Petre Dulfu, luminătorul

                                                                                    de Gheorghe Pârja

La Hideaga, sâmbăta trecută, a avut loc o manifestare bine închegată, dăruită muzicii și poeziei, pornită din sufletele sensibile ale doamnei Ioana Mailatescu și domnului Ion Săcălean. Am fost și eu de față. Alături, profesorul Florian Roatiș, avea o carte care mi-a reținut atenția: „Petre Dulfu în revista Bibliotheca septentrionalis”, despre care a vorbit la acea întâlnire. După discurs, dr. Florian Roatiș mi-a dăruit cartea. Am văzut că selecția textelor îi aparține, iar coordonarea lucrării este asigurată de dr. Teodor Ardelean, directorul Catedralei Cărții din Baia Mare, care poartă numele lui Petre Dulfu. Am citit cartea, alcătuită din articole documentare și evocatoare despre personalitatea celui născut în Tohat. După lectură m-am întrebat: câți dintre noi știm adevărata dimensiune intelectuală a lui Petre Dulfu? Cred că suficient de puțini.

Ca să nu dau vina pe alții, vă mărturisesc sincer că și eu am aflat multe fapte ale acestei personalități complexe, pe care nu le știam. În prefața cărții, domnul Teodor Ardelean vorbește despre lumina luminătorului Petre Dulfu, așa că numele lui pe edificiul băimărean e probabil cea mai aleasă cinstire, pe care marele povestitor, fără seamăn în deceniile de iluminare populară, și-a pregătit-o lucrând la vers, la rimă. La mesaj, la incantație, la zicală, la morală și înțelepciune, într-o operă cu virtuți perene incontestabile. Domnul director Ardelean socotește că “în istoria recentă, Petre Dulfu stă bine fixat lângă Eminescu, Goga, Coșbuc, Urechia, Barițiu, Istrati, iar noi, cei care reprezentăm prezentul și un important fragment de trecut al instituției patronate de Petre Dulfu, am găsit de cuviință să edităm lucrarea de față.”

Să se știe că Petre Dulfu, cel care străjuiește cu numele său Efigia Bibliotecii Județene maramureșene, a trecut în rândul eternității Neamului Românesc, în urmă cu șapte decenii. Profesorul Ștefan Vișovan, cercetător științific la Biblioteca Județeană, publică un documentar despre viața și activitatea patronului spiritual al amintitei instituții. S-a născut la 10 martie 1856, în Tohat – Maramureș. Urmează școala primară și primele șase clase ale ciclului secundar la Baia Mare, iar clasele a VII-a și a VIII-a la Cluj. Aici se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, unde, în anul 1881, obține diploma de doctor în filosofie, cu o lucrare despre activitatea literară a lui Vasile Alecsandri, redactată în limba maghiară. Atât studiile primare și secundare, cât și pe cele universitare le-a parcurs în limba maghiară, limba oficială atunci în Transilvania. În ciuda acestui fapt, Petre Dulfu și-a însușit, prin trudă independentă, o vastă cultură românească, mai ales în domeniile literaturii, pedagogiei și filosofiei. Splendidă îndârjire identitară!

După terminarea studiilor, se stabilește la București, unde devine profesor. Pentru un an, ajunge și la Turnu Severin. Întors la București, se afirmă ca un ilustru pedagog, ca scriitor de mare talent și ca traducător. Este în legătură cu mari oameni de cultură ai acelei vremi: B. P. Haşdeu, Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, Barbu Șt. Delavrancea etc. Știa mai multe limbi străine: franceza, latina, germana, maghiara. A fost și un recunoscut traducător. A elaborat lucrări importante de etică și morală filosofică. De estetică, precum și manuale de limbă română. A fost membru titular al Academiei Române. Vectorul popularității lui Petre Dulfu rămân Isprăvile lui Păcală, o carte în care autorul și-a pus în valoare exercițiul artistic al limbii române, iar limpezimea întâmplărilor fascinează. Hazul și buna dispoziție însoțesc cititorul pe tot parcursul lecturii. Este o dovadă că poporul nostru și în condiții neprielnice nu și-a pierdut umorul.

După cum aprecia Ștefan Vișovan, alături de caracterul popular și național, creațiile lui Petre Dulfu poartă amprenta unei mentalități profund creștine, personajele sale apelând frecvent la Dumnezeu. Cei 50 de autori, care depun mărturie în această antologie despre personalitatea Omului din Tohat, sunt o sursă importantă, pentru cei interesați, de a compune frumusețea unei minți strălucite, exprimată în multe domenii. Am scris acest text și pentru a îndemna trecătorii, când ajung în fața Bibliotecii Județene din Baia Mare, să facă un gest de reverență. Cei care îi deschid porțile, și nu puțini, desprind înțelepciunea cărților și a altor activități mirabile. De la cei mici, până la cei mari. Da, domnule Ardelean, cu asemenea oameni se face durată în cultură. De fiecare dată, când mă aflu sub cupola Catedralei Cărții, oficiez, în felul meu, rugăciunea pentru Limba Română. Că minunate sunt foloasele învățăturii!

Cenaclul Scriitorilor Maramureş a luat denumirea marelui povestitor Petre Dulfu

 La şedinţa din 11 noiembrie a Cenaclului Scriitorilor, doamna preşedinte Florica Bud a propus ca cenaclul pe care-l păstoreşte de ceva vreme să se numească Petre Dulfu. Toţi cei prezenţi au fost de acord, mai ales că, vorba lui Dragomir Ignat, trăim într-o societate unde, indiferent de domenii, întâlnim zilnic zeci de „păcălici”, descendenţi ai eroului lui Petre Dulfu – Păcală!

La manifestarea de sâmbătă a citit poetul-geolog Ioan Potop din volumul „Tărâmuri sufleteşti” un număr de 20 de poezii: „Lampa din pre şi postfaţă”, „Unica energie”, „Schimbarea nisipului în clepsidră”, „Transcenderea locuirii”, „Chemarea gliei”, „”Lumina în expansiune”, „Vestea naturii”, „Interes ţintit diferit”, „Vrednicia spiritului”, „Căile atitudinii”, Iubire fără alunecuş”, „Nădejdea ivită la răspântii”, „Fapta din patimă”, „”Îndemnul refuzat”, „Căpriorul rănit”, „Nemărginirea-i la îndemână”, „Utopii relevate”, „Vibraţii şi rezonanţe”, „Trăirea în comuniune”, „Iluzia puterii nelimitate”.

