ACUM ne-ați condamnat la moarte!

Având acoperirea firească în faptul că vor să stopeze numărul celor ce se pot îmbolnăvi de COVID – 19 guvernanții pe care atât de mult și i-a dorit la putere președintele Johannis - cel cu multe case și care încă nu și-a plătit datoriile la stat – au luat decizia că unii români sunt mai neimportanți decât alții.
Printre aceștia și eu! Din nefericire!

Ce se va întâmpla cu bolnavii cronici, bolnavilor?

În acest moment datele oficiale ne spun lucruri groaznice!

Romania are puțin peste 3 milioane de bolnavi cronici și peste 200.000 de bolnavi de cancer.
Prin măsurile luate, anume de externare a acestora, de întrerupere a tratamentelor, a îngrijirii Statul liberal îi condamnă pe față, sub pretextul că-i apără de Covid-19?
Totodată, în Romania mai sunt 7,4 milioane de OAMENI – că boala nu ține cont de etnie, culoarea pielii, religie, sex, etc.. - care suferă de hipertensiune arterială, în timp ce alți 1,7 milioane au diabet zaharat, acestea fiind DIN START categorii vulnerabile la coronavirus, după cum tot ei ne spus asta.

Operații suspendate și tratamente neadministrate bolnavilor cronici

Comunicatul dat de  "Grupul de Comunicare Strategică" ieri, 23 martie 2020, ne-a anunțat sec faptul că începând de astăzi toate categoriile de suferinzi enumerate mai sus sunt realmente pe cont propriu.
Comunicatul anunța sec faptul că de astăzi, 24 martie, pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezinta urgență și care pot fi reprogramate.

Au suspendat și consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private.
Trist este că acest ordin este semnat de Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela – mare specialist în tehnologia sudării și în științe juridice, potrivit CV-ului său - bolnavii cronici sunt anunțați că, „dacă nu reprezinta urgențe", au 48 de ore să plece la casele lor.
Atât, nimic în plus!
Un comunicat sec, șocant, fără variante!
Nicăieri nu li se spune acestor cetățeni votanți ce opţiuni au, nu există o lista a spitalelor, pe fiecare județ în parte, care îi pot totuși primi.
Nu există nici vreo lista de medici care să le ofere online sau telefonic consultații. Nimic!
Altfel spus, ministrul Vela ne-a spus doar că, deși suferinţele ne sunt cronice, trebuie să ajungem în stare critică pentru a fi văzuți de medici.
Ce știe el despre sistemul imunitar scăzut, despre riscurile la care suntem supuși de-acum?

Aruncați în stradă și puși la cozi

Ordinul emis și modul sec, mișelesc în care a fost comunicat a fost cu atât mai izbitor cu cât, mass media a semnalat cazuri de pacienţi cu cancer care stăteau în zăpadă, în frig, la cozi lungi pentru a-și primi tratamentul de care le depinde viața.
Imaginile erau de la Institutul Oncologic Cluj parcă și îi arătau pe românii cei mai vulnerabili în fața coronavirusului, care au sistemul imunitar grav afectat, cum stăteau unul în spatele celuilalt, așteptând să le vină rândul la porția de pastile care-i ține-n viață încă un pic.
Ce nu înțelege clasa guvernantă liberală e faptul că bolile incurabile și cancerul nu țin cont de context, tratamentele și suferința nu pot fi puse pe pauză, astfel de pacienți au nevoie urgentă de sprijin, medicație și îngrijire de specialitate.
Dar... LOR nu le pasă decât de statistici și de COVID – 19!
Așa unii am fost condamnați la moarte, în încercarea disperată de a-i salva pe alții.
Așa unii dintre noi am devenit cetățeni de mâna a doua!

                                                                                     Ioan Romeo ROŞIIANU

Poetul Ioan Romeo Roşiianu are o cronică în nr. 12 a revistei Teleormanul cultural

 Citind cel mai recent număr din revista de cultură și atitudine ♦ Anul IV, Nr. 3 (12) ♦ 15 Iunie 2020 „Teleormanul cultural” m-am gândit cu bucurie şi nostalgie la proverbul "Sângele apă nu se face" fiindcă poetul, jurnalistul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu (apare cu o cronică literară generoasă semnată de Petronela Apopei) are rădăcini teleormănene.

Aşadar prestigioasa revistă de pe malul Dunării „Teleormanul cultural” are ca redactor şef pe neobositul Cristian Gabriel Moraru; redactor şef adjunct pe Iulian Bitoleanu iar secretar de redacţie tocmai despre cel care vom face vorbire: Ioan Romeo Roşiianu. Printre redactori îi întâlnim pe: Nicolae Dina, Romulus Toma, Domniţa Neagu, Victor Gabriel Osăceanu şi Nicolae Sin. Sigur caseta tehnică este mult mai cuprinzătoare, având şi redactori asociaţi, colaboratori de pe întreg cuprinsul ţării şi din diaspora.

