Se afișează postările cu eticheta Igor Dodon. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Igor Dodon. Afișați toate postările

joi, 26 aprilie 2018

Igor Dodon vrea să schimbe drapelul Republicii Moldova



Igor Dodon a anunțat că, în perspectiva Zilei Drapelului de Stat, 27 aprilie, președinția va trimite primăriilor din țară câte un drapel de stat și unul „al lui Ștefan cel Mare” și că va începe cu localitățile care s-au remarcat prin poziții anti-unioniste.
Nu este, însă, sigur că ceea ce șeful statului a numit „drapelul lui Ștefan cel Mare” e chiar al lui Ștefan cel Mare, informează Radio Europa Liberă. Drapelul pretins a fi al lui Ştefan cel Mare a fost fluturat întâi de comunişti, ulterior de socialişti la proteste.
Președintele de la Chișinău optează pentru recunoașterea drept simbol național a ceea ce experții din anturajul său numesc drapel istoric purtat de Ștefan cel Mare, pentru a „spori interesul societății față de istoria și cultura Moldovei”.
Drapelul la care face trimitere șeful statului este steagul din pânză roșie cu cap de bour auriu pe mijloc, pe care l-au arborat la mai multe mitinguri comuniștii, apoi socialiști și „patrioții Moldovei”.
Istoricul Vlad Mischevca, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, atrage atenția că pe teritoriul cuprins de fosta Ţară a Moldovei nu a existat doar un singur drapel, ci o multitudine de steaguri, diferite ca formă, culoare și simboluri. Vlad Mischevca a votat împotriva recunoașterii acestui drapel ca fiind unul istoric, al lui Ștefan cel Mare. Potrivit lui, nu există informații istorice precise care ar justifica inițiativa instituționalizării oficiale.
Însă, pentru ca acest steag să dețină acest statut trebuie ca proiectul să fie votat de parlamentarii de la Chișinău.
NapocaNews

miercuri, 3 ianuarie 2018

Preşedintele Moldovei Igor Dodon a fost suspendat de Curtea Constituţională

Curtea Constituţională de la Chişinău l-a suspendat temporar din funcţie pe preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Motivul? Şeful ţării vecine a respins, pentru a doua oară, candidaturile la funcțiile de miniștri, propuse de Guvern săptămâna trecută.
Potrivit Constituţiei, şeful statului are voie să facă acest lucru doar o singură dată. Igor Dodon şi-a motivat decizia prin faptul că unii candidaţi ar fi dat dovadă anterior de lipsă de profesionalism, inconsecvenţă şi oportunism.
Printre persoanele propuse de premierul Pavel Filip la funcţiile de miniştri se regăsesc foştii premieri Iurie Leancă şi Chiril Gaburici şi fostul preşedinte al Curţii Constituţionaşe, Alexandru Tănase.
Interimatul va fi asigurat de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Acesta va semna decretele de numire a noilor miniştri şi tot el le va primi jurământul.
Este a doua oară de la preluarea mandatului când preşedintele Republicii Moldova îşi pierde atribuţiile constituţionale. Prima oară s-a întâmplat atunci când Igor Dodon a refuzat să îl numească în funcţia de ministru al Apărării pe Eugen Sturza. 
                                                                                                                                              NN

marți, 26 decembrie 2017

Dodon se gândește politic la o posibilă unire a Basarabiei cu România

Igor Dodon consideră că unul dintre pilonii ce ar sta la baza soluţionării problemei transnistrene ar fi ca Tiraspolului să i se garanteze că, dacă Chişinăul decide să se unească cu România, atunci Transnistria trebuie să aibă dreptul la autodeterminare şi la înfiinţarea propriului stat. În cadrul unui interviu oferit Clubului de presă „Rezonanţa socială” Dodon a declarat că pentru soluţionarea politică a conflictului transnistrean este nevoie de trei etape, conform adevarul.ro.
„Iată cu asta trebuie să începem şi întrebarea nu e mai mult către Tiraspol, dar către noi. Aici la Chişinău nu doar preşedintele trebuie să gândească aşa, dar şi conducerea Guvernului şi a Parlamentului trebuie să lucreze împreună pentru a fortifica statalitatea. Nu pentru a intra în Europa, în NATO, în România, dar pentru întărirea statalităţii”, a subliniat Dodon care a continuat să îşi expună planul.
„Trebuie cu toţii să ne aşezăm şi să ne gândim cum vom reintegra ţara. Eu deja am mai spus că sunt câteva lucruri pe care se va ţine totul. Iniţial este vorba de neutralitate. Noi cu toţii trebuie să înţelegem că Moldova nu va intra în NATO, asta trebuie să fie o garanţie. A doua, trebuie să dăm dreptul Transnistriei la autodeterminare. Dacă, cumva, la o anumită etapă, cineva din Chişinău va decide să se unească cu România, Transnistria trebuie să aibă dreptul la autodeterminare şi la înfiinţarea propriului stat recunoscut de toţi. Apropo, acest lucru este prevăzut în Legea privind statutul Găgăuziei”, a precizat preşedintele Moldovei.
                                                                                                                                   NN

joi, 26 ianuarie 2017

SCRISOARE DESCHISĂ



Motto:

„Istoria ne ajută să cunoaştem trecutul, 
să înţelegem prezentul şi 
să credem în viitorul României.”