Au urmat discuţii pe seama poeziilor ascultate. Gelu Dragoş spune că s-au citit „versuri filosofice, poetul pendulând între vechea filosofie şi imperativele prezentului”, remarcă muzicalitatea versurilor dar şi faptul că apelează la prea mulţi termeni ştiinţifici; Vasile Tivadar îl felicită pentru temele abordate în volum şi îl îndeamnă să scrie eseuri pe aceste teme, să nu se chinuie a versifica; Ioan Meteş Morar Chelinţanu afirmă că a mai văzut „acest gen de poezie la Vasile Morar, numai că temele diferă”; Dragomir Ignat consideră că Ioan Potop are „un mod ciudat de abordare a poeziei, există multă filosofie în cuprinsul cărţii iar versurile lui sunt un imn închinat teluricului şi nu celestului” iar ca obiecţie spune că „aş face altfel versurile deoarece rima comună estompează ideea filosofică, pune piedici mesajului final”; Ioan Şiman apreciază titlul volumului „Tărâmuri sufleteşti” şi zice că autorul a făcut progrese evidente. Îi place modul cum pune problemele vieţii iar „bogăţia de idei cuprinsă în carte este o altă calitate a autorului”. Atrage atenţia asupra rimei monotone care „nu ţine de cântec, de muzicalitate”, deci „rima şchiopătează”, o altă problemă ar fi „prozodia care trebuie să aleagă ritmul, adică după un număr de silabe, vine o silabă lungă în plus, etc”. Au mai luat cuvântul Ioan Profeanu şi Mihai Epli, ultimul citind şi o poezie din creaţia proprie. Peste două săptămâni nu va avea loc şedinţă deoarece doamna Florica Bud este prinsă cu treburi literare în Bucureşti şi nimeni nu şi-a asumat conducerea şedinţei cenaclului în lipsa Domniei sale.

                                                                  A consemnat Gelu Dragoş

Invitaţie la MOMENTUL OMAGIAL PETRE DULFU - 22 mai 2016 TOHAT

...se întâmplă la bibliotecă - săptămâna 18-23 ianuarie 2016

Marţi, 19 ianuarie

ora 13, Sala de conferinţe

Va avea loc lansarea cărţii „Oameni şi locuri din Sătmar – vol. 3”, de Viorel Câmpean (Satu Mare).

Cartea va fi prezentată de: Alexandru Zotta, Ioan Nistor, Voicu Şichet, Aurel Pop.

Moderator: dr. Teodor Ardelean

Joi, 21 ianuarie

Ora 14, Holul Mare

Expoziţie cu fotografiile digitalizate realizate de “Carol Pop de Szathmári - Szathmári Pap Károly”

Ediţia a IV-a a Festivalului Internaţional de Fotografie “Carol Pop de Szathmári - Szathmári Pap Károly”, organizat de Asociaţia „Euro Foto Art” Oradea sub patronajul Ministerului Culturii a oferit oportunitatea de a amenaja în holul mare al Bibliotecii Judeţene „Petru Dulfu” în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2016 a unei valoroase expoziţii alcătuită din fotografiile digitalizate realizate de “Carol Pop de Szathmári - Szathmári Pap Károly”. Cele 40 de fotografii au fost realizate după originalele aflate în posesia artistului fotograf prof.univ.dr. Radu Igazság din Bucureşti.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 21 ianuarie 2016, la ora 14:00, eveniment la care organizatorii expoziţiei invită pe toţi iubitorii fotografiei din Baia Mare să participe.

Publicul prezent va fi salutat de artistul fotograf Felician Săteanu, iar fotografiile vor fi prezentate de artistul fotograf Ilie Tudorel care va reprezenta primăria şi Consiliul Local Baia Mare. Cei doi artişti fotografi sunt de asemenea membri ai Asociaţiei „Euro Foto Art”. Expoziţia organizată în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Petru Dulfu” va putea fi vizitată până la data de 5 februarie 2016, în holul bibliotecii.

Ştefan Selek

bibliotecar

Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Urare - Biblioteca Judeteana Petre Dulfu Baia Mare

STEFAN SELEK
bibliotecar

La mulţi ani Petre Dulfu! La mulţi ani Păcală!

Astăzi se împlinesc 158 de ani de la naşterea maramureşeanului nostru drag din Tohat, învăţătorul, pedagogul de renume, doctorul în filozofie şi scriitorul PETRE DULFU (foto)! În semn de preţuire Biblioteca Judeţeană îi poartă numele ca de altfel şi Cenaclul literar din Satulung, cenaclu înfiinţat prin anii 1980  de poetul Ioan Dragoş.

     Tot în acest an se împlinesc 120 de ani de la debutul editorial a lui Petre Dulfu cu „Isprăvile lui Păcală”, carte atât de bine primită în special de tineri şi copii. Un rol memorabil în pielea personajului Păcală l-a realizat actorul Sebastian Papaiani, pentru care-i mulţumim!

      În semn de preţuire elevii de la Palatul Copiilor şi Liceul de Arte Baia Mare au organizat o expoziţie ce poate fi văzută în holul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare până pe 31 martie a.c.

     Mulţumim Petre Dulfu pentru personajul adolescentin şi pus pe şotii „Păcală” aşa cum îi mulţumim şi lui Ion Creangă pentru personajul copilăriei românilor „Nică”! Literatura, poveştile româneşti şi universale ar fi mai sărace fără ei! O lacrimă pentru marele scriitor maramureşean şi un gând bun pentru Păcală! La mulţi ani Păcală!

                                                                                  Gelu DRAGOŞ

Pe urmele lui Petre Dulfu

 

Şcoala Gimnazială "Petre Dulfu", director prof. Monica Orha, a comemorat, joi, 31 octombrie 2013, 60 de ani de la trecerea în eternitate a patronului spiritual al şcolii, Petre Dulfu, fost elev al acestei instituţii, alături de alte mari personalităţi maramureşene şi nu numai: Petru Bran, Ioan Popescu, Vasile Lucaciu, George Pop de Băseşti.