Revista promovează aproape toate genurile literare, abordează problemele actuale ale culturii române, publică scriitori valoroşi din toate colţurile ţării. Mi-a atras atenţia editorialul „Marin Preda- 40 de ani de posteritate critică” semnat de Cristian Gabriel Moraru; pagini de istorie, mai exact diplomaţie „Ion Gh. Duca, o personalitate de seamă în fruntea diplomaţiei româneşti” material semnat de Victor Gabriel Osăceanu; „Femeia, sinonim pentru iubire”, un semnal editorial la volumul de versuri „Nu-s o fată ca oricare”, autor Camelia Florescu scris de Daniel Luca; poezia este bine reprezentată prin poeţii: Mihail Tănase, Mihai Merticaru, Marian Raicu, Liviu Nanu, Eugenia Dumitriu, Romulus Toma; literatura diasporei este prezentă prin semnătura lui George Roca din Australia; Ion Scarlat vorbeşte despre „Mihai Eminescu şi ştiinţele exacte”; rubrica îngrijită de Nelu Vasile se ocupă de epigramiştii locului; alte rubrici interesante care merită lecturate sunt „cronica de film”, „lecturi critice”, „cronica lingvistică”, note de călătorie”, „bucurii duhovniceşti”, „aniversară” (Lucian Blaga – 125 ani) şi cronica literară unde Petronela Apopei face o „Invitaţie la...viaţă şi trăire” recenzând cartea de poeme „Prizonierii cuvântului”, Editura eCreator Baia Mare, autori Ioan Romeo Roşiianu şi Justinian George Paiuc.

Am să mă folosesc, în totalitate, de spusele poetei şi profesoarei de limba şi literatura română Petronela Apopei despre „Prizonierii cuvântului”: „După cum poetul Ioan Romeo Roșiianu afirmă într-o lume improprie visului și poeziei se desfășoară trecerea noastră prin lume, pe cărări știute numai de Dumnezeu, iar cuvintele sunt cărările faptelor, după cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur. Slujitori ai cuvântului, cei doi poeți creează, oferind cititorilor o încrâncenare de frumos, făurind poeme – bijuterii de așezat în suflet. Nihil sine Deo!, nimic întâmplător în această viață, deloc întâmplătoare alăturarea poemelor acestor doi creatori de poezie în volumul „Prizonierii cuvântului”, apărut la Editura „eCreator”, din Baia Mare. Titlul nu este ales întâmplător, ei se simt prizonieri în lumea cuvântului, Cuvântul fiind Dumnezeu, Lumina, deci Viața. Menirea lor e să-l propovăduiască, să-l împrăștie lumii. Ei sunt prizonieri și nu se pot salva din prizonierat, sunt condamnați pe viață, și, de ce nu, la nemurire. Și, cum lumea e un teatru de război, ți-i imaginezi pe cei doi stând la taifas despre aceleași frământări: naștere, iubire, revoltă, pierderea celor dragi, rătăciri, dorințe, moarte, întocmai ca în poemul lui Iustinian George Paiuc, Vis cu Roșiianu.

Iată că întâlnirea lor se petrece mai întâi într-un vis, ce nu este o plăsmuire a minții, ci un mesaj transmis de subconștient. Despre ce credeți că vorbesc ei? Despre viață și moarte, care îmbrăcată în roșu/ venise cu friptura-ntro mână/ Iar în cealaltă/ Cu o sticlă de vin de Bordeaux”, iar ei „înjurau ca la ușa cortului/ Viața nedreaptă a mortului/.../ Și tu îi spuneai: Hai, nebuno!/ Hai la mine-n celule!/ Să dansăm... în roșu și al.../ un penultim tango! Temele pe care le abordează sunt firești, omenești, nu e nimic ieșit din comun și cotidian. Fiecare o face, însă, în felul său. Poemele lui Ioan Romeo Roșiianu sunt scrise aproape de linia Scrisorilor, poezii unice, al căror creator este, un gen de poezie ce îl definește și cu care se contopește. În ele e trăire, suflet, încărcătură filosofică care devoalează subtil realitatea. Poezia lui Ioan Romeo Roșiianu e imagine, o imagine a teatrului vremelnic numit viață. Volumul are două părți: prima, „Poeme din adânc”, aflată sub semnătura lui Ioan Romeo Roșiianu, partea a doua, „Poeme însângerate”, aparținând lui Iustinian George Paiuc. Poemele din prima parte sunt pornite dintr-un adânc de suflet sensibil, mult prea uman, sunt călătorii atemporale și aspațiale dinspre acel suflet către suflete similare, iubitoare de frumos. Ele descoperă cu finețe trecerea fugară a omului prin lume. Aceeași idee e prezentă și în partea a doua unde „glasul sângelui” e când de revoltă, când de durere, o durere surdă a pierderii oamenilor dragi. Nostalgia copilăriei e prezentă la ambii poeți, mai accentuată în poezia lui Iustianian George Paiuc. La Ioan Romeo Roșiianu e mai mult un soi de neputință de a schimba ceva din copilărie... Figura mamei este emblematică pentru amândoi, mama rămâne icoana vie, fiind unică și inseparabilă de copii, deoarece Dumnezeu și mama sunt unici și de neînlocuit. Figura feminină ia diferite forme: mamă, țară (la Paiuc), până la prietene și iubite.Scriiturile celor doi sunt profunde, reflexive, te îndeamnă spre introspecție și înzestrează lectorul cu o bogăție spirituală rar întâlnită. Chiar îi vezi discutând despre viață și moarte, despre bucurii și tristeți, povești cu închinare, într-o viață care se scurgea repede și în care Moartea parodiază veșnicia și e imposibilă reîntoarcerea în trecut: Urăsc prea mult zmeul ce mi-a rănit copilăria. Se observă și prezentarea a câte unui eveniment petrecut în anumite zile ale săptămânii, poate acea Săptămână a Patimilor (Eclipsa de lună de miercuri seara, În fiecare joi cerul e mai înalt, E miercuri seara și mâine Hristos va fi prins, Jertfa de marți a mamei). Meșteșugari ai cuvântului, „prizonieri” înlănțuiți în poeme peremptorii, cei doi poeți se zvârcolesc în lumea atavică, încercând să strige spaimele acesteia și frământările lor. Durerea despărțirii de cei dragi, pierderea sinelui, moartea simțurilor transformă omul, ducându-l pe căi nebănuite. Rolul poetului e covârșitor, mântuirea lui vine din poezie. Zbuciumul creator, arderea intensă sunt atribute ale marilor artiști – poeți, ale celor care se jertfesc până la sânge pe altarul cuvântului. Dumnezeu nu a creat omul întâmplător. Lutul rece l-a însuflețit cu har divin. Dându-i din al Său suflu, l-a ridicat aproape de tâmplele Sale, îmbogățindu-l cu roade dumnezeiești. Într-o lume falsă există totuși și adevărați creatori de frumos, frumusețe la care vibrează cititorul ce vrea să se îmbogățească în Cuvânt. Nu poți fi scriitor fără lectori, nu poți fi artist fără talent. Incontestabil, poetul Ioan Romeo Roșiianu are un partener de discuție, pe măsură, în acest volum, două forțe poetice ce și-au unit trăirile, coexistând într-un volum în care cuvântul are greutate, iar povara acestuia e purtată sisific de cei doi. Nimic nou pentru Ioan Romeo Roșiianu, mereu nou pentru cititori. Povara dulce a textului poetic face dovada existenței necontestate a creației lor. Deloc întâmplător, intarsia tronează victorioasă în poeme, străbătând vremea și vremurile. Ne aflăm în fața unui volum cât un munte, un munte de trăiri și emoții, de la poalele căruia ne zâmbește nu un Sisif, ci doi, condamnați la scriitură pe viață. Ei urcă mereu, neluându-și răgaz pentru propriile vieți”.

