unității medicale.

Prin aceste demersuri, inculpata Ioniță-Radu Florentina, ar fi cauzat un prejudiciu total în dauna bugetului Uniunii Europene, a bugetului de stat și a bugetului unității medicale militare de 8.290.401 lei.

Printre experții recrutați pe bază de concurs au făcut parte și 18 cadre militare active cu funcția de bază în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, cu toate că aceștia aveau interdicția legală de a ocupa prin cumul de funcții posturile vacante de experți.

Pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a evita în mod formal conflictul de interese, în legătură cu selecția inculpatei Ioniță-Radu Florentina, aceasta l-ar fi delegat pe suspectul Ștefani Constantin ca, în calitate de angajator, să încheie contractul individual de muncă cu timp parțial pentru funcția de director științific, deținută de inculpată în cadrul proiectului european respectiv.

În concret, în perioada octombrie 2020 – noiembrie 2022, inculpata Ioniță-Radu Florentina în calitate de cadru militar activ cu gradul de general maior, ocupând funcția de comandant/manager al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” și ordonator terțiar de credite din cadrul M.Ap.N., ar fi aprobat în mod nelegal o Procedură operațională, în locul ordonatorului principal de credite, ministrul Apărării Naționale, respectiv ar fi emis și ar fi semnat în afara cadrului legal mai multe decizii în locul șefului Statului Major al Apărării, privind aprobarea statului de funcții în afara organigramei, toate acestea reprezentând acte care nu intrau în atribuțiile sale de serviciu.

În această modalitate, inculpata Ioniță-Radu Florentina ar fi cauzat o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale, și, corelativ, un folos nepatrimonial necuvenit pentru sine și pentru ceilalți experți angajați în cadrul proiectului menționat anterior, prin transmiterea acestora către Organismul Intermediar Regional (O.I.R.) Regiunea București – Ilfov, în vederea declanșării procedurii de recrutate și selecție prin concurs, pentru ocuparea posturilor în afara organigramei unității medicale militare, încălcând astfel dispozițiile legale incidente în cauză.

În perioada februarie 2021 – decembrie 2023, inculpata Ioniță-Radu Florentina, în calitatea menționată anterior, având drept premise aprobarea nelegală a Procedurii operaționale și a deciziilor menționate anterior, ar fi dispus ordonanțările la plată pentru drepturile salariale din perioada noiembrie 2020 - decembrie 2023, aferente funcțiilor deținute ca experți în cadrul proiectului european.

Tot în aceeași modalitate și în aceeași perioadă, suspectul Ștefani Constantin, fiind desemnat de către inculpata Ioniță-Radu Florentina, ar fi dispus ordonanțările la plată pentru drepturile salariale plătite acesteia în cadrul proiectului european respectiv.

În realizarea acestor demersuri infracționale, inculpata Ioniță-Radu Florentina ar fi beneficiat și de ajutorul celorlalți 18 suspecți menționați la începutul comunicatului, care ar fi întocmit și semnat fișele individuale de pontaj, acestea fiind ulterior folosite în vederea ordonanțării la plată a drepturilor salariale aferente funcțiilor deținute în cadrul proiectului.

În cauză, procurorii militari au instituit măsura asiguratorie a sechestrului cu privire la toate bunurile mobile și imobile ce aparțin inculpatei precum și celor 18 suspecți, pentru a garanta recuperarea prejudiciului creat în dauna statului.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpata Ioniță-Radu Florentina trebuie să respecte o serie de obligații între care: să se prezinte ori de câte ori este chemată la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor militari D.N.A., să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit faptele, respectiv comandant/manager în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” București.

Inculpatei Ioniță-Radu Florentina i s-a atras atenția ca, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatei Ioniță-Radu Florentina, respectiv celor 18 suspecți, li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 și 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea în continuare a urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Gluma zilei - DNA exagerează...

 

Să nu vă mirați că DNA a venit la Aeroportul Maramureș! Sigur va sta mai mult prin zonă!

Procurorii DNA au venit să vadă cum stau lucrurile cu importanta investiție ce se derulează în prezent la Aeroportul Maramureș. Aia adusă de fapt în județ de către ministrul Sorin Grindeanu la solicitările insistente ale lui Gabriel Zetea, dar care a fost însușită cu nerușinare de către corigentul liceal ajuns în fruntea Consiliului Județean.

Deocamdată se vorbește că procurorii ar fi interesați să afle despre modul ilegal în care au fost „organizate” concursurile pentru ocuparea unor posturi din conducerea aeroportului. Sigur că situația necesită verificări serioase dacă ne gândim că într-o jumătate de an s-au perindat pe scaunul de director trei personaje.

Sincer să fiu, nu cred că doar asta este ținta procurorilor. Evident dacă vor cu adevărat să își facă meseria. Mai degrabă vor să afle unde s-au dus, cum au apus, unde-au ajuns cele două miliarde de euro pentru care președintele corigent la matematică a fost premiat recent la „Gala Premiilor Capital 2023”.

Și cu câtă smerenie l-a primit mitomanul: „Dedic acest premiu echipei mele, pentru munca pe care o depun în fiecare proiect în parte, familiei mele, pentru sprijin şi răbdare și, desigur, maramureșenilor, pentru susținerea lor”.

Numai fraierii nu știu că totul este o minciună. Cele două miliarde de euro sunt doar în închipuirea unei minți bolnave, nu au nici cea mai mică legătură cu realitate. În acest caz, doar în acest caz, procurorii se vor convinge că situația îi depășește și mai nimerit ar fi să recomande continuarea investigaților de către medicii de specialitate.

Dar, cum procurorii adevărați de regulă sunt insistenți când vor să afle adevărul, am putea să avem mari surprize la finalizarea cercetărilor.