A fost rândul elevilor clasei a III-a B, înv. Liliana Grumaz, să realizeze un proiect care a implicat parcurgerea unor procese de colectare de date, de prelucrare, analizare, interpretare a lor în urma unor demersuri investigative, de cercetare, din viaţa şi opera scriitorului Petre Dulfu, precum şi realizarea unui dosar tematic, fiind valorizate, cuantificate şi măsurate obiectiv eforturile depuse de elevi.

La baza documentării elevilor a stat, în primul rând, monografia realizată de prof. Laura Temian - "Petre Dulfu, contribuţii biobibliografice şi documentare", precum şi sprijinul bibliotecarului şcolii, prof. Daniela Petran, care a realizat o expoziţie de carte dedicată evenimentului, o prezentare Power Point, facilitând munca elevilor.

În cadrul proiectului tematic s-a urmărit valorificarea conţinutului textelor literare, dezvoltarea atitudinii critice şi participative, stimularea interesului pentru cunoaşterea unor aspecte din viaţa şi opera lui Petre Dulfu, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, încurajarea creativităţii elevilor prin metode interactive.

Elevii au descoperit că Petre Dulfu n-a fost numai autorul volumului  "Isprăvile lui Păcală", ci şi faptul că, în cei 97 de ani de viaţă, a elaborat manuale, a fost traducător, dramaturg, publicist, poet, un spirit enciclopedic asemeni lui Nicolae Iorga şi Spiru Haret, doctor în filosofie, strălucit pedagog.

De un real ajutor a fost colaborarea cu Ludoteca Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" care ne-a împrumutat câteva cărţi sonore cu isprăvile binecunoscutului Păcală.

Activitatea propusă şi-a vădit nenumăratele valenţe formatoare pentru toţi cei implicaţi: elevi, cadre didactice, părinţi, prin valorificarea experienţei de viaţă şi prin oferirea unor posibilităţi pentru îmbogăţirea ei prin antrenarea în diferite acţiuni practice, iar cea mai eficientă cale o reprezintă activitatea concretă care în desfăşurarea ei presupune şi oferă condiţii prielnice pentru încurajarea activităţii de grup, a originalităţii şi spontaneităţii, exersarea şi activizarea limbajului. Proiectul vizează şi o vizită la Tohat, locul naşterii scriitorului.

LILIANA GRUMAZ

Şcoala Gimnazială "Petre Dulfu" Baia Mare

Proiect educaţional HORA VITAMINELOR

Proiectul este inclus în Calendarul activităţilor educative interjudeţene/regionale 2013  la poziţia 706

Regulament

TEMA CONCURSULUI:   
„Hora vitaminelor”

PARTENERI:

Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş

Casa Corpului Didactic Maramureş

Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Baia Mare

Şcoala Gimnazială « Nichita Stănescu » Baia Mare

Şcoala Gimnazială « Lucian Blaga » Baia Mare

COLABORATORI:

            CJRAE Maramureş

ARGUMENT:

Sănătatea este integritatea fizică, psihică şi socială a individului şi a comunităţilor sociale. Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de activităţi organizate sistematic, în cadrul cărora să fie incluse conştiinţa stării de sănătate, legătura dintre sănătatea fizică  şi psihică, implicarea directă a elevilor în activităţi de informare, documentare şi nu în ultimul rând activităţi practice, de preparare a alimentelor respectând normele igienico-sanitare.

Comportamentele elevilor se formează atât în familie cât şi la şcoală într-un cadru formal sau mai puţin formal, de aceea este nevoie de o colaborare strânsă cu părinţii, un parteneriat real  activ şcoală familie comunitate, acesta impunându-se ca o necesitate obiectivă. Valorificarea potenţialului formator al familiei, comunităţii şi şcolii în formarea tinerei generaţii, angajarea efectivă a părinţilor, a actorilor importanţi din comunitate (medic, poliţist, preot, primar, etc.) în cât mai multe proiecte educative, precum şi deschiderea spaţiului educaţional în dialog cu alte instituţii abilitate şi responsabile de starea de sănătate a populaţiei şcolare se constituie în tot atâtea obiective explicite ale demersului nostru.

Educaţia pentru Sănătate sporeşte importanţa activităţilor educative extra-curriculare şi extraşcolare pentru formarea/dezvoltarea unor comportamente şi atitudini responsabile privind alimentaţia sănătoasă, igiena alimentară, starea de bine, confort fizic şi psihic, atât la elevi cât şi la părinţi.

SCOP:

Educarea copiilor, elevilor şi a adulţilor pentru promovarea sănătăţii şi a stării de bine, formarea unui stil de viaţă sănătos prin cultivarea respectului faţă de viaţa personală, sănătatea proprie şi a celorlalţi.

OBIECTIVE:

1. Recunoaşterea alimentelor bogate în vitamine şi aportul  acestora asupra organismului uman;

2. Dobândirea unor deprinderi/comportamente corecte pentru alimentaţia copilului în familie;

3. Formarea unor deprinderi de cercetare documentară pe o temă dată;

4. Stimularea  creativităţii elevilor prin realizarea unor creaţii literare şi plastice;

GRUP ŢINTĂ:

      -  aproximativ 250 de preşcolari şi elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal;

        -    50 de cadre didactice;

SECŢIUNI:

1.      Creaţie literară: poezie, compuneri/eseu (clasele III- IV, V-VIII, IX-XII)  

2.      Creaţie plastică: picturi, desene, colaje

3.      Idei gastronomice sănătoase: reţete culinare;

REGULAMENT DE DESFĂŞURARE:

        Creaţiile literare vor respecta următoarele cerinţe de redactare:

       - criteriile de elaborare ale unei compuneri/poezii/eseu, în care să prezinte/să sublinieze importanţa vitaminelor în alimentaţia zilnică şi aportul acestora în dezvoltarea armonioasă a organismului;        

       - redactarea pe o pagină A4, în Word, cu caractere de 12, Times New Roman, format Portrait, alinierea-justified, margini pagină-1.5 cm,  obligatoriu cu semne diacritice.

La sfârşitul compunerii/poeziei/eseului, se va specifica numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala, localitatea, judeţul, numele cadrului didactic coordonator.

Creaţiile plastice vor fi realizate în tehnică de lucru la alegere, pe hârtie A4, iar pe verso, în partea dreaptă jos, se vor trece: numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala, localitatea, judeţul, numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător, adresa de e-mail.

