S-a redeschis Casa Memorială “George Pop de Băseşti”

 Vineri, 6 noiembrie 2020, la 13.00, a avut loc, în mod solemn, redeschiderea Casei Memoriale “George Pop de Băseşti”, după recenta restaurare, în prezenţa preşedintelui României Klaus Iohannis, a preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan, a Prefectului judeţului Maramureş, Nicolae Silviu Ungur, a directorului Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, prof. dr. Viorel Rusu, dar şi a altor oficialităţi, ziarişti, consăteni şi alţi invitaţi.

Preşedintele Klaus Werner Iohannis a semnat în cartea de onoare a casei memoriale şi a rostit o alocuţiune în care a adus un omagiu preşedintelui Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, George Pop de Băseşti. Preşedintele ţării a acordat medalia aniversară „Centenarul Marii Unirii” Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. De asemenea, au mai rostit alocuţiuni preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan, dar şi directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, prof. dr. Viorel Rusu.

Informaţii şi fotografii preluate de pe portalul „George Pop de Băseşti” realizat de Ionel Mesaroş, fiu al satului Băseşti.

 

Presedintele Iohannis la Casa Memoriala George Pop de Basesti

1 DECEMBRIE 2015 la GEORGE POP de BĂSEŞTI

TEIUL CARE RÂDE

         Se apropie ziua de 1 august şi gândurile mele se îndreaptă din nou spre Băseşti. Este ca un făcut, ca un blestem. Nu mă pot controla, chiar dacă îmi fac duşmani. Starea monumentelor istorice de acolo şi anonimatul după care se ascund,  mă întristează peste măsură. Parcă eu port vina, nu autorităţile locale.  Şi nici cele judeţene. Stăm  pe noi, ca proştii, şi nu ştim să valorificăm zestrea extraordinară pe care ne-au lăsat-o înaintaşii. În 22 iulie 2013, când am prezentat în faţa participanţilor la Hramul Mănăstirii „Sf. Maria Magdalena” din Oarţa de Sus – Ciutruci  „Necropola Tumulară de la Toagul Nemţilor”, monument istoric din veacul al XVI-lea î. Hr., am afirmat acelaşi lucru, încadrându-mă şi eu în rândul acestor „proşti”. Parcă suntem blestemaţi. Nu facem nici ceea ce ne stă la îndemână şi ne lamentăm în spatele sărăciei şi a lipsei de fonduri.    

         Zilele trecute am trecut din nou pe la Băseşti. Îl însoţeam pe dl. prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, venit în Ţara Codrului pentru un alt proiect cultural destinat personalităţilor acestui ţinut.    

         Am observat că Băseştiul este un şantier, că se fac acolo lucrări consistente de infrastructură. Teiul Unirii a fost toaletat, iar spaţiul din jurul lui defrişat. Drumul este pregătit pentru asfaltare. Viceprimarul mi-a prezentat proiectul legat de spaţiul respectiv,  în vederea introducerii lui într-un circuit  turistic. M-am bucurat peste măsură. Bravo lor ! Le-am promis sprijinul meu, dacă mândria o să le permită  să-l accepte,  prin confecţionarea unui panou pe care să fie prezentată „povestea” acestui copac, monument al naturii, zic eu, prin vechime,  dimensiuni şi semnificaţie. Teiul Unirii pare fericit şi plin de speranţe.

Se lucrează din greu la Băseşti, dar în paralel trebuie să ne respectăm şi istoria. Şantierul de acolo poate fi o oportunitate.                                                                Dl. primar mi-a spus că are în vedere de mulţi ani un  proiect integrat pentru toate monumentele legate de personalitatea lui George Pop de Băseşti, dar că niciodată n-au existat fonduri, cu toate zecile de intervenţii făcute la forurile judeţene şi naţionale.  Îl cred, dar îl şi invit să vină la Oarţa de Sus ca  să vadă că se pot face lucruri deosebite fără nu ştiu ce proiecte şi fonduri. Încă se mai găsesc oameni dispuşi să dăruiască, oameni care sunt conştienţi că din ceea ce le-a dăruit Dumnezeu, o parte este destinată  pentru comunitate.

