În regiunile Nord-Est și Nord-Vest, PIB-ul a crescut datorită fondurilor de coeziune

 

Pe 30 martie 2022 a avut loc lansarea studiului sociologic realizat în cadrul proiectului “EU COHESION FUNDS - IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”. Cercetarea sociologică vizează identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în două regiuni ale României (Nord-Est și Nord-Vest) și informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vieții cetățenilor.

La prezentarea studiului au participat Gabriel Lupu (Partener Cult Market Research), alături de reprezentanții ADR-urilor din cele două regiuni, Vasile Asandei (ADR N-E) și Ovidiu Mărginean (ADR N-V), urmați de analiza a două studii de caz realizate de Dan Simai (jurnalist Bihoreanul) și de Claudiu Raus (redactor-șef adjunct Ziarul de Iași). Această lansare a fost urmată de o dezbatere asupra utilizării eficiente a fondurilor de coeziune, la care au participat Monica Săsărman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Corina Crețu, europarlamentar, și Bianca Toma, director la Centrul Român de Politici Europene.

Cult Market Research a analizat calitatea vieții cetățenilor din cele două regiuni vizate utilizând trei metode: analiza datelor statistice disponibile cu privire la puterea de cumpărare, PIB pe cap de locuitor și evoluție număr persoane active, un sondaj de opinie pentru a identifica percepțiile locuitorilor și studii de caz asupra efectelor produse de proiectele implementate din fonduri de coeziune. 

Din acest studiu reiese că, raportat la nivelul european, aproape toate regiunile naționale sunt sub indicele dezvoltat de Eurostat ca standard al puterii de cumpărare mediu (43400), cu excepția regiunii București-Ilfov care este puțin peste medie cu o valoare de 50100.

PIB-ul anual pe cap de locuitor în regiunea Nord-Vest din 2013 până în 2019 a crescut de la 5.671 de euro până la 9.470 de euro. În regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3.799 euro până la 5.811 euro în perioada 2013-2019. La nivel național, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în ultimii 3 ani analizați (2017-2018-2019), creșterea fiind de aproximativ 800 de euro în fiecare an.

Cetățenii români nu au cunoștințe avansate despre proiectele implementate în localitățile lor de reședință sau la nivel regional, dar peste jumătate dintre participanții studiului cantitativ au o părere pozitivă cu privire la proiectele finanțate din fonduri europene.
 
În cadrul dezbaterii ce a urmat, Corina Crețu a afirmat că „în ciuda banilor foarte mulți care s-au alocat și în perioada 2007-2013 în regiunile mai puțin dezvoltate, acestea au avut evoluții diferite. Unele au mers către prosperitate, altele au stagnat. Ideea nu a fost de bani adiționali, ci de a aduce expertiză pe teren, de a pune împreună expertiza românească cu cea a Comisiei Europene pentru a identifica blocajele și a vedea care sunt soluțiile pentru dezvoltare”. Aceasta a adăugat că „România are la dispoziție în următorii ani aproape 80 de miliarde de euro. Este o șansă istorică prin care guvernul României are șansa de a investi în domeniile în care e atât de multă nevoie: sănătate, educație, infrastructură, locuri de muncă”.
Pe de altă parte, spune Bianca Toma, „toate aceste proiecte vin cu cheltuieli publice semnificative, atât pentru implementare, fie că ne referim la autoritățile de management, organismele intermediare șamd. E o birocrație fantastică legată de monitorizarea acestor proiecte și rămâne de văzut cât de simple le facem. În al doilea rând, cât de mare impact au. Noi considerăm că încurajarea mediului de afaceri în a veni cu felurite formule este de dorit”.
Legat de acest aspect, Monica Săsărman, secretar de stat la MDLPA, a precizat că „toate instituțiile abilitate ale statului trebuie să se așeze la masă și să spună fiecare din perspectiva proprie ce se așteaptă, care sunt documentele care trebuie utilizate și cum se poate simplifica această procedură a depunerii de documente care, pe lângă faptul că îngreunează și blochează, uneori, activitatea autorității care gestionează fondurile europene, generează și o situație de disconfort pentru aplicant”.

Mai multe informații pot fi găsite în raportul sondajului de opinie atașat acestui comunicat.
https://mcusercontent.com/50b20f622d93fed5402d4468d/files/82ea6b3d-488f-4e90-88dd-cbdc26414234/Raport_sondaj_de_opinie.02.pdf

Comunicat de presă

 Doar dacă învățăm din trecut ne putem construi viitorul!

 București, 17 Decembrie, 2019. Fundația Freedom House anunță lansarea proiectului Să învățăm din trecut, ca să construim viitorul (Learning from the past to build the future). Partenerii proiectului sunt asociații civice preocupate să conștientizeze generațiile din ce în ce mai tinere că Revoluția din 1989 n-a garantat libertatea, deși atunci, aceasta era speranța tuturor românilor. Chiar dacă oamenii care au luptat în stradă, în urmă cu 30 de ani doreau ca România să scape de totalitarism și comunism, aceste pericole continuă sub alte forme: privilegii nemeritate ale clasei conducătoare, corupție, îngenuncherea justiției, dezinformare, dar mai ales lipsa de educație și cultura civică. Deși lansat oficial astăzi, în proiect au fost derulate în această toamnă activități de promovare a filmelor despre comunism și căderea lui, în cadrul caravanei Les Films de Cannes à Bucarest.

Pe 22 Decembrie, Geeks for Democracy, unul dintre partenerii în proiect va organiza un marș de comemorare a eroilor Revoluției din 1989.

„Anul trecut am organizat marșul cu plecare din Piața Victoriei, pentru că pentru noi, generațiile mai tinere, acesta este locul unde am apărat statul de drept și „războiul” cu unii, care crezând că au câștigat alegerile, ne-ar putea întoarce în trecut. Pe 22 Decembrie numele revoluționarilor și urmașilor le vom rosti în dreptul Ministerului de Interne, fosta clădire a CC, de unde Ceaușescu a zburat cu elicopterul în decembrie 1989. Nu trebuie să uităm. Noi, generația tânără, trebuie să apărăm democrația câștigată cu prețul vieții acestor eroi. Este mai greu să o aperi decât să o câștigi.”, a declarat Marian Rădună, organizatorul marșului comemorativ.

Provocarea cea mare a proiectului Freedom House este concentrarea pe setul de activități în care vor fi atrași tineri. Majoritatea activităților vor fi concentrate în cadrul unor școli de vară, organizate în 2020, la Sighet.

”Împreună cu experții Forum Apulum, Funky Citizens și ITeach vrem să construim un curriculum ”cool”, care să fie inițial testat în cadrul Școli de vară de la Sighet, găzduită cu sprijinul asociației Academia Civică. Vom organiza ateliere artistice, proiecții de filme, tur ghidat al muzeului Sighet, seminarii despre istoria comunismului și cursuri atractive de educație civică, sesiuni de gaming. Acesta este anul pilot. Planul pe termen lung este să oferim o structură curriculară profesorilor din școli pentru ca generațiile din ce în ce mai tinere să dobândească microbul cetățeniei participative”, a declarat Cristina Guseth, directoarea Freedom House România.

În calitate de partener în proiect, la evenimentul de lansare a fost prezentă și poeta Ana Blandiana, dizidenta comunistă, cea care l-a parodiat pe Nicolae Ceaușescu în Motanul Arpagic și care în 2016 a primit titlul Poetul European al Libertății.

„Trăim o perioadă istorică și social-politică cu trăsături contradictorii, din care pot fi definite perfect opțiunile postcomuniste. Cât poate să mai dureze postcomunismul? Este istoria în stare să meargă în marșarier? Întotdeauna am spus că nu cred. În ultimii ani, m-am îndoit serios de asta. Acum, răspunsul meu este că există acest pericol. Nu s-a terminat lupta, trebuie să ne apărăm libertatea zi de zi și să avem grijă să nu ne lăsăm manipulați.” , a declarat Ana Blandiana, în cadrul evenimentului.

Proiectul este finanțat printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A. Partenerii media ai proiectului sunt Radio Europa Liberă și rețeaua de presa independentă pressHUB. Pe pagina Facebook a proiectului sunt publicate periodic activitățile specifice: https://www.facebook.com/burseleunsettled/.

 Pentru mai multe informații, Lucia Roznov, roznov@freedomhouse.ro, mobil  0731.909.90

FREEDOM HOUSE ROMANIA – Concurs pentru cei mai buni tineri ziarişti

 In urmatoarele doua saptamani, ziaristii sub 35 de ani isi pot inscrie cele mai bune articole publicate in 2014 si in primele opt luni ale anului curent la concursul Tanarul Jurnalist al Anului.

Freedom House Romania a reusit sa adauge in 2015 la sectiunile clasice — Justitie si Stat de drept, Actualitate interna, Economie si Mediu — o noua sectiune ceruta de public si vitregita de multi patroni de publicatii — Investigatii.

Castigatorii fiecareia dintre aceste cinci sectiuni vor fi premiati cu cate 1.000 euro.

 Astfel, organizatorii concursului pentru tinerii ziaristi vor sa recunoasca si sa ii recompenseze pe masura atat pe tinerii ziaristi care urmaresc in mod curent evolutia justitiei in Romania (activitatea parchetelor, evolutia dosarelor de coruptie.

Si crima organizata in instante, amenintarile la adresa statului de drept, schimbarile legislative care afecteaza activitatea institutiilor fundamentale ale statului etc.) si care se vor putea inscrie la Justitie si Stat de drept, cat si pe aceia care realizeaza efectiv investigatii — cu accent pe anchetele privind evaziunea fiscala, contrabanda si spalarea de bani — ce isi vor putea inscrie cele mai bune articole la Investigatii.

O alta noutate fata de editiile precedente este inscrierea in concurs a articolelor recente. Vor fi luate in considerare si articolele publicate anul acesta, pana in 31 august 2015, nu doar cele de anul trecut (ca in cazul celor 15 editii anterioare).

Si o ultima surpriza... deocamdata. Ceremonia de premiere va avea loc in cadrul celei mai mari conferinte media din regiune — Forumul Media Europa de Sud-Est — care se va desfasura anul acesta la Bucuresti, in 5-6 noiembrie 2015.

Editia din 2015 a concursului Tanarul Jurnalist al Anului se desfasoara cu ajutorul sponsorilor UniCredit Bank, Eco-Rom Ambalaje, Alexandrion, Polisea si Antalis, si cu sustinerea Programului Media Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer si The Group.

Data limita de inscrieri este 19 octombrie 2015.

Informatii suplimentare pe pagina special dedicata concursului, www.freedomhouse.ro/tja.ro

                                                                          Cristi SOMEŞAN