Ideile gastronomice vor fi realizate sub formă de reţete culinare sănătoase respectând următoarele criterii:

-  redactarea pe o pagină A4, în Word, cu caractere de 12, Times New Roman, format Portrait, alinierea-justified, margini pagină-1.5 cm,  obligatoriu cu semne diacritice;

- La sfârşitul reţetei se va specifica numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala, localitatea, judeţul, numele cadrului didactic coordonator.

Toate creaţiile elevilor însoţite de fişa de înscriere, Acordul de parteneriat completat şi ştampilat, copie după chitanţa cu taxa de participare, un plic A4 autoadresat timbrat, se vor expedia în perioada 3-20 mai 2013, la adresa menţionatã mai jos:

Şcoala Gimnazială “I.L Caragiale”

Pentru Concursul „Hora Vitaminelor”

Str. Traian, nr. 26 A

Loc. Baia Mare, jud. Maramureş

Cod 430262

Pe mandatul poştal se va preciza ”Taxă participare concurs şi numele dumneavoastră” şi se va trimite pe adresa precizata mai sus.

- taxa de participare concurs  este de 15 lei de cadru didactic, taxă care cuprinde acoperirea cheltuielilor pentru diplome şi editarea unei reviste in format electronic cu ISBN/ISSN.

Pentru informaţii legate de desfãşurarea concursului, vã rog sã scrieţi pe adresa de e-mail:  ionitamatesan@yahoo.com, deliapetcas@yahoo.com , valentinabutoi2005@yahoo.com   

Vor fi descalificate lucrările:

·        care nu sunt însoţite de fişa de înscriere;

·        care nu respectă tema propusă;

·        lucrările copiate;

·        în care se observă intervenţia adulţilor.

Evaluarea creaţiilor  elevilor va fi făcută de către un juriu format din cadre didactice de specialitate, în perioada 25-30 mai 2013.

Se vor acorda:

·        premiile I, II, III şi menţiuni pentru fiecare grupã/clasă şi diplome de participare pentru toţi elevii şi cadrele didactice îndrumătoare.

Nu se admit contestaţii. Lucrările elevilor nu se restituie. Diplomele se vor trimite în perioada 10-20 iunie 2013, pe adresele de e-mail indicate de îndrumători. Un cadru didactic poate participa cu o creaţie literară şi 2 creaţii plastice, excepţie grupa micã, grupa mijlocie, grupa mare, clasa pregãtitoare, clasa I şi clasa a II-a, unde cadrele didactice pot participa cu 3 creaţii plastice.

Promovarea si mediatizarea concursului:

- expoziţii în cadrul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” Baia Mare  

- articole în presa locală

- www.didactic.ro

COORDONATORI:

dir.adj. prof. înv. primar  Eugenia Pampa

                                    prof. Mateşan Ioniţa

                                   prof. Butoi Valentina

                                   prof.înv.primar  Delia Petcaş

MEMBRII  ECHIPEI  DE PROIECT:

prof. Petrescu Claudia, Şcoala Gimnazială “Ion Luca Caragiale”, Baia Mare;

prof. Dorca Livia, Şcoala Gimnazială “Ion Luca Caragiale” Baia Mare;

prof. psiholog  Moldovan  Rodica, CJRAE Maramureş;

prof. înv. preşcolar Bocuţ Ariana, Şcoala Gimnazială “Ion Luca Caragiale”, Baia Mare;

înv. Palfi Mirela, Şcoala Gimnazială “Ion Luca Caragiale”, Baia Mare;

prof .înv. primar Borca Olimpia, Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga”, Baia Mare;

prof. Ardelean Nina, Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga”, Baia Mare;

prof. Târnovan Elisabeta, Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga”, Baia Mare;

              Vă aşteptăm cu drag şi vă dorim mult succes!

LA MORMÂNTUL LUI GEORGE POP DE BĂSEŞTI

Deputatului meu, ing.dr.Nicolae Bud

  La 1 august 2012 vom sărbători 177 de ani de la naşterea marelui tribun. Ar trebui să ne adunăm cu toţii la mormântul său.Mă refer la toţi cei care trăim şi gândim româneşte. Ne cheamă la Băseşti şi marele cărturar al Codrului, Petre Dulfu:

Ca un stejar ce veacuri cu vifore-a luptat

Pe-o culme sus...şi-o dată, de-un vifor e culcat :

În ţărnă zaci azi şi tu,culcat de-a morţii coasă,

Dup-o viaţă lungă şi-atât de viforoasă !...

O, Scumpe „bade George” !...o muncă ne-ntreruptă

Ţi-a fost pe lume viaţa ! Şi-o necurmată luptă !

Lucrai cu hărnicie a ta moşie-ntinsă,

Scoţând din bulgări aur ... Nu pentru tine însă !

Ci ca să ai de unde să faci la alţii bine,

S-alini - măcar în parte – a Neamului suspine ...

Durerea celor care în lanţ părea că mor,

Era şi-a ta durere ... mai mult decât a lor !

Urmaşii mândrei Rome ...încununaţi cu spini ?

Încătuşaţi să fie de-o mână de straini ?

Şi-n loc ţinuţi din drumul spre culmile visate ? ...

Tu nu puteai să suferi această nedreptate !

Un vis hrăniai doar : lanţul , să vezi cum se destramă;

Să-ţi vezi unită ţara, pe veci, cu „Ţara mamă” ! ...

Şi visu-acesta falnic te stăpânia mereu,

Pe cămp la lucru, ziua ... şi noaptea-n cuibul tău

Ori când suna chemarea, căminul îţi lăsai ;

Şi, pentru Neam, la luptă înflăcărat porniai.

Erai mereu în fruntea falangei ce lupta

Şi da la toţi tărie înflăcărarea ta !

Tu n-ai gustat odihnă şi pace-o zi, sub soare !

Tu n-ai vrut, pentru tine, măriri amăgitoare !

Doar pentru Neam trăit-ai ... Şi chiar când presimţişi ;

Că ai să-ţi dai suflarea : la neam doar te gândişi !

Voind să-i fii un sprijin puternic, în vecie,

Lui, danie făcut-ai întreaga-ţi avuţie

Acum,al tău trup doarme jos, somnul veşniciei,

Şi sufletul, la Domnul, ţi-e-n culmea bucuriei !

Că n-ai luptat zadarnic, atâta pe pământ,

Şi nu-n zadar hrănit-ai un vis atât de sfânt !