         Casa memorială trebuie să fie deschisă conform orarului. Nu ştiu ce statut are custodele, dar şi joi, când am trecut pe acolo uşa era încuiată. Am senzaţia că se deschide numai la solicitarea unor grupuri de turişti.

         Pledoaria mea se adresează şi autorităţilor judeţene, parlamentarilor din colegiul Codru - Chioar, tuturor celor care pot veni spre Băseşti. Poate că va ajunge şi în faţa d-lui colonel Ioan Pop, comandantul I. S. U Maramureş, cel care la Baia Mare face destule pentru cinstirea memoriei marelui tribun al unirii. Măcar să pună la Moara Florii un panou indicator pentru monumentele Băseştiului.  Cel vechi a dispărut de mai multă vreme. Adevărul este că nu se face nimic pentru promovarea Băseştiului şi a ilustrului său bărbat.

  Sunt curios dacă de 1 august 2013 se vor organiza manifestări comemorative, dacă se vor marca cei 178 de ani de la naşterea lui George Pop , dacă mass – media, va atrage atenţia  asupra evenimentului. Sau  va continua starea noastră de blazare condamnabilă, în timp ce duşmanii nu dorm niciodată ?  Chiar vrem să se repete istoria? . De bună seama că voi urmări pas cu pas tot ceea ce se va întâmpla la Băseşti şi nu voi tăcea până când această „Mică Romă de la poalele Codrului”, cu o numea merituosul Valentin Băinţan, va deveni ceea ce trebuie să fie : un pol al românismului. Nu ne vom putea aduna niciodată la Băseşti ca la Ţebea ?! Nici măcar în 2015, când se vor împlini  180 de ani de la naşterea lui Badea George?

         Eu vă  propun măcar să punem mâna pe inimă şi să-i intonăm imnul !

        

                    prof. Traian Rus, Oarţa de Sus

          

LA MORMÂNTUL LUI GEORGE POP DE BĂSEŞTI

Deputatului meu, ing.dr.Nicolae Bud

  La 1 august 2012 vom sărbători 177 de ani de la naşterea marelui tribun. Ar trebui să ne adunăm cu toţii la mormântul său.Mă refer la toţi cei care trăim şi gândim româneşte. Ne cheamă la Băseşti şi marele cărturar al Codrului, Petre Dulfu:

Ca un stejar ce veacuri cu vifore-a luptat

Pe-o culme sus...şi-o dată, de-un vifor e culcat :

În ţărnă zaci azi şi tu,culcat de-a morţii coasă,

Dup-o viaţă lungă şi-atât de viforoasă !...

O, Scumpe „bade George” !...o muncă ne-ntreruptă

Ţi-a fost pe lume viaţa ! Şi-o necurmată luptă !

Lucrai cu hărnicie a ta moşie-ntinsă,

Scoţând din bulgări aur ... Nu pentru tine însă !

Ci ca să ai de unde să faci la alţii bine,

S-alini - măcar în parte – a Neamului suspine ...

Durerea celor care în lanţ părea că mor,

Era şi-a ta durere ... mai mult decât a lor !

Urmaşii mândrei Rome ...încununaţi cu spini ?

Încătuşaţi să fie de-o mână de straini ?

Şi-n loc ţinuţi din drumul spre culmile visate ? ...

Tu nu puteai să suferi această nedreptate !

Un vis hrăniai doar : lanţul , să vezi cum se destramă;

Să-ţi vezi unită ţara, pe veci, cu „Ţara mamă” ! ...

Şi visu-acesta falnic te stăpânia mereu,

Pe cămp la lucru, ziua ... şi noaptea-n cuibul tău

Ori când suna chemarea, căminul îţi lăsai ;

Şi, pentru Neam, la luptă înflăcărat porniai.