În final, să apreciem această revistă din Teleorman prin conţinutul bogat, tematica diversă şi valoarea intrinsecă a articolelor şi-l aşteptăm pe prietenul Cristian Gabriel Moraru să (ne) invite şi alţi maramureşeni să publice în ea!

                                                                                              Gelu DRAGOŞ

Preluare https://www.ecreator.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=9680:poetul-ioan-romeo-rosiianu-are-o-cronica-in-nr-12-al-revistei-teleormanul-cultural&catid=12:critica-literara&Itemid=115

Liberalii distrug agricultura românească și o salvează pe cea a Germaniei

 Se pare că e vorba de o afacere de casă a „bolnavului” FLUTUR

Fiind realmente terorizat de statul polițienesc care-a pus piciorul pe grumazul nostru sunt șocat de obediența românilor.

Nimeni nu mai e șmecher, nimeni nu mai este tare-n gură, drepturile noastre civile din Carta Internațională a Drepturilor Omului sunt șterse cu buretele, Constituția atât de des (în)călcată de Johannis nici nu mai există.

În tot acest timp, sub ochii noștri – mai ales noaptea, ca hoții! – liberalo-libertinii cocoțați în fruntea țării se îndestulează la vedere din sângele și din bugetul acestei țări, dau legi aplicabile pentru GLOATĂ, în timp ce alții, ai lor, asociații, complicii au… dezlegare.

Agricultura este sabotată de Guvern

Ceea ce se întâmplă acum este, cu siguranță, un act de înaltă trădare națională!

Tot cu siguranță NIMENI nu îi va ancheta pe cei care i-au pus în fruntea bucatelor.

În momentul de față suntem singura țară care achiziționează armament în vremuri de criză epidemiologică și suntem singur țară care-și nenorocește propria industrie.

Oamenii au fost torturați și închiși în casă, spaima amenzilor naște monștrii, toate astea în timp ce în alte colțuri ale Europei viața reintră în normal.

La noi sunt interzise activitățile agricole, dar același guvern criminal care ne închide în casă sub amenințarea armei și a amenzilor mari dă dezlegare la sparanghel.

Ministrul Afacerilor Interne Vela ne spune NOAPTEA că sunt suspendate zborurile către Germania, iar DIMINEAȚA constatăm că Aeroporturile din Cluj-Napoca și Iași sunt pline de oameni antamați să meragă tocami în… GERMANIA interzisă!

Guvernul a trimis deliberat românii la muncă

În timp ce GLOATA e ținută cu pușca și cu biciul în casă, sub pretextul că numai și numai așa va fi în siguranță, o țară întreagă a fost șocată să afle că la prima oră a dimineții Aeroportul din Cluj – Napoca era burdușit cu 2000 de români.

Paradoxal, NIMENI nu a văzut autocarele în deplasare, nici măcar în zona Suceava, zonă ÎNCHISĂ.

Așadar, ar trebui – pe fir logic – să fie anchetați TOȚI polițiștii aflați de serviciu în acea seara, toți jandarmii, toți polițiștii locali și toți militarii.

Știți de ce n-o să se întâmple niciodată asta?

Pentru simplul fapt că au fost ORDINE DE SUS – pentru că s-a dovedit că între Guvernul României și cel german a existat un acord în acest sens – ca să se dea la o parte.

Așadar, pentru neglijențe în serviciu – indiscutabil trebuiau pedepsiți pentru asta! – anumiți manageri de spitale, șefi de pe la DSP-uri sau de pet e miri unde au fost dați jos.

Bun!

Dar pentru că niște convoaie întregi au circulat liber NOAPTEA – când este interzisă circulația – nu plătește nimeni?

Băi, chiar ne luați de proști?

Băi, chiar credeți că vă mai înghițim găluștile?

Afacerea e liberală și e a lui Flutur

O informație uluitoare a ieșit la iveală, în cazul românilor din Suceava care au plecat la muncă, în Germania.

Societatea care a intermediat plecarea sezonierilor în străinătate este „Panap Jobs”, ai cărei acționarii sunt... Flutur Onofrei Viorel și Avramescu Flutur Cosmin, rudele lui Gheorghe Flutur.