Norocul cel mai mare ţi-a fost pe lume scris :

Să-ţi vezi, în clipa morţii, cu ochii scumpul vis ! ...

Te-ai dus ! ... dar amintirea-ţi, cât lumea va trăi !

Românii, toţi cu cinste, în veci te-or pomeni ! ...

Şi-n veci din slăvi albastre, vedea-vei fericit :

Cum Neamul – pentru care atât te-ai străduit -

Mereu nainte merge, de steaua lui condus,

Se – nalţă, printre neamuri mai sus ! ... şi tot mai sus !

( Petre Dulfu ,La mormântul lui George Pop de Băseşti,6 maiu 1923, după Georgesc Ioan, George Pop de Băseşti, Oradea, 1935, D.III 54).

              Aşadar : „Românii, toţi cu cinste, în veci te-or pomeni ! „

              Vă chem la Băseşti măcar pentru a cosi împreună buruienile de pe mormântul familiei.Ceea ce ar trebui să fie un mausoleu al neamului nostru este

un cimitir de buruieni. Măcar în acest fel să-l cinstim şi să-l pomenim.Pe mine mă doare ! Autorităţile noastre, atât cele locale, cât şi cele judeţene au probabil alte preocupări.Au de luptat pentru apărarea ciocoilor vechi sau noi ai ţării .

              Domnule deputat,

              Vă adresez această scrisoare pentru că sunteţi ultima mea speranţă.Am mai făcut-o pe la sfârşitul lunii mai şi am găsit de cuviinţă să revin.Ştiu că aveţi un adevărat suflet de român şi nu mă veţi putea refuza.Chiar nu ar putea deveni Băseştiul un panteon al neamului nostru ? Nu ne-am putea aduna în jurul lui şi Ţara Codrului să răsune din nou de minunatele noastre cântece populare şi patriotice aşa cum se întâmpla în trecut? Nu ne-am putea aduna pentru a etala ce avem noi mai frumos ? Lăsaţi dracului penibilitatea războaielor politice şi să ne adunăm pentru cauze nobile.De bună seama că miticii nu o vor face.

              În ultimele luni am cunoscut şi alţi maramureşeni de ispravă pe care îi chem să ni se alăture. Mă gândesc la dl.ing.Gheorghe Zoicaş,deputatul de Baia Mare în Parlamentul României, la dl.Doru Dăncuş,care nu va putea răclădi ruina pe care a preluat-o decât împreună cu noi,dascălii şi preoţii satelor,aşa cum au făcut-o Maniu şi Mihalache.Mă gândesc şi la tânărul preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş,avocatul Zamfir Ciceu,care îşi poate face o profesiune de credinţă din restaurarea cultului eroilor neamului. Numai aşa va putea rămâne în istorie.Îi chem alături pe toţi intelectualii din Ţara Codrului.

              Cred domnule deputat că Dvs. puteţi cataliza forţele necesare pentru ca „visul sfânt „ al lui George Pop de Băseşti să se împlinească.

                                                 

                                                      Cu stimă, prof.Traian Rus

                                                      Oarţa de Sus,26 iulie 2012

SE ÎNTÂMPLĂ LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PETRE DULFU” BAIA MARE

JOI, 19.04.2012,

ora 13.00, Sala de Conferinţe, 

Conferinţă de presă: „Let's do it”, organizată de Asociaţia Arta Educaţiei;

VINERI, 20 APRILIE 2012

ora 9.30, Salonul Artelor, 

Conferinţa „Principiile agro-ecologiei”, organizata de Asociaţia Grădinitsa,  Bar le duc, Franţa şi partenerii locali din Baia Mare. 

Aveţi ataşata invitaţia la conferinţă, cu detalii. 

ora 11.00, Sala de Conferinţe,

Pentru a marca 40 de ani de existenţă şi îngrijiri medicale (1972-2012), conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” organizează manifestarea Zilele Ştiinţifice ale Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, prima ediţie, în data de 20.04.2012, cu începere de la ora 11.00 la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, la care sunt invitaţi să participe medici, asistenţi medicali şi toţi cei interesaţi.

Teme:

1. DUREREA: Abordare interdisciplinară

Participanţi:

conf.univ.dr.Alexandru Irimie-rectorul Univ. de Medicină şi Farmaci „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca,

prof.dr. Dan Dumitraşcu

prof.dr.Mircea Birţ

prof.dr H.D.Boloşiu

conf.dr.Valentin Munteanu-Univ. de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca

2. Enterocolitele acute şi cronice la copil. Sindromul de hepatocitoliză în pediatrie.

Participanţi:

prof.dr.Nicolae Miu-Univ. de Medicină şi Farmaci „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca,

dr. Tudor Pop-şef lucrări-Univ. de Medicină şi Farmaci „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca,

dr. Bianca Simionescu-as.univ-Univ. de Medicină şi Farmaci „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca.

Conferinţa este creditată de Colegiu Medicilor din Maramureş cu 8 credite.

Manager Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş”

conf.dr. Călin Pop

Responsabili ştiinţifici

dr. Vasile Bonaţ

dr. Bogdan Lucian

SÂMBĂTĂ, 28.04.2012,

ora 9.00-14.00, Sala de Conferinţe,

In perioada 27-29 aprilie 2012 Consiliul Judetean al Elevilor Maramures organizeaza Conferinta Consiliului Regional al Elevilor Nord Vest.                                   La aceasta intalnire vor lua parte reprezentanti ai elevilor din judetele Cluj, Bihor, Salaj, Bistrita Nasaud si Satu Mare. De asemenea,                                       sunt asteptati in Baia Mare reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Presedintele Consiliului National al Elevilor(CNE) si Secretarul Executiv al CNE pe          departamentul de relatii externe.

Deschiderea oficiala va avea loc in Sala Europa a Primariei Municipiului Baia Mare, in data de 27 aprilie ora 16.00,                                                                 iar lucrarile Consiliului Regional se vor desfasura sâmbătă 28.04.2012, între orele 9.00-14.00, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judetene “Petre Dulfu” Baia Mare.

Subiectele abordate vor fi despre evaluarea activitatilor din saptamana de Scoala altfel precum si stabilirea planului de dezvolare a                                  Consiliului Regional al Elevilor Nord Vest.