Erai mereu în fruntea falangei ce lupta

Şi da la toţi tărie înflăcărarea ta !

Tu n-ai gustat odihnă şi pace-o zi, sub soare !

Tu n-ai vrut, pentru tine, măriri amăgitoare !

Doar pentru Neam trăit-ai ... Şi chiar când presimţişi ;

Că ai să-ţi dai suflarea : la neam doar te gândişi !

Voind să-i fii un sprijin puternic, în vecie,

Lui, danie făcut-ai întreaga-ţi avuţie

Acum,al tău trup doarme jos, somnul veşniciei,

Şi sufletul, la Domnul, ţi-e-n culmea bucuriei !

Că n-ai luptat zadarnic, atâta pe pământ,

Şi nu-n zadar hrănit-ai un vis atât de sfânt !

Norocul cel mai mare ţi-a fost pe lume scris :

Să-ţi vezi, în clipa morţii, cu ochii scumpul vis ! ...

Te-ai dus ! ... dar amintirea-ţi, cât lumea va trăi !

Românii, toţi cu cinste, în veci te-or pomeni ! ...

Şi-n veci din slăvi albastre, vedea-vei fericit :

Cum Neamul – pentru care atât te-ai străduit -

Mereu nainte merge, de steaua lui condus,

Se – nalţă, printre neamuri mai sus ! ... şi tot mai sus !

( Petre Dulfu ,La mormântul lui George Pop de Băseşti,6 maiu 1923, după Georgesc Ioan, George Pop de Băseşti, Oradea, 1935, D.III 54).

              Aşadar : „Românii, toţi cu cinste, în veci te-or pomeni ! „

              Vă chem la Băseşti măcar pentru a cosi împreună buruienile de pe mormântul familiei.Ceea ce ar trebui să fie un mausoleu al neamului nostru este

un cimitir de buruieni. Măcar în acest fel să-l cinstim şi să-l pomenim.Pe mine mă doare ! Autorităţile noastre, atât cele locale, cât şi cele judeţene au probabil alte preocupări.Au de luptat pentru apărarea ciocoilor vechi sau noi ai ţării .

              Domnule deputat,

              Vă adresez această scrisoare pentru că sunteţi ultima mea speranţă.Am mai făcut-o pe la sfârşitul lunii mai şi am găsit de cuviinţă să revin.Ştiu că aveţi un adevărat suflet de român şi nu mă veţi putea refuza.Chiar nu ar putea deveni Băseştiul un panteon al neamului nostru ? Nu ne-am putea aduna în jurul lui şi Ţara Codrului să răsune din nou de minunatele noastre cântece populare şi patriotice aşa cum se întâmpla în trecut? Nu ne-am putea aduna pentru a etala ce avem noi mai frumos ? Lăsaţi dracului penibilitatea războaielor politice şi să ne adunăm pentru cauze nobile.De bună seama că miticii nu o vor face.

              În ultimele luni am cunoscut şi alţi maramureşeni de ispravă pe care îi chem să ni se alăture. Mă gândesc la dl.ing.Gheorghe Zoicaş,deputatul de Baia Mare în Parlamentul României, la dl.Doru Dăncuş,care nu va putea răclădi ruina pe care a preluat-o decât împreună cu noi,dascălii şi preoţii satelor,aşa cum au făcut-o Maniu şi Mihalache.Mă gândesc şi la tânărul preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş,avocatul Zamfir Ciceu,care îşi poate face o profesiune de credinţă din restaurarea cultului eroilor neamului. Numai aşa va putea rămâne în istorie.Îi chem alături pe toţi intelectualii din Ţara Codrului.

              Cred domnule deputat că Dvs. puteţi cataliza forţele necesare pentru ca „visul sfânt „ al lui George Pop de Băseşti să se împlinească.

                                                 

                                                      Cu stimă, prof.Traian Rus

                                                      Oarţa de Sus,26 iulie 2012