Adicătălea, ca să ne fie clar, președinteșe Consiliului Județean Suceava, deși internat în spital, a... DISPUS.

Iar Johannis și Orban s-au executat.

Că, mde, IEL le-a adus voturile din Suceava!

Amu a fost cazul să dea cu parandărăt, adică să-i întoarcă serviciul.

Despre bătaie de joc și umilință

Este indiscutabil faptul că romanii au ajuns bătaia de joc a Guvernului și a lui Klaus Iohannis!

Milioane de români au primit interzis să mai iasă la muncă și sunt ținuți închiși în case de săptămâni, sub amenințarea unor amenzi de zeci de mii de lei, în timp ce economia românească se prăbușește dramatic din cauza opririi forțate a activității, sub pretextul evitării infectării cu "virusul mortal", așa cum însuși președintele l-a numit. Însă, așa cum s-a constata deja, când este vorba despre partenerii din Germania ai lui Klaus Iohannis, interdicțiile din ordonanțele militare nu se mai aplică.

Așadar, în timp ce românilor le este restricționată munca în România și sunt ținuți în case, atunci când este nevoie de "sclavi pe plantație" pentru Germania, adica pentru munci pe care poporul german nu se mai coboară să le mai facă – deh, apucăturile naziste nu au dispărut, nici viziunea de rasă superioară! -  românilor li se permite să iasă din case și să plece la muncă în alt stat european.

Nici măcar în ograda proprie!

Ce mai contează că Germania este zonă roșie pe COVID-19 (coronavirus) și că până să ajungă pe teritoriul acestui stat sunt încălcate toate dispozițiile din ordonanțele militare, atâta timp cât lucrătorii români ajung în timp util pentru brăzdat, semănat, plantat...

                                                                         de Ioan Romeo ROŞIIANU

Preluare https://www.stirilemm.ro/economie/47936-liberalii-distrug-agricultura-romaneasca-si-o-salveaza-pe-cea-a-germaniei.html

„POEZIE CU IZOLETA”

Gata cu lâncezeala!

„BOEMA 9” și „eCreator” vă invită să participați la realizarea proiectului „Poezie cu IZOLETA”.
În condiții de carantină, întregul proiect se va derula inițial prin intermediul sistemelor informatice, Editura eCreator, Boema 9, InfoArt, Observatorul TV și Orizont TV anunță realizarea unei ample antologii de poezie, în condiții grafice de excepție!
Antologia va fi lansată într-un mare spectacol televizat, la București, după încheierea carantinei.
Ulterior, lucrarea va fi expediată unui număr important de biblioteci din țară.
Autorii antologați vor avea condiții preferențiale de promovare la televiziune și în publicațiile partenere ale proiectului.

Editorii asigură costurile de pregătire pentru tipar și infrastructura de promovare, poeții antologați fiind invitați să contribuie la proiect cu suma de 250 de lei de persoană, sumă în care sunt incluse și 5 exemplare din antologie.
În cazul în care sumele subscrise vor depăși costurile de producție a antologiei, sumele suplimentare vor fi folosite pentru promovarea acesteia și a autorilor antologați!

Redactorii antologiei: Ioan Romeo Roșiianu și Adrian Suciu.
Informații suplimentare și înscrieri la e-mail rosiianu@yahoo.com.

Autorii care se înscriu vor preciza clar în emailul trimis: pentru antologia „Poezie cu IZOLETA”.
Fiecare autor va avea alocate 10 pagini și va trimite la adresa indicată 30 de poeme și o fotografie, precum și un CV literar, pentru că prin publicarea acestuia autorii să se cunoască și mai bine, să aibă mai multe date unul despre celălalt.

Termenul limită este 1 mai 2020.

Cei INTERESAŢI vor vira suma aferentă în contul următor:

Asociația Social Cultural Creştină ECREATOR,

CIF 35520804

Swift RNCBROBU

Cont RO63 RNCB 0182149 09384 0001 deschis la BCR Sucursala Baia Mare.

reprezentată prin Ioan Romeo Roşiianu, preşedinte.

Autorii interesați mai pot achita prin mandat poștal, pe numele IOAN ROMEO ROȘIIANU, adresa fiind Baia Mare, Maramureş, cod 430251, Str. Gheorghe Șincai, bl 31, sc B, et II, ap 15.

Există și varianta plății prin mandat on-line pe numele IOAN ROMEO ROȘIIANU, Baia Mare, Oficiul Poștal 1.

Cei din străinătate pot achita contravaloarea în euro sau dolari aferentă opțiunii lor prin serviciile Western Union sau MoneyGram pe numele Ioan Romeo Roșiianu și vor anunța codul numeric al operațiunii, pentru înscriere, urmând ca după apariția antologiei să indice o adresă din România la care să li se trimită exemplarele aferente.
În caz contrar vor suporta ei contravaloarea transportului.

 Parteneri media: Boema 9, eCreator, Detectiv literar, InfoArt, Observatorul TV, Orizont TV, Urmuz, Moara lui Gelu.

Minutul de poezie - Ioan Romeo ROŞIIANU

Scrisoare despre moartea care se plimba aseară pe stradă

IUBITO, stăteam aseară pe balconul cu vedere la viață și gol

și abia mai auzeam respirația orașului

era întretăiată gâfâia ușor de parcă ar fi făcut dragoste pe furiș

era ca atunci când la marginea lumii am făcut dragoste printre copacii zilei

a fost frumos atunci și nici măcar zgârâieturile acelea nu m-au deranjat

cum nici pe tine nu te-au deranjat furnicile multe

a fost frumos atunci dar acum defilează pe strada mea niște demoni și viruși

am senzația ca poliția îi apără pe ei de noi și nu invers

prin orașul pustiu văd moartea apropiindu-se la lumina girofarelor multe.