Răzvan-Dănuț Cîndea

Președinte Consiliul Județean al Elevilor Maramureș

Corina Sandor - Martin
specialist relatii publice
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Lucica Dragoş, este o poetă receptivă la unduirile metafizice al interiorului său

Poeta Lucica Dragoş, pe lângă calitatea de soţie, mamă,  femeie de succes în afaceri, are de puţină vreme, şi pe aceea de preşedinte al Cenaclului literar „Petre Dulfu” Satulung.    Fiind o femeie puternică, masterand în A.E.C. la Facultatea de Stiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, a fost aleasă „la fix”ca să spun aşa, de către participanţii la prima întrunire a membrilor cenaclului, în această onorantă dar dificilă

 postură . Fiind economist la bază, doamna Lucica Dragoş va avea grijă ca banii alocaţi de Consiliul Local Satulung pe viitor Cenaclului „Petre Dulfu”să fie cheltuiţi în folosul culturii, pentru promovarea tinerilor talentaţi din arealul Satulung în: poezie, proză, pictură, muzică.

    La prima întâlnire prezidată de poeta Lucica Dragoş au citit doi poeţi ai zonei: Ion Voicu din Satulung şi subsemnatul din Lucăceşti. Ne-a surprins plăcut prezenţa poeţilor: Ioan Dragoş, Nicolae Scheianu, Ion Bogdan şi a prozatorilor Florica Bud şi Ştefan Jurcă din cadrul Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Lume multă şi bună încă de la început...

      La a doua întâlnire, cea din 3 martie a.c. au citit din creaţia proprie: Ştefana Sava, Lucica Dragoş, Mihai Ganea şi Ioan Dragoş. Şi-a prezentat cartea „F.C. Baia Mare.Generaţia Mateianu”,vol. I, scriitorul Ion P. Pop în prezenţa unuia dintre căpitanii echipei , Marin Sabou. Au interpretat folclor soliştii vocali din comună Aurica Matei Pop şi Mircea Mureşan iar muzică folk Alina Vinţ. Au fost prezenţi printre alţii: deputatul Nicolae Bud, consilierul judeţean Vasile Groşan, primarul Augustin Panici, viceprimarul Dorel Stejeran, consilierii locali Ioan Roman şi Călin Panici, directorul Căminului cultural Mihai Zmicală, scriitorul Nicoară Mihali, poetul Dragomir Ignat, etnologul Pamfil Bilţiu, ziarista Anca Goja, poetul Vasile Bele, epigramistul Vasile Mureşan, poetul Dumitru Fânăţeanu, ziarista Anca Popescu, poetul Nicolae Scheianu, pictorul Ion Profeanu, poetul Ion Voicu, poetul Vasile Dan Marchiş, scriitorul Ioan Morar Meteş, poetul Gelu Dragoş jr., secretarul cenaclului Ioan Ardusădan, poeta Alexandra Burlacu Ardusădan,  ş.a. Ambientul sălii căminului a fost decorat cu pictură în ulei  realizată de artistul plastic Monica Ofner şi prezentate de către d-na  Nicoleta Mateş, care este şi administrator la una din firmele a carei angajată este ec.Lucica Dragoş.

            Dorind, după întâlnirea de la Satulung să aflu mai multe despre poeta Lucica Dragoş, care a impresionat publicul prezent încă de la prima apariţie în public prin cele 14 poeme prezentate, am aflat de pe site-ul „Reţeaua Literară” a lui Gelu Vlaşin (Telciu) că este: „un om obişnuit, cu dragoste de frumos şi bine, care-şi respectă familia, ţara, prietenii şi crede într-o lume mai bună”. Sper că nu se va supăra că i-am dezvăluit câteva dintre gândurile şi crezurile sale, dar mai cred că orice bun român ar trebui să gândească aşa, din Nord pâna la Marea cea mare, din Moldova lui Eminescu şi Creangă până în Vestul cel mai occidental al ţării.

   La întâlnirea dintre cele două sărbători închinate femeilor, mi-au plăcut mult câteva expresii, câteva metafore ale poetei Lucica Dragoş din poemele sale – care trădează o lectură vastă în spate dar şi o mare putere de concentrare a mesajului său liric. Ascultându-o descoperi o poezie care reflectă în totalitate chipul sufletului ei, o descoperi şi pe „omul” Lucica Dragoş.    Poezia o face mai bună în „lupta” cu cifrele şi întrevăd o prietenie mai durabilă cu ... CUVINTELE decât cifrele, fie ele romane sau arabe! Exemplific: „pietrele păstrează cu sfinţenie/urmele trupului”(Tăceri); „sufletul se desprinde de trup ca un fluture de o frunză”(În taină); „să nu mă-ntrebi ce culoare/are azi viitorul”(Când începe furtuna); „...am prins curcubeul de capete şi l-am făcut/arc peste timp”(Noi doi); „din inima pământului/pleznesc muguri”(Înnoiri); „fragile clipe se adună/şi trec prin noi/cioburi de viaţă/aripi albe...”(Fragile clipe); „să-i dăm vamă pământului/toate tăcerile noastre/să putem să dăinuim veşnic”(Ar trebui); Părinţii sunt pentru poeta din Hideaga: „portrete păzite cu sfinţenie/în cufărul sufletului”(Ştiu).

               Sunt convins Lucica Dragoş că nu o să te poţi îndepărta niciodată de poezie deoarece îţi exprimi sentimentele, bucuriile, temerele, îndoielile atât de bine în versuri. Aşteptăm cu interes prima ta carte de poeme fiindcă frumosul din tine trebuie „împărţit” şi cu alţii, trebuie dăruit...

                                                                                      Gelu DRAGOŞ

Semnificaţii istorice pentru 10 martie 2012

1291 - Românii din Transilvania sunt menţionaţi, pentru prima dată, ca participanţi la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea, la Alba Iulia.
1702 - A apărut (până în 1735), la Londra, primul cotidian englez, "Daily Courant"
1788 - S-a născut Joseph von Eisendorff, scriitor german (m. 26 februarie 1857)
1833 - S-a născut Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, preşedinte al PNL şi al Consiliului de Miniştri. A fost membru şi preşedinte al Academiei Române (m. 8 octombrie 1914)
1855 - Se inaugurează linia telegrafică Bucureşti-Giurgiu.
1856 - S-a născut Petre Dulfu, autor de basme în versuri (m. 31 octombrie 1953)
1871 - Faţă de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I convoacă guvernul şi ia hotărîrea de a părăsi ţara chiar a doua zi. Renunţă la ideea abdicării cu condiţia constituirii unui guvern care să obţină votarea bugetului şi să rezolve problema concesionării căilor ferate. Guvernul liberal condus de Ion Ghica demisionează. Lascăr Catargiu îşi ia răspunderea noului govern.
1876 - Alexander Graham Bell a realizat prima convorbire telefonică.
1879 - S-a născut Dimitrie Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist, membru al Academiei Române (m. 2 iunie 1964)
1920 - S-a născut Traian Lalescu, poet de descendenţă simbolistă (fiul matematicianului Traian Lalescu)(m. 15 octombrie 1976)
1921 - S-a născut Arta Florescu, soprană şi profesoară de muzică (m. 6 iulie 1998).
1927 - A fost înfiinţată Societatea de Chimie. Până la această dată, a funcţionat ca secţie a Societăţii Române de Ştiinţă.
1936 - A încetat din viaţă Garabet Ibrăileanu, critic, istoric şi teoretician literar. (n. 23 mai 1871).

---

1993 - Regizorului român Dan Piţa i-a fost decernată de către guvernul francez distincţia "Officier de l'ordre des arts et des lettres", pentru merite în domeniul culturii.

2002 - A încetat din viaţă inginerul german Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului
2003 - Departamentul american al Comerţului a acordat României statutul de ţară cu economie de piaţă, titlu care a intrat în vigoare la 11 martie, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al Statelor Unite.
2004 - A încetat din viaţă poetul Mihai Ursachi. A fost deţinut politic în anii 60, fiind un adversar declarat al regimului totalitarist din România (n.17 februarie 1941).
2006 - Informaticienii de la institutul german Fraunhofer au prezentat, la târgul CeBit de la Hanovra, un prototip de calculator care poate citi gândurile persoanei aflate în faţa sa, transformându-le în fraze care apar apoi pe un monitor
2007 - Miliardarul român Ion Ţiriac a devenit primul român aflat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume; el figurează pe locul 840 în clasamentul pe 2007, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari
2007 - A şasea brăţară dacică, reperată de statul român într-o galerie de arte din New York, a fost cumpărată contra sumei de 42.500 de dolari printr-o firmă de intermediari
2010 - A încetat din viaţă părintele profesor Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române (n.1929).

Întâlnire sub semnul artelor la Satulung

Sâmbătă, la Căminul Cultural “Ioan Buciuman-Spiridon”, în prezenţa primarului Augustin Panici şi a viceprimarului Dorel Stejeran, s-a desfăşurat o întrunire a Cenaclului Literar “Petre Dulfu”. Lăsând la o parte micile probleme de ordin organizatoric, scăpările în zona kitsch-ului care au avut loc pe ici, pe colo, precum şi şuierul sinistru al vântului prin ferestre care ne-a însoţit pe întreg parcursul evenimentului, a fost o întâlnire reuşită, chiar dacă puţin cam aglomerată. Într-adevăr, punctele trecute pe “ordinea de zi” au fost destul de numeroase, astfel încât discuţiile s-au prelungit mai mult decât era necesar. Au recitat nu mai puţin de patru poeţi: Lucica Dragoş, preşedinta cenaclului, Ştefana Sava, elevă la Colegiul Naţional “Vasile Lucaciu”, Mihai Ganea, medic chirurg cu preocupări literare, de curând revenit în Baia Mare, oraşul său natal, şi Ioan Dragoş, poet a cărui valoare este deja recunoscută. Acesta din urmă a mărturisit că este cuprins de emoţii, dat fiind că citeşte în localitatea la a cărei Primărie a lucrat ani de zile, dar a reuşit să emoţioneze, la rândul său, publicul cu câteva poezii din volumul în pregătire “Studiu de oportunitate”. Ziaristul Ioan P. Pop de la “Graiul Maramureşului” şi-a lansat cartea “FC Baia Mare - Generaţia Mateianu”, volumul I, cel de-al doilea volum aflându-se în pregătire şi urmând să apară la Editura Enesis. Acesta a creionat însemnătatea Generaţiei Mateianu în istoria de aproximativ un secol a fotbalului în Baia Mare, precizând că FC Baia Mare a avut un rol imens în revoluţia fotbalistică a României, reuşind să transforme acest oraş într-o a doua capitală a sportului românesc. La eveniment a fost prezent şi Marin Sabău, fost căpitan de echipă al Generaţiei Mateianu, care a mărturisit: “Era o vreme când fotbalul făcea maramureşenii să se simtă mândri. Mi-aş dori ca acele vremuri să revină”. S-au citit şi epigrame, responsabili cu zâmbetele fiind ziaristul Dragomir Ignat şi Vasile Mureşan. Atmosfera a fost întregită de muzica populară şi pricesnele oferite de interpreţii Mircea Mureşan şi Aurica Matei Pop, precum şi de muzica folk cântată de Alina Vinţ, în vârstă de 16 ani, elevă a Colegiului Naţional “Mihai Eminescu”. Aceasta a interpretat inclusiv “Balada fulgerată de vânt”, pe versurile lui Ion Voicu, poet prezent, şi el, la manifestare. Pe parcursul manifestării, în sala Căminului Cultural au fost expuse picturi realizate de Monica Miclăuş, născută în Şomcuta Mare, acum cetăţean austriac, fostă elevă a artistei plastice Silvia Onişa. “A fost un eveniment deosebit şi bucuria e cu atât mai mare cu cât se petrece la sat, acolo unde, cum spunea Blaga, s-a născut veşnicia. Prezenţa dvs. într-un număr atât de frumos aici ne spune că avem nevoie de cultură ca  de apă şi de aer”, a opinat etnologul Pamfil Bilţiu. Printre vorbitori s-au mai numărat scriitorii Nicoară Mihali, Dragomir Ignat, Dumitru Fânăţeanu, Vasile Bele, iar poetul Nicolae Scheianu a sugerat că “ar fi nimerit ca aici să se organizeze, o dată pe an, un concurs literar, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş”. Întâlnirea a fost moderată de poetul şi ziaristul Gelu Dragoş.