Academician Ioan Lupaş 
(9 august 1880, Sălişte, comitatul Sibiu - 3 iulie 1967, Bucureşti)


Excelenţa Voastră, Domnule Igor Dodon,
Preşedintele Republicii Moldova

Aş dori, mulţumindu-i pentru onoarea acordată, în POSTFAŢA noii cărţi a Domnului Prof. Univ. Dr. Hab. Ing. Valeriu Dulgheru, “Basarabia răstignită – Volumul XIII”, să vă pun o foarte simplă întrebare: 

SIMŢIŢI ROMÂNEŞTE?

Dacă răspunsul dumneavoastră va fi DA:

•    Puteţi fi mândru că aparţineţi spaţiului spiritual românesc Carpato-Danubiano-Pontic;
• Puteţi fi mândru că aici s-a format Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, care a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic;
• Puteţi fi mândru că aici au trăit Geto-Dacii, pe Geţi, Herodot  introducându-i în istorie prin următoarea menţiune: „geţii sunt cei mai bărbaţi şi mai drepţi dintre traci”;
• Puteţi fi mândru că Regatul Daciei a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: ţărmul Mării Negre şi Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică şi Morava - spre vest, Carpaţii Păduroşi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanţul Balcanilor) - spre sud. O inscripţie grecească din Dionysopolis (Balcic) îl descrie pe Burebista ca fiind: "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia";
• Puteţi fi mândru că Poporul Român s-a născut creştin; într-un spaţiu în care Sfântul Apostol Andrei, „Cel întâi chemat“, a propovăduit creştinismul, a fi român şi a fi creştin sunt expresii sinonime, creştinismul fiind un factor de unitate spirituală şi etnică a românilor;
• Puteţi fi mândru că Marele Voievod, Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calităţi de om de stat, diplomat şi conducător militar, ctitor a peste 40 de mănăstiri şi biserici atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. A.D. Xenopol, vorbind despre titulatura de „cel Mare", aminteşte naţionalitatea voievodului: „Unul singur din bogatul, preabogatul şirag de domni ai Ţărilor Române, poartă numele de Mare şi acesta este Ştefan...".
• Puteţi fi mândru că Mihai Voievod Viteazul devenea in 1600 „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, fiind numit de Papa Clement al VIII-lea, „cavaler al lui Hristos şi apărător al creştinătăţii“, fiind singurul domnitor român cântat în toţi Balcanii ca eliberator al Bizanţului;
• Puteţi fi mândru că Alexandru Ioan Cuza devenea la 24 Ianuarie 1859  primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România, că Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România şi formând statul român modern, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern. 
• Puteţi fi mândru că în urma Războiului de Independenţă, la 9 Mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat Independenţa României. A doua zi, la 10 Mai, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. 
• Puteţi fi mândru că la 27 Martie 1918, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei, ruptă din trupul Moldovei în 1812,  la Patria Mamă, România, Declaraţia de Unire fiind semnată de Ion Inculeţ, Preşedintele Sfatului Ţării, de Pan Halippa, Vice-Preşedinte şi de Ion Buzdugan, Secretarul Sfatului Ţării;
• Puteţi fi mândru că la 1 Decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pecetluia  Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Rezoluţia Unirii e citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
• Puteţi fi mândru că la 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alţi generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moşoiu şi locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun (iniţial Béla Cohen) demisionând şi regimul comunist fiind astfel înlăturat. Béla Kun a evitat capturarea fugind în după-amiaza zilei de 2 august la Viena cu un tren blindat împreună cu colaboratorii săi. Au fost arestaţi şi ţinuţi într-un lagăr până în iulie 1920 când a făcut obiectul unui schimb de prizonieri între Austria şi Rusia. Acuzat de legături cu troţkismul, Bela Kun împreună cu soţia, fiica şi ginerele au fost arestaţi în mai 1937 şi trimişi în GULAG. În 1989, guvernul sovietic a anunţat că Bela Kun a fost executat în GULAG la 29 august 1938. 
• Puteţi fi mândru că Tratatul de Pace de la Paris de la 28 octombrie 1920, a recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România.
• Puteţi fi mândru că în noaptea de 21 – 22 iunie, la ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică instaurată în aceste stravechi ţinuturi româneşti, în urma semnării pactului criminal Ribbentrop-Molotov.  Mareşalul Ion Antonescu, conducătorul Statului Român s-a adresat Armatei, spunând:
„OSTAŞI, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre. […]
Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.
Să luptaţi pentru a ne razbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbanda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!”
• Puteţi fi mândru că la 27 august 1991,  Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice, a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, proclamând:
“REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
• Puteţi fi mândru că la 5 Decembrie 2013, Curtea Constituţională din Republica Moldova a decis că limba română şi cea moldovenească sunt identice. Astfel, limba romănă este limba de stat a Republicii Moldova, deoarece acesta este termenul precizat în Declaraţia de Independenţă a ţării;
•    Şi nu în ultimul rând, având în vedere cele mai sus expuse, în întâmpinarea aniversării Centenarului Marii Uniri, ce va fi să fie la 1 Decembrie 2018, Domnule Preşedinte Igor Dodon puteţi, cu mândrie,  dumneavoastră, împreună cu milioanele de Români din stânga Prutului, care nu au facut-o încă, cere CETĂŢENIA ROMÂNĂ şi REÎNTREGIREA ROMÂNIEI MARI, prin REUNIREA REPUBLICII MOLDOVA la PATRIA MAMĂ, ROMÂNIA.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Cu mulţumiri pentru consideraţia acordată,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni