Sâmbătă – 16.11.2024, orele 11,oo Sala de cenaclu „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – a avut loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș.
Slavă Domnului, ne-am bucurat de o sâmbătă fără ploaia cea de sâmbetele noastre cenacliere. Mohorâtă la început, ziua ne-a zâmbit spre sfârșitul întâlnirii noastre. Fără doar și poate, ploaia s-a speriat de pana epigramistului ce urma să citească. Și a citit și tot a citit, din creație proprie epigramistul Vasile Țincaș.
Vasile Țincaș, subinginer de meserie, este membru fondator al Clubului Epigramist „Spinul”. Din păcate clubul s-a desființat. Motivul, scăderea numărului de luptători cu penița și umorul pe ogorul greu de desțelenit al epigramei. O parte din membrii clubului se regăsesc în cenaclul nostru. I-am primit cu brațele deschise. Este vorba de: președintele epigramiștilor maramureșeni, nonagenarul prof. Ioan Șiman, prof. Maria Berciu și sing. Vasile Țincaș, lectorul nostru de azi. Ne-a bucurat prezența poetului Ioan Șiman, venit să îl susțină pe prietenul său de o viața. Ca urmare, am avut alături doi dintre cei mai importanți epigramiști maramureșeni și ai țării.
Despre materialul prezentat de Vasile Țincaș au vorbit scriitorii: Vasile Tivadar, Gelu Dragoș, Ștefan Herțeg, Mihaela Poduț-Ienuțaș, Vasile Dan Marchiș, Lotica Șarlota Vaida, Pamfil Bilțiu, și desigur maestru epigramei, prof. Ioan Șiman. A fost o plăcere să ascultăm epigramele iscusit alcătuite, ca urmare l-am aplaudat pe colegul Vasile Țincaș. care a reușit să aducă soarele, alungând cenușiul zilei.
Câteva date despre Vasile Țincaș: este membru al Clubului Epigramiștilor „SPINUL” , Baia Mare, din luna martie 2007. A debutat cu epigrame în revista SPINUL, nr. 6, iunie 2007, publicând de atunci în fiecare număr, până în decembrie 2020, când a apărut numărul 60, ultimul număr. A devenit membru al acestui club din anul 2007 și în anul 2008 a fost primit membru al Uniunii Epigramiștilor din România, (U.E.R.). Începând cu anul 2008, a publicat și în Revista „EPIGRAMA”, revista U.E.R., cea mai prestigioasă revistă de gen din România. A apărut, cu epigrame publicate, în optsprezece volume colective, editate de unele cluburi de epigramiști din țară ori în volume publicate de U.E.R., cu epigrame pe diferite teme, cu care a participat la concursuri organizate de U.E.R. Vasile Țincaș a publicat două volume de epigrame: ,, 601 FIX " în anul 2017, având 600 de epigrame și ,,MĂSURI ÎN PANDEMIE " în anul 2021, având 400 de epigrame. Volumele au fost „gustate”, bine primite și apreciate de către cititorii iubitori ai epigramei și nu numai. Vasile Țincaș a participat la mai multe concursuri de epigrame,organizate de unele cluburi din țară ori de U.E.R, fiind antologat în mai multe volume de epigrame. La toate aceste concursuri participă și epigramiștii plecați în străinătate. Talentul și munca sa au fost răsplătite în cadrul unor concursuri de epigrame. Iată câteva premii:
Premiul III -- Concursul de epigrame, Strehaia, 17.11.2014.
Premiul lI – Concursul pe rime date și Premiul III la Concursul pe o tema dată, Vișeul de Sus, 23.03.2016.
Premiul de debut -- pentru volumul de epigrame ,, 601 FIX ", Vișeul de Sus, 28.04. 018.
Premiul special al juriului -- pentru volumul „601 FIX”, Strehaia, 17.11. 2019.
Premiul III -- pentru epigrame și Premiul pentru volumul „MĂSURI ÎN PANDEMIE”, Vișeul de Sus, 23.04.2021.
Premiul II -- Concursul de la Alba Iulia, Secțiunea Epigrame, 30 VIII 2021.
Locul II -- Concursul de la Strehaia, Secțiunea Epigrame, 9.09.2021.