                                                                                                                                 Anca Goja

SCRIITORUL PETRE DULFU ŞI NEUITATELE TRADIŢII ŞI OBICEIURI FOLCLORICE DIN OPERA SA

Dar vremea aceea e aşa departe...

Mi-aduc aminte. Cum aş putea uita

Someşul, ... Tohatul, satul meu natal?

(Din poezia „ Petre Dulfu, azi, e cu noi”, 31 octombrie 2003,

 publicată în revista Bibliotheca Septentrionalis, nr.2, 2003).

Iată, cum un sat din nord de ţară a rămas mereu prezent în sufletul poetului Petre Dulfu, dar şi în inimile celor care i-au descoperit frumuseţea creaţiilor sale literare, de-a lungul timpului, mai ales pentru cei care au simţit un plus de admiraţie pentru literatura populară.

Localitatea Tohat, din primele decenii ale secolului XX, din studiul „Petre Dulfu şi satul său natal”, semnat de Gheorghe Crişan şi cuprins în volumul Studii şi articole, vol. II, Baia Mare, 1973, p. 99-105, se apropia de imaginea satului, din anii când s-a născut poetul: „Câteva zeci de case înşiruite de-a lungul drumului şi alte câteva de o parte şi de alta celor patru-cinci ulicioare mărginaşe. Acoperişuri ascuţite din paie sau tulpini de floarea soarelui adăpostesc o tindă cu „băbătie” (parascântei) şi cu o cameră de locuit, cu pământ pe jos. În curte  câte un şopron şi – la cei mai înstăriţi – câte un coteţ. Cele mai multe făcute din nuiele de răchită ca şi gardurile, ca şi unele ustensile din gosppodărie, şesul Someşului fiind patria nuielelor ...” Tohatul, sat cu oameni hanici şi întreprinzători a devenit mai târziu o aşezare modernă cu case din cărămidă, asemănătoare vilelor de la oraş.

Viaţa era grea. Pe vremea aceea, pentru o zi de muncă oamenii primeau ca plată „o cupă de bob, plantă care nu se mai cultivă” în Tohat. Bobul se putea mânca crud sau se cocea ori se făcea fiertură, fără nici un adaos, bobul, alături de fasole şi mazăre, fiind aliment de bază în pregătirea mâncărurilor ţărăneşti.

În această dureroasă realitate au trăit şi părinţii scriitorului, Chifor şi Gafia, familie  de ţărani cu stare materială bună, de care bătrânii îşi aminteau ca fiind „model de hărnicie şi austeritate”, trăsături, de altfel, moştenite de majoritatea descendenţilor, dovedind dragoste deplină faţă de limba şi obiceiurile strămoşeşti, faţă de oamenii satului în care au trăit. Limba părinţilor i-a fost elevului Petre Dulfu „merinde pe drumul lung ce l-a străbătut la şcoala maghiară.”

Asemenea lui Nică, din Humuleştii Neamţului din Ţara Moldovei, îl revedem pe copilul Petre hălăduind gânditor prin porumbul mai înalt decât el, ori venind acasă, în serile de vară înmiresmate de aromele de iarbă cosită, tolănit pe fânul din căruţa trasă de boii ce mergeau agale la pas şi rumegau incet, alteori pe prundul Someşului, unde mergea la scăldat şi  hârjonindu-se  alături de ceilalţi copii. Apoi, atunci  când mai mărişor fiind, era prezent la „danţul” duminical între flăcăii şi fetele cu busuioc prins pe „spăcel”. Copilul Petre n-a fost lipsit nici în serile reci de toamnă când se organizau clăcile de „desfăcat” porumbul şi de „îmblătit” floarea soarelui în şura  cea mare a gospodăriei lor, luminată de „şterţul care arunca pe pereţi umbre fantastice, ilustrând cu ele basmele şi glumele ce nu mai conteneau până spre miezul nopţii.”

Putea oare pieri din sufletul şi mintea scriitorului de mai târziu „comoara firească, necăutată, care altădată îi legănase şi lui copilăria la Tohat? „O, depănători maieştri ai poveştilor străbune / Cu Ilene Cosânzene şi cu Feţi-viteji minune! / Câte ori copilăria-mi lângă vatra încălzită, / Nu stătea să vă asculte seri întregi neadormită!” Niciodată poetul n-a putut să uite această uimitoare zestre populară, folclorică, dobândită de la bunii săi părinţi şi pe care a luat-o cu el şi a purtat-o ca pe un bagaj „de preţ”, nedespărţindu-se vreodată de asemenea comoară.

Bogata limbă română, împrejurările vieţii care i-au oferit posibilitatea de a citi cărţi româneşti, printre ele plăcându-i în mod deosebit Doinele şi lăcrămioarele bardului de la Mirceşti, Vasile Alecsandri, „ce-i deşteptară imaginaţiunea poetică, apoi climatul cultural şi activitatea intensă de la Şcoala Normală a „Societăţii pentru învăţătura poporului român” l-au ajutat pe scriitor să lase în urma sa o apreciabilă şi neuitată moştenire literară şi nu numai.

De la povestea în versuri Princesa fermecată, debutul său editorial, urmând alte basme, poveşti în versuri, legende: Povestea lui Făt-Frumos, Zâna Florilor, Ion săracul, Gruia lui Novac, Povestea rândunelei, Soarele şi luna (După cântecele bătrâneşti ale poporului român), toate dovedesc talentul creatorului, remarcându-se prin redarea întâmplărilor într-o armonie interioară a cuvintelor nemaipomenită. Dar consacrarea autorului i-a fost definită de volumul Isprăvile lui Păcală, o epopee poporală în 24 de cânturi,  pe care George Călinescu o considera „carte de humor sănătos, căci autorul, adânc cunoscător al graiului românesc, al vieţii, obiceiurilor şi isteţimii, ce caracterizează figurile populare, ne-a dat un Păcală, un erou îndrăgit, om din clasa celor de jos, lipsit de lăcomie şi cinstit, ca el la gard prostia cine mai ştia s-o lege?”

Prin operă, prin scrierile „fermecătoare şi pline de idei sănătoase, cântăreţ al vitejiei străbune, creator fericit al figurii pline de vrajă a isteţului erou popular Păcală, Petre Dulfu va dăinui în inima cititorului, cărţile sale, care ajung la lector, rămânând cărţi nemuritoare.

Maria Bilţiu