(Mai știi când ți-am spus că omul trăiește numai atâta timp cât lumina din interiorul lui e aprinsă?)

Așa a fost, Iubito, și simt că-ntre patru pereți mă strânge pielea zidului

carnea mea e ca o tencuială pe oasele acum mai bătrâne ca ieri

și pielea-mi ține oasele să nu se împrăștie când merg pe aleea ce duce spre tine

de după tufe mă pândesc cu ochi hulpavi cei care n-au agonisit nimic pentru viață

ascult pricesne și-mi vine să plâng că Dumnezeu nu mai ascultă rugăciunile lumii-n genunchi

acum clopotarii au rămas fără servicii de când biserica și-a cumpărat aparatură

lumânările se aprind de la distanță și acatistele se dau on-line

preoții-i spovedesc pe oameni tot la calculatorul pe care se uită la filmele porno

dau suflet frumos pentru apartament în centru și mașină la scară zic

dar urletul meu trece neobservat de semeni dedați la avere și jaf.

(Mai știi când ți-am spus că cele mai mari victorii ale mele au fost cele când am îngenuncheat în fața femeilor mele?)

Așa a fost, Iubito, și din tăcerile tihnei am desprins zgomotul trecerii mele prin lume

când voi muri am să văd cum crește iarba și cum își hrănesc cârtițele puii

de partea aceea a lumii vom fi fiind mai mulți oameni buni ca afară

am să merg la cenaclul pe care Dumnezeu și l-a făcut în ceruri

am să-mi pot îmbrățișa cu bucurie prietenii pierduți

afară lumea va deveni din ce în ce mai străină cu mănuși în mâini și masca pe față

afară lumea nu mai știe tandrețea

doar dorul își face de cap prin vintrele toate

dobitocii se sperie de virusul mic și sunt insensibili la bolile multe

toată lumea manipulează pe toată lumea

și eu am deschis albumul nostru cu amintiri

ca să nu uit cum arată un suflet pulsând de iubire.

ANUNŢ LITERAR

„ÎNVĂRAREA CUVÂNTULUI”

Vi se face invitaţia să colaboraţi pentru realizarea antologiei literare „ÎNVĂRAREA CUVÂNTULUI”, (poezie + proză).

Textele dvs le veţi trimite NUMAI pe adresa rosiianu@yahoo.com!

Cu precizarea: PENTRU ANTOLOGIA „ÎNVĂRAREA CUVÂNTULUI”

TEXTELE trebuie să fie CORECTATE ŞI CU DIACRITICE.

Volumul va apărea în condiţii de lux, coperta din carton dublucretat lucios, înfoliat.

Interiorul va fi făcut cu hârtie albă de 80 gr, pentru o cât mai bună procesare a fotografiilor autorilor.

Absolut TOATE textele trimise pentru această antologie vor fi publicate şi pe versiunea on-line a revistei eCREATOR, respectiv www.ecreator.ro, dar se vor afla ŞI în vizorul nostru la realizarea următoarelor numere de revistă.

AUTORII înscrişi vor fi incluşi în ordine alfabetică, pentru a se evita orice discuţie.

Cei INTERESAŢI - în funcţie de opţiunea lor finală - vor vira suma aferentă opţiunii lor în contul următor:

Asociația Social Cultural Creştină ECREATOR,

CIF 35520804

Swift RNCBROBU

Cont RO63 RNCB 0182149 09384 0001 deschis la BCR Sucursala Baia Mare.

reprezentată prin Ioan Romeo Roşiianu, preşedinte.

Baia Mare, Maramureş, cod 430251

Bdul Bucureşti 21A/11

VARIANTA 1 - Cei care ÎŞI VOR REZERVA varianta minimă de 5 pagini, VOR ACHITA în contul de mai sus suma de 150 lei şi vor trimite cât mai curând pe adresa rosiianu@yahoo.com COPIE după dovada achitării plăţii, împreună cu 15 poeme, pentru ca, în funcţie de lungimea acestora, să li se acorde exact spaţiul convenit. Textele vor fi însoţite de 3 fotografii ale autorului şi de un scurt CV literar al acestuia. Pentru aceasta opţiune, fiecare autor va primi acasă şi două exemplare din lucrare.

VARIANTA 2 - Cei care ÎŞI VOR REZERVA varianta de 7 pagini, VOR ACHITA în contul de mai sus suma de 200 lei şi vor trimite cât mai curând pe adresa rosiianu@yahoo.com COPIE după dovada achitării plăţii, împreună cu 20 poeme, pentru ca, în funcţie de lungimea acestora, să li se acorde exact spaţiul convenit. Textele vor fi însoţite de 3 fotografii ale autoruluişi de un scurt CV literar al acestuia. Pentru această opţiune, fiecare autor va primi acasă şi 3 exemplare din lucrare.

VARIANTA 3 - Cei care ÎŞI VOR REZERVA varianta de 10 pagini, VOR ACHITA în contul de mai sus suma de 250 lei şi vor trimite cât mai curând pe adresa rosiianu@yahoo.comCOPIE după dovada achitării plăţii, împreună cu 30 poeme, pentru ca, în funcţie de lungimea acestora, să li se acorde exact spaţiul convenit. Textele vor fi însoţite de 3 fotografii ale autoruluişi de un scurt CV literar al acestuia. Pentru această opţiune, fiecare autor va primi acasă şi 5 exemplare din lucrare.

ACELEAŞI VARIANTE, CRITERII ŞI CONDIŢII SE APLICĂ ŞI SCRIITORILOR DE PROZĂ.

CEI INTERESAŢI SUNT RUGAŢI SĂ FACĂ ASTA până cel mai târziu data de 15 august 2019.