Premiul „Prof. Petre Ion Tulpan”, pentru epigrame, Strehaia, 17.11.2021.
Începând cu anul 2010, Clubul Pensionarilor (C.A.S.P.E.V.), Baia Mare, organizează lunar un concurs de epigrame, unde pot participa numai membrii (C.A.S.P.E.V.). Vasile Țincaș ocupat de fiecare dată unul din cele trei locuri premiate, Locul I, II sau III. După decesul directorului Revistei „SPINUL”, prof. Romulus Filip, în aprilie 2014, la propunerea prof. Ioan Șiman, președintele Clubului „SPINUL”,Vasile Țincaș a fost ales director al revistei. Revista a apărut trimestrial până în decembrie 2020, ultimul număr. În februarie 2021, Vasile Țincaș s-a îmbolnăvit de COVID și revista și-a încetat apariția. Cu ocazia zilei de naștere, în 2 decembrie 2021, „Gazeta Românească” din Israel (pag. 28) i-a publicat șase epigrame. (www.efamilia.org)
Câteva date biografice.Vasile Țâncaș a văzut lumina zilei în data de 02.12. 1943 în satul Băița, comuna Tăuții-Măgherăuș. A absolvit 7 clase, Băița, Școala Profesională și Școala Tehnică de Maiștri, Grupul Școlar Minier, Baia Mare. A urmat cursurile serale la Liceul „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, azi colegiu și Institutul de Mine. În producție a lucrat în cadrul Centralei Minelor Baia Mare ca muncitor și apoi ca maistru la : Flotația Băița, Baia Sprie, Flotația Centrală Baia Mare. A lucrat cinsciprezece ani la Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere Baia Mare ca Subinginer Proiectant Principal și 7 ani la Mina Săsar.
*****
„Pe drumul Golgotei tăcut și târziu. / Povara de doruri, nălucă a firii m-apasă / Sihastre hotare se aștern în pustiu/ Agonic neant peste doruri de lasă.”( Dumitru Fânățeanu/ „În rodiri nelumite”, din volumul postum „Naufragiul pietrelor”.)
După cum am anunțat, în partea a doua a întâlnirii noastre am evocat figura blajină și atât de umană a poetului Dumitru Fânățeanu, fost director al Casei de Cultură Baia Sprie, poet ce anul acesta ar fi împlinit optzeci de ani. L-am evocat împreună cu fiica sa, Mihaela Adina. Mihaela a venit. aducând cu ea dulcea povară a cărților tatălui său. Ne-am ales fiecare cărțile ce ne lipseau din bibliotecă, am împrospătat și fondul de carte din rafturile pline de cărți, din Sala de Cenaclu „Ion Burnar”. Au luat cuvântul toți cei care l-au cunoscut de o viață și i-au apreciat zbaterile pe plan cultural și literar. Este vorba de colegii: Vasile Bele, Vasile Tivadar, Gelu Dragoș, Ioan Șiman, Pamfil Bilțiu. Având cărțile pe masă, s-a strecurat firesc dorința de a da glas poeziilor lui Dumitru Fânățeanu. Dintre cei care au citit, amintesc poeții: Maria Bilțiu, Mihaela Poduț-Ienuțaș, Vasile Bele, Gelu Dragoș, Lotica Șarlota Vaida, Claudia Tomescu. Doritori ar mai fi fost, dar timpul devine un clopot, ce pune capăt clipelor plăcute.
Un moment de reculegere, o rugăciune, niște amintiri depănate cu nodul în gât, voci stinse rostind versurile celui plecat, iată ce înseamnă o evocare. Mulțumim Mihaelei și doamnei prof. Zamfira Fânățeanu pentru partea pământească, ce ne aduce aminte de grija domnului director Dumitru Fânățeanu, care mereu a avut pregătit un punct trei pentru scriitorii și artiștii invitați la acțiunile sale. „Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!”, alături de ceilalți scriitori și oameni de cultură, plecați dintre noi.