Grigore CIASCAI

Luminița Arhire: ”OBICEIURI DE ÎMPERECHERE LA PROCURORII DNA”

ARGUMENT: Pentru că eu cred că toate astea se vor întoarce și că va fi, de fapt, și mai rău deoarece de data asta dânșii nu-și mai pot permite să piardă puterea și-atunci „nu vor lua prizonieri”, e bine, zic, să citiți textul de mai jos. El se referă la perioada de înflorire a lui Portocală, Onea, Man, Papici, Veverița și a celorlalți „băieți buni” ai DNA-ului vieții noastre. Ca să nu uitați cum a fost. Ca să nu ziceți că n-ați știut. Orice asemănare a celor scrise de mine cu afecțiunea sinceră și penală a domnului procuror Mircea Negulescu pentru doamna deputat Andreea Cosma este, bineînțeles, întâmplătoare, din moment ce personajele sunt, în modul cel mai hotărât, FICTIVE!

Acestea fiind spuse, ceea ce urmează este doar un text științific care trebuie privit ca atare.

Procurorul DNA , aclimatizat în Prahova, face parte, cu discreție, din familia RUTACEAE, genul CITRUS și specia mult-apreciată de popor și, în special, de suspecți, CITRUS SINENSIS, numită, vulgar, PORTOCAL(Ă). La această specie de arbust, unul dintre marii dăunători, citați în literatura de specialitate, este „zdreanța” -respectiv, atunci când este invadată, planta nu mai poate să-și ducă traiul vegetal „pe planeta Românica, din cauza la un jegos și o zdreanță”, care este când Sebi Ghiță, când senatorul Savu , când procurorul general (Augustin Lazăr, aflat pe atunci pe caii mari ai Procuraturii generale a zis că s-a interpretat greșit și că n-ar fi el „zdreanța”, dar mie personal mi-a plăcut cum sună…).

Cel mai teribil însă, pe departe, este când delicatul portocal se îndrăgostește… Ce, n-ați mai văzut portocal-cu-portocale care să iubească fierbinte? Păi, Ștefan Hrușcă unde a găsit COPACUL ÎNDRĂGOSTIT ? Că, slavă Domnului, cântă din 1986 despre el și cetățenii nici nu s-au mirat deloc și nici nu s-au plictisit…

Să revenim… Când portocalul-cu-portocale se îndrăgostește, idila lui se desfășoară așa:

„-Iubi, de ce nu mă vrei?

-Nu pot, pentru că… duhovnicul meu ar fi foarte dezamăgit…

-Duhovnicul? Cine e… cine e… spune-mi numele lui, că-l arestez imediat!

-Aoleu! Uită, dragă, de duhovnic… că nici tata nu mă lasă…

-Taică-tu? Nu te teme , iubi… îl arestez mâine…

-Nu, nu, te rog, că nu-i numai tata… Știi… nici fratele meu nu-i de acord…

-Nici fratele? Nu te tulbura, poimâine e la pârnaie!

-Dar, dragă , înțelege odată… NICI EU NU VREAU!!!

-Nu-ți face griji, iubi… și pe tine te arestez dacă stai în calea fericirii noastre!”
………………………………………………………………..

Râzi, popor? Nu mai scrii pe coli A4 „CODRUȚA NU UITA/ NOI SUNTEM DE PARTEA TA !” ? Nu mai ieși în stradă scandând: DNA-DNA / SĂ VINĂ SĂ VĂ IA?”

Că ASTA-i DNA… ceea ce vezi tu mai sus… ASTA ai hrănit, cetățene, cu nepăsarea ta grețoasă… ASTA au pupat pe rotunjimile posterioare Liiceanu, Cornea, Cărtărescu și Pora… Pentru ASTA au scris editoriale monumentale CTP-ii și madam Ene Dogioiu. ASTA ți-au vârât în esofag, cu pâlnia, Macovei și ambasada LICURICIULUI DOLOFAN… Pentru ca ASTA să nu dispară s-a dat cu fundul de pământ Tapalagă…. Despre ASTA ți-a zis Klaus că are o activitate de care, el personal, E FOARTE MULȚUMIT!!! Cu ASTA ți-ai început zilele de niște ani buni și cu ASTA ai mers la culcare…

Să nu uiți că unor arbuști cam de teapa ăstuia de mai sus, cu portocale proeminente și pofticioase, li s-a încredințat, în România, PUTEREA ABSOLUTĂ.

De 14 ani se tot întâmplă; în 14 ani, fiara s-a-ngrășat precum căpușa uriașă din PERNA DE PUF, povestirea lui Horacio Quiroga, cea care m-a înspăimântat atât de tare mai demult, pe când eram prea mică pentru a face distincția clară între adevăr și ficțiune. La fel ca monstruoasa căpușă, ascunsă într-o pernă de puf aparent obișnuită și utilă, din nuvela sud-americană, creatura asta diabolică s-a hrănit din creierul unei populații care VOIA SĂ CREADĂ că flagelul corupției este răspunsul la nemulțumirea ei surdă, la lipsa ei de apetit pentru frumos și pentru omenesc, la schimbarea ei dramatică, la isteria pe care o simțea crescând în adâncuri, la pornirea ei interioară către violență, la incapacitatea de a-și mai trăi cu bucurie viața…

Și, poate, nimic n-ar fi timpul pe care l-ai pierdut, dacă măcar ai mai știi, popor român, drumul de întoarcere.
……………………………………………………………………………………

P.S. Nuvela „Perna de puf” („Almohada da cuña”) face parte din volumul „Anaconda y otros cuentos” de Horacio Quiroga, publicat la Buenos Aires, în anul 1921.

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook

George Simion a depus plângere penală la DNA împotriva UDMR: „Aici este vorba de bani publici folosiţi pentru a obţine voturi”

Candidatul independent la europarlamentare, George Simion, a depus joi, 30 mai, o plângere la DNA împotriva UDMR pentru obţinerea de voturi prin utilizarea banilor destinaţi delegaţilor din secţiile de votare. Totodată, acesta face plângere împotriva autorităţilor care au împiedicat votul în diaspora, transmite Mediafax, preluat de Romanian Global News.

George Simion a depus plângere penală

,,Plângerea vizează această uniune civică UDMR, care nici măcar partid politic nu este şi care a luat foarte multe voturi în judeţe în care nu sunt etnici maghiari. Toată lumea îi întreabă cine i-a ajutat. Competitorii electorali direct implicaţi în aceste alegeri dau vina de la unii la alţii, toată lumea ştie cum a obţinut UDMR voturile. Au folosit bani publici. S-au folosit de membrii din secţiile de votare. Au condiţionat prezenţa unor membri din secţiile de votare care au fost plătiţi pentru asta de obţinerea de voturi. Toată lumea ştie de fostul preşedinte al PSD-ului că a primit închisoare cu suspendare, pentru că a îndemnat lumea să voteze. Aici este vorba de bani publici, folosiţi pentru a obţine voturi'', a declarat George Simion, în faţa sediului DNA.

Candidatul la europarlamentare a spus că are mărturii de la persoane din 7 judeţe, în care oamenii au fost contactaţi pentru a asigura membri în secţiile de votare, în schimbul voturilor.

,,De la judeţ la judeţ, UDMR a cedat aceste locuri în secţiile de votare către oameni care şi-au pus ştampila împreună cu toată familia sau cunoscuţi pe UDMR. E o schemă cât se poate de clară. Celelalte partide nu au curaj să o dezvăluie, pentru că şi ei o folosesc la rândul lor. Ăsta este marele mister dezvăluit, avem oameni în jdueţe care sunt gata să depună mărturie, dacă cei de la DNA îi vor conatcta şi dacă îi interesează subiectul'', a mai completat acesta.

George Simion reclamă că posibilitatea de a ajunge europarlamentar a fost afectată de neregulile de la scrutin.

,,Eu sunt competitor electoral, am fost independent, nu am fost în partidele politice, nu am avut voie să am membri în secţiile de votare şi mă declar parte vătămată în acest caz şi eu depun această plângere pentru că sunt direct vizat. Şansele mele de a ajunge europarlamentar au fost grav afectate de aceste acţiuni'', a adăugat George Simion.

Diaspora a fost împiedicată să voteze.

,,Şi nu e vorba doar de o plângere legată de UDMR. E vorba de fraţii noştri din diaspora care au fost împiedicaţi să voteze. După estimarea noastră sunt 100.000 de români care nu au putut vota la aceste alegeri duminică. În acest sens, duminică vom organiza proteste în toată diaspora şi în Bucureşti, în Piaţa Universităţii, faţă de dreptul lor şi sperăm să ne apere şi nouă drepturile DNA-ul, pentru că aşa este firesc. Dacă în alte cazuri s-a implicat, e cazul să se implice şi aici. Nu cred că trebuie protejaţi cei de la UDMR sau cei care au organizat defectuos procesul electoral pe 26 mai'', a mai spus acesta.

Plângerile îl vizează pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, dar şi pe alţi membri ai formaţiunii. Potrivit spuselor sale, candidatul la alegerile europarlamentare nu cunoaşte situaţia internă a UDMR-ului, însă spune cei vinovaţi, care au corupt direct cu bani publici alegătorii, trebuie să răspundă. În ceea ce priveşte diaspora, George Simion nu ştie cine este direct vizat de organizaarea defectuoasă.

,,În mod clar, calculele noastre şi prietenii din diaspora au arătat că 100.000 de oameni nu au putut vota. Eu am ieşit pe locul 4 în diaspora, faţă de multe alte partide. Eu am fost direct afectat de felul în care au fost organizate alegerile în diaspora. Se ştia că aşa se va întâmpla, trebuiau să ia măsuri, nu au luat. Ba din contră, avem dovezi cu urne deschise şi avem dovezi cum au fost împiedicaţi aceşti oameni să voteze'', a mai declarat acesta.

Tot în legătură cu diaspora, acesta a declarat că unele urne au fost închise de la ora 17, iar la Chişinău, în Republica Moldova, peste 300 de oameni nu au fost lăsaţi să voteze.

,,(În ceea ce priveşte evenimentele de la Valea Uzului şi posibila utilizare a etnicilor maghiari şi a UDMR pentru promovare în scop politic – n.r.), este destul de evident faptul că nici până acum, poliţia nu mi-a întors de la făptaşi telefoanele mobile care au fost sustrase prin forţă că anumite autorităţi îi protejează pe aceşti oameni care e direct viceprimarul acelei comune. Aştept ca după încheierea alegerilor să fie cercetat şi cazul nostru. E vorba de tâlhărie, de violenţă, oriunde în România dacă se întâmplă un astfel de caz, făptaşii intră imediat la închisoare pentru 30 de zile. Aici nu e cazul. Doar apartenenţa lor politică i-a făcut să nu fie arestaţi. Nu mi se pare corect. (...) O să fim pe 6 iunie la Valea Uzului, de Ziua Eroilor, în afara campaniei electorale'', a mai spus George Simion, prezent la DNA.

                                                                                                           RGN

Gluma (le) zilei - DNA

1.    „Cum beau cafeaua procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie?! 
         R: Cu lacrimi de corupt!” 

2.    „Care este culmea DNA?! 
         R: Laura Codruţa Kovesi să se aresteze singură!” 

3.   „Cum se alintă procurorii DNA la telefon?!       
   -    Îl salţi tu? Te rooog…      
   -    Nu, hai saltă-l tu…”

AMP: La cum arată concursul de la DNA, vin doar două tipuri de candidați: oamenii sistemului și oportuniștii politici

de  Alina Mungiu-Pippidi

Am zis acest lucru încă din primele zile în care am aflat de procedura de concurs pusă de ministrul Toader în circulație – procedura de concurs a fost greșită: timpul a fost de departe prea scurt, condițiile de concurs nu au fost bine-definite, pentru că în mod evident plecarea prin revocare a unui procuror-șef anticorupție este o traumă pentru întregul corp profesional.

Noi am spus de ani de zile că, indiferent ce vină îi găsești Codruței Kovesi, este o greșeală să dai afară procurori-șefi, pentru că acest lucru va transmite semnalul că oricine ar veni va trebui să joace un fel de balet politic acolo. Unii le vor cere să facă, dacă fac ce li se cere, când vin ceilalți la putere vor fi dați afară, iar aste evident îi descurajează în primul rând pe oamenii profesioniști, care vor să fie independenți, să se ducă acolo să li se dea niște sarcini clare dar după aceea să nu se mai amestece nimeni în treaba lor.

Deci era clar că termenul foarte scurt dat de domnul Toader și fără nici un fel de garanții și discuții cu corpul profesional din care se putea recruta [nu putea să ducă nicăieri]. În plus, vechea problemă a guvernului României, care este incapabil de o recrutare profesionistă. Ei nu folosesc firme de recrutare – or, la așa ceva, la o problemă atât de grea, trebuia ca el să își facă niște aliați, să construiască un grup mai mare, format dintr-o firmă profesionistă de recrutare, una celebră de care a auzit toată lumea, din sectorul privat, din câteva organizații de societate civilă cu interes în domeniul justiției…

Deci, el trebuia să construiască încrederea, pentru că fără încredere nu vor veni decât două categorii de oameni: fie oameni din sistem, care vor să apere DNA-ul Codruței Kovesi, și probabil că o parte din ei s-au înscris, fie oportuniști care vor să ia de la PSD niște galoane, să-și avanseze carierele venind într-o situație grea.

Dar, altfel, ce om normal s-ar înscrie la un concurs după reputația foarte bună în străinătate a domanei Kovesi… ieși prima oară în străinătate și ăia o să te întrebe păi dar cum, cine ești tu, măi, care te-ai băgat după Kovesi, care-s așteptările tale, ce-a fost în capul tău – e un risc personal, profesional, pentru oricine ar putea să fie bun.

Eu cred că se poate trece peste riscul acesta, dar făcând o recrutare de tip occidental, nu obișnuitele recrutări de tip românesc, adică cu condiții restrictive pe care le poți manipula, și într-un termen super-scurt.

[Vor veni acum și procurori cu experiență mai consistentă?]

Problema e următoarea: că nu e vorba aici de performanțele lor individuale. Sigur că eu de-aial-am recomandat din prima secundă pe Doru Țuluș, deși e un om pe care nu l-am întâlnit, nu l-am recomandat ca persoană ci ca profil – am văzut că imediat tot felul de oameni s-au stresat și au sărit în sus că vai de mine, pentru că din păcate lumea e interesată în concursul ăsta, sunt numai interese politice din toate părțile, aproape nimeni nu gândește care este de fapt interesul nostru pe termen lung și anume să avem un DNA cu adevărat independent.

Țuluș avea profilul, adică avea cazuri foarte mari reușite, cum au fost cele din fotbal, reușite cu celeritate, cu încăpățânare și fără probleme politice. Deci problema este că pe oricine ai pune – ce face acel oricine în situații cum e asta cu Dragnea, de exemplu. Pe de-o parte vin unii și îți spun trebuie neapărat să-l bagi la pușcărie pe Dragnea. N-are importanță, cazul e minor, ăsta-i scopul, Dragnea trebuie băgat la pușcărie pentru că vrea să distrugă legislația anticorupție. Pe de altă parte vin ăilalți și își spun exact invers.

Ce o să discuți la interviu cu oamenii ăștia? Ce ai face într-o asemenea situație? Păi nu există un bun răspuns într-o asemenea situație, pentru că deja DNA-ul are o istorie, toate lucrurile ăstea s-au creeat, ele trebuie rezolvate. Deci nu se va înscrie nimeni nici în continuare și nu poate să iasă de aici o situație bună decât dacă domnul Toader procedează profesionist.

Profesionist se cheamă așa: te sfătuiești cu niște profesioniști, o spun încă o dată că recomand o firmă realmente, firma se uită la dosarele tuturor și zice uite, acești 10-15 oameni. Că, să nu vă închipuiți că ar fi 500 de oameni care ar putea fi șefi ai DNA, nu sunt. Sunt puțini oameni care să aibă și abilități manageriale, să nu fie politic implicați și să fi făcut și dovada că înțeleg exact procedurile și cum merg [lucrurile] la noi.

Acești 10-15 oameni pe care ți-i identifică firma ca fiind potențiali buni procurori șefi ai DNA, domnul ministru trebuie să pună mâna pe telefon și să-i sune. Deci eu îmi fac așa uneori recrutarea pentru poziții internaționale, se spune așa: uite, ăștia cinci oameni din lume s-ar pricepe la așa ceva. Cel care este șeful acestei chestii sau șeful firmei de recrutare după aceea îi sună pe toți și spune care sunt pretențiile dumneavoastră, noi am vrea să candidați în acest concurs. Să candidați, nu să câștigați, nu-ți oferă nimeni concursul. Și credem că aveți următoarele calități. Și ăla o să spună domnule, eu vreau garanția asta și aia și aia.

Tu, firma profesională, aduni toate garanțiile, cu el te duci la șeful cel mare, care-i ministrul Justiției, și-i spui uite, astea-s condițiile comune care se degajă din acest corp. Puteți să le oferiți asta la oamenii ăștia? După care mergi înapoi la candidați și le spui uite, astea sunt condițiile care au fost [acceptate], dați-i drumul și înscrieți-vă!

Acest proces are loc peste tot când sunt poziții delicate de ocupat. Noi nu suntem primii în situația asta, dar din păcate la noi, unde angajările se fac pe nepotisme, nu avem experiență să facem o angajare obiectivă de dificultatea asta.

Eu îi doresc totuși domnului Toader să învețe din felul în care se fac asemenea angajări în Occident. El este un om care mi se pare destul de echilibrat și cred că vrea să crească reputația acestui concurs, nu s-o ducă și mai rău la pământ decât a fost dusă până acum. Dacă va face exact la fel, o să dea doar impresia tuturor că n-au reușit încă să-l găsească pe ăla care trebuie, care să aranjeze după aia dosarele pentru ei așa cum Kovesi aranja dosare pentru ceilalți. Și asta ar fi evident o mare prostie, pentru că după aia DNA nu va mai conta deloc.

DNA ascultă ilegal avocații!

Inalta Curte face dovada ca parchetul lui Kovesi calca in picioare confidentialitatea client-avocat. DNA a interceptat discutiile dintre fostul deputat Adascalitei si avocatul sau. Interceptarile din dosarul realizat de DNA “cu sprijin de specialitate al SRI” au fost eliminate de ICCJ: “Simpla posibilitate ca discutiile telefonice dintre avocat si clientul sau sa fie interceptate constituie o incalcare a dreptului la viata privata” (Decizia).

Parchetul lui Kovesi nu da doi bani pe confidentialitatea client–avocat. Iar dovada ca DNA a ascultat avocatii in mod ilegal se regaseste intr-o sentinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde se dezvaluie modul in care parchetul anticoruptie pur si simplu a calcat in picioare Codul de procedura penala in ceea ce priveste relatia dintre client si avocat. Mai exact, in sentinta prin care ICCJ a dispus achitarea fostului deputat Constantin Adascalitei si a altor cinci inculpati, in dosarul in care fusesera trimisi in judecata de DNApentru pretinse fapte de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, si folosirea cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea.

Inalta Curte a dispus achitarea fostului deputat si a celorlalti cinci inculpati, in baza art. 16 alin. lit. b) teza I Cod procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala“, insa sentinta instantei supreme contine o constatare exploziva.  Si anume ca parchetul condus de Laura Kovesi a interceptat convorbirile pe care fostul deputat le-a avut cu avocatul sau. In acest mod, DNA a calcat pur si simplu in picioare Codul de procedura penala, care interzice in mod clar interceptarea discutiilor dintre client si avocat, dar si o decizie CEDO care a stabilit ca o asemenea situatie echivaleaza cu incalcarea dreptului la viata privata. 

Stenogramele interceptarilor dintre Constantin Adascalitei si avocatul sau nu au fost incluse in rechizitoriu, dar au fost atasate la dosarul de urmarire penala, probabil pentru a se incerca in acest mod influentarea instantei. Oricum, situatia este extrem de grava, in conditiile in care DNA avea obligatia de a distruge interceptarile. O spune cat se poate de clar art. 139 alin. 4 din Codul de procedura penala: “Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror”.

Pe de alta parte, trebuie precizat ca acelasi art. 139 alin. (4) din Codul de procedura penala stabileste caraportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2) al aceluiasi articol.

Iar art. 139 alin. (2) prevede ca: “Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii naţionale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infracţiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”.

De asemenea, prin interceptarea discutiilor dintre Constantin Adascalitei si avocatul sau, si atasarea lor la dosar, DNA nu a incalcat doar Codul de procedura penala si decizia CEDO amintita mai sus, dar si Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care interzice interceptarea convorbirilor telefonice sau a corespondentei a avocatului cu clientul sau.

In cele din urma, Inalta Curte a dispus excluderea interceptarilor telefonice dintre Constantin Adascalitei si avocatul. Ramane de vazut daca UNBR va avea reactie dupa ce chiar Inalta Curte a facut dovada ca DNA asculta ilegal avocatii in relatia cu clientii lor.

In final trebuie precizat ca dosarul in care parchetul condus de Laura Kovesi (foto centru) a interceptat ilegal discutiile dintre Constantin Adascalitei si avocatul sau a fost realizat “cu sprijin de specialitate al SRI”, deci in perioada de glorie a “Binomului”.

Iata fragmentul din sentinta Inaltei Curti in care se confirma ca DNA a interceptat discutiile dintre fostul deputat Adascalitei si avocatul sau (vezi facsimil):

“Cu privire la cererea de excludere a probelor rezultand din interceptarea convorbirilor dintre inculpatul A. (….) si aparatorul sau, avocatul C. (vol. IX, filele nr. 20 – 22, dosar de urmarire penala), Inalta Curte o apreciaza ca fiind intemeiata – cu amendamentul ca proba astfel obtinuta nu este mentionata in actul de sesizare, in sustinerea acuzatiilor formulate in cauza – , pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

In conformitate cu dispozitiile art. 139 alin. (4) din Codul de procedura penala, raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2) al aceluiasi articol. Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror.

In consecinta, se constata ca, art. 139 alin. (4) din Codul de procedura penala prevede o categorie de raporturi care nu pot forma obiectul supravegherii tehnice, si anume, raporturile dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta. Obiectul protectiei oferite de lege il constituie relatiile dintre avocat si client, legea oferind protectie secretului profesional. Potrivit art. 11 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat (republicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 07 februarie 2011), ‘avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata’, iar art. 35 din aceeasi lege intareste protectia secretului profesional, interzicand interceptarea convorbirilor telefonice sau a corespondentei profesionale a aparatorului partii.
Aceasta protectie deriva din faptul ca simpla posibilitate ca discutiile telefonice dintre avocat si clientul sau sa fie interceptate – astfel cum, de altfel, a statuat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Iordachi si altii contra Republicii Moldova (hotararea din 10 februarie 2009) – constituie o incalcare a dreptului la viata privata”.

Autor: Bogdan Galca

AUTOR: BOGDAN GÂLCĂ

DNA, ORGANIZAȚIE TERORISTĂ

Debarcarea judecatorului Toni Grebla de la CCR a fost o executie comandata de SRI. ICCJ l-a achitat pe Grebla pentru toate acuzatiile constatand ca “fapta nu exista” sau “fapta nu este prevazuta de legea penala”. Grebla a fost executat ca razbunare pentru faptul ca a fost liderul judecatorilor CCR care s-au opus legilor Big Brother, prin care Maior si Coldea voiau sa intercepteze toata populatia la liber. Grebla: “Are o legatura directa cu Legile Big Brother” (Minuta).

Inca o achitare scandaloasa incasata de DNA. Judecatoarele Florentina Dragomir, Angela Dragne si Leontina Serban de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis vineri, 11 mai 2018, achitarea pe linie a fostului judecator CCR Toni Grebla, in dosarul in care procurorii DNA, Marius Vartic si Doru Tulus (facsimil), a dispus trimiterea acestuia in judecata pentru pretinse fapte coruptie, constand in aceea ca ar fi luat cu titlu de mita capre si doua rochii pentru sotia sa. Achitarea lui Toni Grebla a fost dispusa de cele trei judecatoare de la Sectia penala a Inaltei Curti in baza art. 16 alin. (1) lit. a) “fapta nu exista” si art. 16. alin. (1) lit. b) “fapta nu este prevazuta de legea penala, ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege” din Codul de procedura penala, fostul judecator CCR fiind reprezentat pe toata perioada cercetarilor in faza de urmarire penala si judecata de avocatul Petre Buneci de la “Buneci and Buneci”.

Fostul judecator CCR, Toni Grebla, a fost trimis in judecata de DNA in 9 septembrie 2015, la scurt timp dupa ce acesta votase intr-una dintre sedintele Curtii Constitutionale a Romaniei impotriva Legilor Big Brother, fiind acuzat de DNA de trei infractiuni de trafic de influenta, dintre care una in forma continuata, efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia in scopul obtinerii pentru sine si pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infractional organizat si fals in declaratii in forma continuata (13 acte materiale).

Ce este mai grav este ca pentru aberatia de acuzatii aduse de procurorii Laurei Kovesi, fostul judecator Toni Grebla a fost retinut pentru 24 de ore, fiind scos din sediul DNA cu catusele la maini, in fata zecilor de jurnalisti si a camerelor de filmat si stigmatizat prin comunicatele de presa ale DNA, ca ultimul infractor.

Ticalosia procurorilor DNA a fost atat de mare incat, nici chiar ei, care au dispus retinerea pentru 24 de ore a lui Toni Grebla, nu au avut curaj sa ceara in instanta arestarea preventiva a acestuia, ci instituirea masurii arestului la domiciliu.

Laura Kovesi a dispus ca SRI si DIPI sa-l intercepteze pe judecatorul Toni Grebla, desi Inalta Curte a emis mandatele pentru DNA

Trebuie amintit totodata ca in dosarul lui Toni Grebla Inalta Curte a emis mandate de interceptare pe numele fostului judecator CCR, care sa fie puse in executare de catre DNA.

Incredibil insa, aceste mandate nu au fost puse in executare de catre DNA, ci de doua servicii de informatii, respectiv SRI si DIPI, dupa ce Laura Kovesi a dispus acest lucru. Practic, interceptarile in dosarul lui Toni Grebla, dosar de pretinsa coruptie, au fost facute de doua servicii de informatii, in conditiile in care SRI nu avea dreptul de a investiga fapte de coruptie, ci doar daca privea amenintari la adresa sigurantei nationale.

In acest sens, Lumeajustitiei.ro a publicat in 7 ianuarie 2018 adresa nr. 2438/C/2014 din data de 9 ianuarie 2015, prin care sefa DNA Laura Kovesi a cerut Serviciului Tehnic al DNA (structura care opereaza mandatele de interceptare obtinute de DNA de la instante) ca in dosarul lui Toni Grebla sa se puna in executare “Incheierea Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5/09/01/2015 (dosar nr. 41/2014), prin care au fost prelungite mandatele nr. 1183 – 1189/UP/12.09.2014, 1479/UP – 1482/UP/10.10.2014, 1484/UP/10.10.2014 si nr. 1833/UP/10.12.2014, pentru a fi pusa in aplicare”.

Iata adresa DNA catre SRI, semnata de Laura Kovesi:

Toni Grebla: “Coldea si cu altii de la SRI, impreuna cu DNA au simtit ca Legile Big Brother le erau foarte utile pentru a face executii”

La scurt timp dupa ce Inalta Curte s-a pronuntat in dosarul nr. 3308/1/2015, in sensul achitarii lui Toni Grebla pentru toate capetele de acuzare, fostul judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei a intrat in direct la postul de televiziune Antena 3, unde a facut declaratii devastatoare despre motivul care a stat la baza executiei sale de catre DNA. Mai exact, Toni Grebla a marturist ca dosarul in care DNA l-a defilat, retinut, arestat la domiciliu si trimis in judecata, inlaturandu-l astfel din CCR si din viata publica a avut “legatura directa” cu Legile Big Brother impotriva carora votase in urma cu scurt timp inainte da a fi saltat de procurorii lui Kovesi.

Iata declaratiile lui Toni Grebla de la Antena 3:

“Am spus inca de la inceputul urmaririi penale si de la chemarea mea intempestiva la DNA ca nu am nicio legatura cu acuzatiile care s-au adus si am inteles sa demisionezde la CCR pentru a nu vulnerabiliza activitatea CCR, supusa de mult timp unor presiuni nepermise, pentru buna desfasurare activitatii. S-a incercat retinerea mea pentru 24 de ore pentru a crea o si mai mare presiune asupra judecatorilor. (…) Cei patru judecatori din camera preliminara au decis ca nu sunt nici macar indicii ca s-ar fi savarsit infractiunile. DNA a perseverat si a trimis dosarul in judecata. Solutia era cea fireasca, iar judecatorii dovedesc, din ce in ce mai mult, ca judeca dupa probele de la dosar, dupa faptele comise de oameni si nu dupa criterii, niste tinte stabilite pe traseul SRI-DNA. Cei trei ani au fost groaznici. Eu am fost un om activ de cand ma stiu. Dupa o activitate de 35 de ani am fost nevoit sa intrerupt orice activitate. Mi s-a impus sa nu iau legatura aproape cu nimeni. (…) Are o legatura directa cu Legile Big Brother. Am spus-o de la inceput. Coldea si cu altii de la SRI, impreuna cu DNA au simtit ca Legile Big Brother le erau foarte utile pentru a face executii sumare si au fost foarte suparati pentru acest lucru. Efortul de investitie de aparatura si programe adecvate era de peste 200 milioane de doalri. Astfel incat au inteles sa dea un exemplu Curtii Constitutionale, si l-au dat prin mine. Deocamdata abia am primit aceasta veste, astfel incat o sa meditez la activitatea pe care trebuie sa o desfasor in continuare, la linistea familiei mele.

Eu nu am fost pregatit pentru o astfel de intamplare. Toate activitatea mea m-am ferit sa ma expun din multe puncte de vedere si chemarea mea intempestiva, retinerea pentru 24 de ore si scoaterea mea din sediul DNA cu catuse prin barajul de presa si fotografii, toate acesta m-au deranjat.

M-a deranjat faptul ca am perturbat linistea familiei si ca dupa o cariera construita prin munca am fost expus unei asemenea situatii in spatiul public.”

Achitare pentru toti inculpatii in dosarul “caprele lui Grebla”

De precizat ca in acest dosar, nu doar Toni Grebla a fost achitat, ci toti cei care au fost trimisi in judecata de procurorii DNA Marius Vartic si Doru Tulus. Acest lucru reiese chiar din minuta pe care Inalta Curte a publicat-o pe site-ul sau, in urma cu scurt timp.

Prezentam in continuare minuta pronuntata de ICCJ in dosar nr. 3308/1/2015:

I.1. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza a II-a Cod procedura penala, achita pe inculpatul GREBLA TONI ( ……), pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii, in forma continuata, prev. de art. 326 Cod penal cu referire la art. 28 din Legea nr. 176/2010, cu aplicarea art. 35 alin. 1. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul GREBLA TONI, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (pe relatia cu BIRCINA ION). In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul GREBLA TONI, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 Cod penal si art. 5 Cod penal (pe relatia cu BIRCINA ION). In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod procedura penala, achita pe inculpatul GREBLA TONI, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal (pe relatia cu PRUNDIANU MIHAI). In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul GREBLA TONI pentru savarsirea infractiunii de efectuare de operatiuni economice ca acte de comert incompatibile cu functia in scopul obtinerii pentru sine si pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite, prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000). In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.a Cod procedura penala achita pe inculpatul GREBLA TONI pentru savarsirea infractiunii de constituirea unui grup infractional, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal. Constata ca inculpatul GREBLA TONI a fost retinut 24 de ore prin ordonanta din 10 martie 2011 emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie in dosarul nr. 385/P/2011, incepand cu data de 10.03.2015, ora 1135 pana la data de 11.03.2015, ora 1135.

2. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul BIRCINA ION (……), pentru savarsirea infractiunii de cumpararea de influenta, prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.a Cod procedura penala, achita pe inculpatul BIRCINA ION pentru savarsirea infractiunii de constituirea unui grup infractional, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal.

3. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul PRUNDIANU MIHAI (…..), pentru savarsirea infractiunii de cumpararea de influenta, prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

4. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul GRECU GHEORGHE (…..), pentru complicitate la infractiunea de efectuare de operatiuni economice ca acte de comert incompatibile cu functia in scopul obtinerii pentru sine si pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite, prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala achita pe inculpatul GRECU GHEORGHE pentru savarsirea infractiunii de spalare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr.656/2002, modificata.

5. In baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit. a Cod procedura penala achita pe inculpatul DOLGHI VICTOR (……), pentru savarsirea infractiunii de constituirea unui grup infractional, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal.

II.1. In temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedura penala ridica masura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanta din data de 22.06.2015 data in dosar nr.385/P/2011 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptiei asupra: – bunurilor mobile sau imobile aflate in proprietatea inculpatului GREBLA TONI pana la concurenta sumelor de 156.070 euro si 514.897,87lei; – bunurilor mobile sau imobile aflate in proprietatea inculpatului BIRCINA ION pana la concurenta sumelor de 56.070 euro si 33.621,45 lei, – bunurilor mobile sau imobile aflate in proprietatea inculpatului GRECU GHEORGHE pana la concurenta sumei de 481.276,42 lei.

2. In temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedura penala ridica masura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanta din data de 23.06.2015 data in dosar nr.385/P/2011 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptiei, asupra bunurilor mobile sau imobile aflate in proprietatea inculpatului PRUNDIANU MIHAI pana la concurenta sumei de 481.276,42 lei. Conform art. 398 raportat la art.275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Onorariul cuvenit aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpati, in suma de cate 520 lei, ramane in sarcina statului. Cu apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronuntata in sedinta publica, azi, 11mai 2018″.

Iata comunicatul DNA din 9 septembrie 2015 privind trimiterea in judecata a lui Toni Grebla:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

1.GREBLA TONI, senator in Parlamentul Romaniei si judecator la Curtea Constitutionala, la data faptelor, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

–trei infractiuni de trafic de influenta, dintre care una in forma continuata,

–efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia in scopul obtinerii pentru sine si pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

–constituirea unui grup infractional organizat,

–fals in declaratii in forma continuata (13 acte materiale);

2.BIRCINA ION, administrator al mai multor societati comerciale, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

–cumparare de influenta,

–constituirea unui grup infractional organizat;

3.PRUNDIANU MIHAI, administrator al unei societati comerciale, sub aspectul savarsirii infractiunii de:

–cumparare de influenta;

4.GRECU GHEORGHE, sub aspectul savarsirii infractiunilor de:

–complicitate la infractiunea de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia in scopul obtinerii pentru sine si pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

–spalare de bani;

5.DOLGHI VICTOR, cetatean din Republica Moldova, sub aspectul savarsirii infractiunii de:

–constituirea unui grup infractional organizat.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada 2010 – 2015, inculpatul Grebla Toni, aflat in exercitarea functiei de senator in Parlamentul Romaniei (2010 – 2013) si, ulterior, judecator la Curtea Constitutionala (2013 – 2015), a pretins si primit de la omul de afaceri, inculpatul Bircina Ion, cu titlu de foloase necuvenite, urmatoarele:

–in perioada 2010 – 2015, folosinta gratuita, service-ul si asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, in echivalent de 56.070 euro;

–in perioada 2010 – 2015, folosinta gratuita a unui post telefonic inregistrat pe o firma, in cuantum de 24.648,11 lei;

–in 02.11.2011, suma de 1.200 lei;

–in octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorala privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afise si alte materiale electorale, in cuantum total de 8.973,34 lei, iar in schimbul acestor foloase necuvenite i-a promis inculpatului Bircina Ion ca va interveni si determina diferiti functionari publici – din cadrul societatilor si companiilor nationale cu capital de stat, ministere, autoritati publice centrale si locale – sa indeplineasca si sa urgenteze realizarea unor acte ce intrau in atributiile de serviciu ale acestora, astfel incat firmele controlate de inculpatul Bircina Ion (cu interese in domenii de activitate diversa – energie, transport fier vechi s.a.) sa obtina contracte comerciale sau alt tip de facilitati comerciale.