VOLUMUL va fi lansat iniţial în Baia Mare, DAR SE VOR FACE LANSĂRI în toate marile centre culturale ale ţării, ca să poată participa toţi autorii incluşi, fiecare în zona lui.

AŞTEPTĂM SUGESTII de la cei înscrişi pentru alte locuri de lansare.

Antologia este realizată de Ioan Romeo Roşiianu.

Pot fi contactat pe privat pentru alte detalii, sau la nr. de tel. 0723- 245.297

Minutul de poezie - Ioan Romeo Roşiianu

Scrisoare despre tăceri și liniști interzise

IUBITO,  de o viață întreagă te-am rugat să-mi respecți liniștea 
și tu mi-ai călcat șoaptele în picioare mi-ai strivit cuvintele ca pe o gâză dăunătoare 
am plâns, Iubito și nu înțelegeam de ce refuzi să vii la mine
să ascultăm liniștea să tăcem împreună
să creștem șoapte șoptite udând cuvintele la rădăcină
să coafăm fraze, Iubito
să știe lumea că aceaste cuvinte pot fi ultimele din singura viață avută
să creștem fluturi pe umerii nopții și raze de ziuă-n priviri
ochii orbi să-i deschidem cu toată iubirea avută
cerșetorului din colț să-i dăruim iubirea pierdută.

(Mai știi când ți-am spus că Seneca zicea că nu este puțin timpul pe care îl mai avem, ci mult cel pe care l-am risipit déjà?)

Așa a fost, Iubito am fost avocatul sentimentelor ți-am spus
am fost paznicul de zi al petrecerilor de noapte-ntre cuvinte sfințite și șoapte
am pledat vinovat pentru tăcerile lumii, Iubito
am pledat nevinovat pentru vorbirile multe și dese-n pustiu
n-am mai auzit șoaptele lumii șoptite atunci
n-am mai văzut mersul silabelor în fraza uitată
n-am mai înțeles limba în care s-a scris singură cartea aceasta
poemul făcea nudism pe pagina albă și goale-i erau orbitele de atâta soare pe plajele pustii
am așteptat zadarnic să mă ajungă din urmă cuvintele
lumea stătea prin piețele ei și-ntre zarzavaturi de doi lei bucata găseai lumânări de sfințit ploaia.

(Mai știi când ți-am zis că la flacăra tăcerii îți poți încălzi și mâinile și mintea și dorul?)

Așa a fost, Iubito și-n cumpăna înserării desenam nori de ploaie pe cerul limpede
pe cerul pustiu uitasem să-mi mai trasem povestea trecerii prin lume și viață
atunci am știut că viața are gust numai atunci când coniacul pe care-l bei
are aceeși vârstă ca femeia cu care te culci.

Ioan Romeo ROŞIIANU premiat pentru "Cea mai bună carte de poezie a anului 2017!!!

Volumul „Scrisori de dragoste expediată” semnat de Ioan Romeo Roşiianu a luat premiul pentru „Cea mai bună carte de poezie a anului 2017”

În perioada 23 – 25 septembrie 2018 s-a desfăşurat la Bacău cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda”, deja unul dintre cele mai prestigioase de acest gen din ţară.
Ziaristul şi scriitorul băimărean Ioan Romeo Roşiianu a cîştigat premiul pentru „Cea mai bună carte de poezie a anului 2017”.
Volumul premiat este „Scrisori de dragoste expediată”, o ediţie bilingvă, româno – engleză, „Letters of Delivered Love”, a apărut la Editura „Grinta” din Cluj – Napoca, în cadrul Colecţiei „eCreator”, iar traducerea îi aparţine poetei timişorene Patricia Lidia.
Portretele din interior ale autorului sunt semnate de Ioan marchiş şi Emanuel Luca, ilustraţia lui Ioan Marchiş, iar tehnoredactarea şi coperta a fost făcută de Adalbert Solticzki.
Pentru acelaşi volum Ioan Romeo Roşiianu a primit, imediat după apariţia acestui, la ediţia de anul trecut a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei Premiul Revistei „Familia” din Oradea.

Vă mai reamintim că în primăvara acestui an acelaşi Ioan Romeo Roşiianu a mai obţinut locul I şi Premiul pentru proză scurtă la cea de-a V-a ediţie a Festivalului Concurs de Literatură „Alexandru Macedonski”, dar şi Premiul „Centenarul Marii Uniri” la Chişinău, la prima ediţie a Uniunii Oamenilor de Creaţie, al cărui preşedinte pe Maramureş şi este.

Marți, 25 septembrie a.c., la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău a avut loc festivitatea de decernare a premiilor celei de-a XVII - a ediții a Festivalului-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII“. 
Juriul, alcătuit din scriitorii Mihai Cimpoi - preşedinte, Mircea Muthu, Radu Voinescu, Ioan Holban și Victor Munteanu - membri, a acordat următoarele premii:
Pentru tinerii care nu au debutat editorial în anul 2016 şi nu au depăşit vârsta de 47 de ani:
Poezie
Premiul I și Premiul revistei „Convorbiri literare”: Ionela-Silvia Nușfelean, Bistrița
Premiul II și Premiul revistei „Hyperion”: Silvia Ioana Sofineti, Slobozia
Premiul III: Aurel Emilian Horea, Ilva Mică - Năsăud
Ionela Nicoleta Crăete, Târgu-Jiu

Proză
Premiul I: Nu s-a acordat 
Premiul II: Alexandra Ionela Andrecuț, Bistrița
Premiul III: Nu s-a acordat 
Critică literară/eseu: 
Premiile I și II nu s-au acordat 
Premiul III: Georgeta Irina Rusu, Bacău 

Pentru tinerii care au debutat editorial în anul 2017 şi nu au depăşit vârsta de 47 de ani:
Premiile pentru poezie, proză, critică literară - eseu și teatru nu s-au acordat.
Concurenţi cu volume publicate, care nu au depăşit vârsta de 47 de ani
Premiul pentru volumul de proză Șmecher cu carte, Ed. „Junimea”, Iași 2017: Cristian Ghica, București
Premiile pentru proză, critică literară - eseu și teatru nu s-au acordat.