Câteva date despre cel plecat în eternitate: poetul, prozatorul şi eseistul Dumitru Fânăţeanu s-a născut pe data de 28 iunie 1944 în localitatea Tăuţii de Sus, sat aparţinător oraşului Baia Sprie și a încetat din viață la 20 noiembrie 2021. Din 1963, a fost corist, cântăreţ şi solist vocal la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1974, a devenit instructor-metodist la Casa de cultură din Baia Sprie. Între 1983 şi 2001, a fost inspector judeţean din partea Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Apoi, s-a întors ca director la Casa de cultură din Baia Sprie, până în anul 2008. A fost preşedinte al Cenaclului Literar „Ion Şiugariu” între anii 1974-2008, membru al Asociaţiei Scriitorilor din Maramureș, al Cenaclului Literar din Maramureş „Nord” și al Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare. A organizat Concursul Naţional de Folclor „Spria” (Baia Sprie), cele 48 de ediţii ale Colocviilor de cultură, istorie şi literatură „Ion Şiugariu”, 38 de ediţii ale Colocviilor de Literatură „Mihai Eminescu” și 6 ediţii ale Colocviilor de Literatură „Nicolae Labiş”. Se autoprezenta ca și actor pe scena vieţii, cântăreţ cu acte în regulă care a pendulat între poezie şi muzică, între dans şi plastică. A publicat poezii în revistele „Pro Unione”, „Izvoare codrene”, „Archeus”, „Poesis”, „Nord literar”, „Convorbiri literare” și a colaborat la ziarele „Pentru socialism”, „Clipa”, „Nord Magazin”, „Magazin de Maramureş”, „Glasul Maramureşului”, „Informaţia zilei”. Opera: Arhimede şi punctul secundei, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Arhitectura de ploi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Timpul din noi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Necuprinsele azururi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013; Chipul destinului, Editura Enesis, Baia Mare, 2014; Iluminările înaltului, Editura Grinta, Iași, 2014; Piatra destinului, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2014; Veacuri pe cărări de pământ, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2014; Îndelunga răbdare, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015; Neodihna seminței, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015; Singurătatea ecoului, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016; Lumina întregului, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2019. Premii: Marele Premiu la Festivalul „Armonii de Primăvară de la Vișeu de Sus, acordat de Editura Grinta; Premiu la manifestarea „Cărțile Anului” pentru volumul Necuprinsele azururi (2014).
Prezență discretă în peisajul literar al Maramureșului, au emis judecăți critice despre opera lui următorii cronicari: „Poetul Dumitru Fânăţeanu a avut îndemânarea să ne demonstreze că poezia este un dar şi har al divinităţii. Poezia pe care o scrie renaşte din suferinţă şi prin suferinţa generatoare a creaţiei cu un pesimism uneori bacovian.”. (Col (r) Mihai Cosma);
„Fără a fi o revelaţie, Arhitectura de ploi confirmă talentul genuin al lui Dumitru Fânăţeanu, punctat discret de accente livreşti, insuflând cititorului iubitor de literatură în general şi de stihuri în special, un reconfortant sentiment de înturnare la zorii inocenţi ai poeziei.”. (Ioan-Pavel Azap):
„Dumitru Fânăţeanu şi-a construit cu răbdare şi acribie propriul univers liric.”. (Gabriel Cojocaru);
„Puţini scriitori sunt la ora actuală care cred şi se închină la Măria Sa – Metafora. Unul dintre aceştia este poetul Dumitru Fânăţeanu, un maramureşean ce o viaţă întreagă a trăit, trăieşte şi va trăi la umbra celui mai miraculos şi neliniştit copac al pământului: Cuvântul”. (Ion Burnar):
„Lirica unui adolescent mereu îndrăgostit, care regretă că momentele frumoase au trecut în uitare.”. (Săluc Horvat);
Așadar, poetul Dumitru Fânățeanu a fost un slujitor al culturii maramureșene și naționale. Nu a fost vreun scriitor, artist plastic ori solist vocal să nu fi fost invitat la Casa de Cultură din Baia Sprie, pe care a condus-o mulți ani. Am fost și eu prezentă de mai multe ori la activitățile sale, activități în care punea mult suflet. Dumitru Fânățeanu a fost un om sufletist, un bun conducător, coleg, prieten, soț și tată. „Să îi fie țărâna ușoară!”, „Veșnică pomenire!”
Florica Bud,
președinte,
Cenaclul Scriitorilor din Maramureș.
Baia Mare, 16.11.2024.
Foto: Gelu Dragoș, Florica Bud, Vasile Bele