In perioada 2008 – 2012, (punctual in legatura cu campaniile electorale din 2008 si 2012), inculpatul Grebla Toni a primit foloase electorale necuvenite in cuantum total de 100.000 euro (cate 50.000 de euro per campanie) de la inculpatul Bircina Ion, in schimbul promisiunii de a interveni si determina diferiti functionari publici din cadrul companiilor si societatilor nationale, respectiv autoritati publice centrale si locale, sa indeplineasca si sa urgenteze realizarea unor acte ce intrau in atributiile acestora de serviciu in folosul firmelor controlate de cumparatorul de influenta, inculpatul Bircina Ion, cu interese in domenii de activitate diverse (energie, constructii, transport, fier vechi s.a.).

In perioada 2009 – 2015, in calitate de senator (2008 – 2013) si ulterior judecator de Curte Constitutionala (decembrie 2013 – 2015), inculpatul Grebla Toni a pretins si primit, direct si indirect, de la cumparatorul de influenta Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite in cuantum total de 481.276,42 lei, din care:

–360.269,42 lei reprezentand investitii in curs consemnate in lista activelor unei societati comerciale (un tractor cu remorca si marfa aflata in custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struti, materiale de tip tamplarie PVC si alte materiale de constructie pentru reabilitarea cladirilor unei ferme din judetul Gorj).

–121.007 lei reprezentand cheltuielile salariale pentru un numar de sase angajati in perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comert si Industrie Romania – Japonia (care lucrau in realitate la ferma din Buduhala – Telesti). In schimb, Grebla Toni a promis ca va interveni si determina diferiti functionari publici din cadrul companiilor si societatilor nationale, respectiv autoritati publice centrale si locale, sa indeplineasca si sa urgenteze realizarea unor acte ce intrau in atributiile acestora de serviciu, in folosul firmelor controlate de cumparatorul de influenta Prundianu Mihai, cu interese in domeniul energiei.

In perioada 2010 – 2015, aflat in exercitarea functiei de senator in Parlamentul Romaniei si ulterior judecator la Curtea Constitutionala, Grebla Toni a efectuat in fapt activitati specifice calitatilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societatii) si director general (operatiuni financiare ca acte de comert), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificata, prin interpusi, incalcand dispozitiile legale privind incompatibilitatile aplicabile judecatorilor de la Curtea Constitutionala si senatorilor.

Incepand cu luna august 2014, inculpatul Grebla Toni a constituit un grup infractional organizatimpreuna cu inculpatii Bircina Ion si Dolghi Victor, avand drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligatiilor fata de statul roman in activitatea comerciala de export produse alimentare catre Federatia Rusa prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sanctiuni economice de export, asa cum avea Uniunea Europeana din partea Federatiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisa folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor de transport si comerciale falsificate (in sensul ascunderii provenientei reale a bunurilor – tara din Uniunea Europeana).

In perioada 2008-2015, inculpatul Grebla Toni, in functiile de senator si respectiv judecator la Curtea Constitutionala, a omis sa declare in cele 13 declaratii de avere din datele de 15.12.2008, 21.05.2009, 25.10.2010, 12.05.2011, 30.05.2012, 15.10.2012, 18.12.2012, 13.06.2013, 18.12.2013, 06.01.2014, 11.06.2014, 05.02.2015, 10.02.2015, faptul ca a dobandit de la o ruda, printr-un contract de donatie, un teren in suprafata de 10.000 mp, situat in extravilanul com. Telesti, jud. Gorj.

In perioada 2010 – 2015, inculpatul Grecu Gheorghe a inlesnit si l-a ajutat pe inculpatul Toni Grebla in savarsirea faptei de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia (de senator si judecator de Curte Constitutionala). Concret, acesta a acceptat sa actioneze in mod ocultat si disimulat in sensul asumarii, in mod nereal, a calitatii de proprietar al fermei, efectuand pentru Grebla Toni diferite acte de gestionare si administrare a fermei, inclusiv operatiuni financiare ca acte de comert (negocieri, contracte s.a.). Aceasta, in conditiile in care Grecu Gheorghe cunostea care erau sursele de finantare si cine era proprietarul fermei situate in extravilanul comunei Telesti, jud. Gorj, respectiv Grebla Toni.

In perioada respectiva, Grecu Gheorghe a obtinut ca folos propriu, din activitatea prestata, contravaloarea veniturilor salariale, in cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost platite de inculpatul Prundianu Mihai prin Asociatia Camera de Comert si Industrie Romania – Japonia.

Aceste actiuni ale inculpatului Grecu Gheorghe au avut drept scop atat mascarea existentei situatiei de incompatibilitate in care se afla senatorul / judecatorul Toni Grebla, cat si facilitatea obtinerii, de catre acesta din urma, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective.

Dosarul a fost trimis spre judecare Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu propunere de a se mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza asupra bunurilor apartinand inculpatilor GREBLA TONI, BIRCINA ION si GRECU GHEORGHE.

Se dispune disjungerea cauzei fata de suspectii BIRCINA ION, HAHAIANU HORIA, pentru celelalte infractiuni in legatura cu care s-a inceput urmarirea penala.

De asemenea, se va disjunge cauza in vederea continuarii cercetarilor fata de suspectii IANCU IULIAN si SOVA LUCIAN, ambii deputati cu functie de conducere in partid”.

Autor: Elena Dumitrache

Sursa: Lumea Justitiei