Scriitori profesionişti, manageri - organizatori de evenimente culturale:
Premiul OPERA OMNIA pentru întreaga creație literară: 
Nichita Danilov
Premiul de excelență pentru contribuția la promovarea literaturii române prin Festivalul Național de Poezie Colocviile George Coșbuc: Alexandru Câțcăuan
Antologia de poezie a anului 2017: Renata Verejanu. Poetul dintre milenii, Ed. „OMCT”, Chișinău, 2017” 
Cartea de poezie a anului 2017: Ioan Romeo Roșiianu. Scrisori de dragoste expediată/Letters of Delivered Love,, Ed. „Grinta”, Cluj-Napoca
Cartea de critică literară a anului 2017: Daniel Nicolescu. Autori și cărți la interferența veacurilor, Ed. „Alma Mater”, Bacău, 2017
Revista de literatură şi cultură a anului 2017: „Hyperion” - Botoșani, director: Gellu Dorian

Premiile Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov” 
Juriul Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov”, alcătuit din Victor Munteanu - preşedinte, Theodor George Calcan și Daniel Nicolescu - membri, a acordat următoarele premii:
Pentru volumul de în poezie: Dumitru Brăneanu. Poeme pentru mai târziu,
Ed. „Tipo Moldova”, 2017
Pentru cartea de proză: Caliopia Tocală. Năluca, Ed. „Timpul”, Iași, 2017
Pentru cartea de istorie culturală:
Mihai Buznea. Instant story, Ed. „Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2017 
Constantin Tudose. Obârșia Mioriței, moment întru perenizarea sufletului, Ed. „Magic Print”, Onești, 2017
Virgil Mocanu. Rezonanțe, Ed. „Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2017
Doru Ciucescu. Condori, lame și… cornutele bisericii și politicii din Peru, Ed. „Rovimed Publishers”, Bacău, 2017 

Premiile Asociației Culturale „Familia Lecca”
Asociația Culturală „Familia Leca” din București (președinte, Dumitru Lecca) a acordat următoarele premii:
Premiul de Excelență pentru realizarea revistei literare și de cultură „Expres cultural” : Nicolae Panaite. 
Premiul pentru cartea de poezie a anului 2017: 
Grigore Chiper. Opera Poetică, Ed. „Paralela 45, Pitești, 2017

Aniversare scriitorul, editorul Ioan Romeo Roşiianu. La mulţi, mulţi ani, maestre! Cu sănătate şi împliniri!

Mai jos vă redăm recenzia celui mai "proaspăt" volum de poezii al sărbătoritului:

O CARTE, DUMINICA: „Scrisori de dragoste pierdutӑ” de Ioan Romeo Roşiianu

Existӑ cӑrţi care se citesc şi cӑrţi care se trӑiesc. La cele din urmӑ cititorul simte solidaritate cu autorul, sau, mai indirect dar perfect adevӑrat, cu cele scrise de acesta. Ioan Romeo Roşiianu scrie pentru el, dar scrie, în egalӑ mӑsurӑ, pentru oricare dintre noi. Poveşti de dragoste pierdutӑ, în care ne putem regӑsi cu toţii, speranţe, iluzii şi dezamӑgiri prezente în noua carte a autorului cu binecunoscutu-i stil atipic, care mie-mi place foarte mult.

O carte despre iubire şi înţelepciune, pe care o citeşti şi zâmbeşti, o citeşti şi oftezi, o citeşti şi meditezi apoi la propria-ţi viaţӑ. Absolut superb face autorul o invitaţie la dragoste cӑtre propria-i persoanӑ, însetatӑ de nevoia de iubire: „Îndrӑgosteşte-mӑ de tine, iubito [...]”

Cum a fost ieri, cum e azi, ce va fi mâine. Despre toate gӑsim în versurile poetului. Frumoase momente ale începutului, ca acela când „Iubito, asearӑ am trecut pe lângӑ tine şi voiam sӑ tac însӑ sub / balconul tӑu serenada a început singurӑ”.

Focul dragostei, erotismul de bun-simţ sunt „atinse” de Ioan Romeo Roşiianu cu delicateţe: „a fost o bucurie sӑ-ţi vӑd sânii obraznici trӑgându-mi de mânӑ privirea”. În altӑ parte, aceeaşi idee strӑlucit pusӑ în stihuri: „iubito, aşa de frumos stӑtea medalionul la gâtul tӑu şi se / prelingeau pietrele-ntre sâni de-mi era ciudӑ / într-o altӑ viaţӑ mӑ fac medalion am zis şi-n obrajii tӑi s-au desenat gropiţe adânci”.

Dragoste între doi oameni - „(mai şţii când ploua afarӑ şi ţi-am zis sӑ mergem legӑnat ca sӑ ne strecurӑm printre picӑturi?)” – care poate da puteri demiurgice „(Mai ştii cӑ-n dimineaţa aceea am prins o rafalӑ de vânt cu mâinile goale?)”, sau: „(Mai ştii când am aprins rӑsӑritul cu pofta noastrӑ de luminӑ şi de viaţӑ?)”, sau „(Mai ştii când la marginea lumii am atins zenitul cu mâna şi infinitul cu gândul?)”.

Doi oameni pentru care la început totul e posibil: „(Mai ştii când am deschis geamul bucӑtӑriei şi ţi-am tӑiat din pâcla nopţii o felie?)” sau „(Mai ştii când ţi-am spus cӑ timpul nu existӑ ci numai noi l-am / inventat ca sӑ trecem cu el?)”.

Apoi „vӑlul” se ridicӑ şi realitatea apare. Atunci, zice autorul versurilor, „eu mӑ uitam în sus ca sӑ vӑd balconul şi ploaia se prelingea / de pe barbӑ în suflet”, iar „azi plӑtesc din plin cu singurӑtate în mijlocul lumii merg cu / sufletul în braţe [...]”.

Ceva „nori negri” şi-au fӑcut apariţia pe cerul senin al dragostei încӑ din vremurile bune.

„(Mai ştii când ţi-am zis cӑ atunci când am locuit în sufletul tӑu am simţit cӑ e mare înghesuialӑ acolo?)”.

Dragoste pierdutӑ...Amintiri care dor... „(Mai ştii cӑ afarӑ ploua când eu îmi strângeam în lacrimi privirea?)”.

Cum sӑ nu doarӑ, când a venit momentul unei destӑinuiri în care dulcele şi amarul, trecutul şi viitorul nu se mai pot deosebi? „(Mai ştii când ţi-am spus cӑ ţin minte câte un vers pentru fiecare respiraţie a ta?)” .

Ce trist

apare totul într-o zi... „Iubito, aşa de trist am fost astӑzi încât mi-am ascultat / neliniştea şi dorul de unul singur”. Cum sӑ fie altfel ziua în care „Iubito, în dimineaţa aceea mi-ai pus picӑturi în ochi ca sӑ te / vӑd mai bine plecând”...

Tristetea despӑrţirii are şi ceva bun, dar pentru asta sacrificiul e enorm!

„(Mai ştii când ţi-am spus cӑ nopţile nedormite sunt cele ce dau odihnӑ versurilor mele?)”, iar vieţile marilor scriitori cu existenţa lor plinӑ de neajunsuri, de griji, de frӑmântӑri şi uriaşele lor opere confirmӑ un adevӑr subliniat într-un vers în aceastӑ carte!

Citeşti ceva şi cunoşti autorul fӑrӑ sӑ-l fi vӑzut vreodatӑ în realitate. Eu îl cunosc pe autor în realitate – şi e o mare plӑcere pentru mine sӑ am acest privilegiu! – dar sunt convins cӑ pe Romeo Roşiianu îl ştiu mult mai bine din scrierile sale. E sensibil şi-i spune iubitei:

„m-am rugat cerului sӑ îmbrace pӑmântul cu nori de simţire [...]”

Cititorilor le „taie” orice urmӑ de nepӑsare emoţionalӑ în momentul când, inspirat şi exact, scrie iubitei într-o altӑ scrisoare de dragoste pierdutӑ: „(Mai ştii când ţi-am sӑrutat pântecul ca sӑ-mi încӑlzesc buzele cu sunetul vieţii din el?)”.

„Povestitorul” din aceste admirabile poezii îşi trӑieşte viaţa de dupӑ dureroasa despӑrţire.

„Iubito, în dimineaţa în care dormeai atât de profund am / deschis geamul cu vedere la viaţӑ”.

O carte de poezii, sau o carte de cugetӑri pe care sӑ le citim şi sӑ le recitim cu gândul la noi înşine? Urmӑtoarele versurine pot pune pe gânduri: „Iubito, ţi-am spus cӑ dacӑ apucӑ sӑ se aştearnӑ noaptea-ntre / noi n-o sӑ-mi mai vezi sufletul / şi cӑ n-o sӑ mai ştii niciodatӑ pe unde-mi vor umbla gândurile / şi pe unde mi se va preumbla privirea ?” .

Titlurile poeziilor sunt inspirate şi sunt un bun preambul pentru versurile ce urmeazӑ a fi citite. În poezia „Scrisoare despre o privire uitatӑ în garӑ”, ghidat de muza poeziei profunde, poetul ne surprinde din nou, plӑcut pentru idei şi pentru detaşarea cu care îşi aşterne gândurile: „mӑ uit la mine şi vӑd cӑ nu mai sunt de-o vreme erou / principal / cӑ-ntr-o viaţӑ întreagӑ nu mi-a fӑcut o lume întreagӑ atâtea reproşuri ca tine”.

Ca manierӑ de realizare, remarc repetarea intenţionatӑ a unor cuvinte, deşi sinonime se gӑsesc cu uşurinţӑ. Tocmai aceastӑ repetare dӑ profunzime textului şi-l face pe cititor sӑ-l „simtӑ” mai bine. În textul de mai sus se repetӑ cuvântul „întreagӑ” şi-mi pare cӑ la cearta celor doi poate participa oricine.

De cӑrţile bune cititorii se despart greu. A venit momentul sӑ mӑ despart şi eu de aceasta, cu speranţa cӑ „Scrisori de dragoste pierdutӑ” va fi un bun ghid de supravieţuire pentru oricine, dupӑ dragoste.

Iar la întrebarea: „(Mai ştii când ţi-am spus cӑ oamenii buni au mintea lângӑ suflet?)”, un rӑspuns pe care-l poate da oricine este cӑ Ioan Romeo Roşiianu este printre cei care au mintea lângӑ suflet!

                                                                                     

                                                                                         HORIA PICU

Preluare https://www.stirilemm.ro/cultura/46886-o-carte-duminica-scrisori-de-dragoste-pierdut-de-ioan-romeo-rosiianu.html