Se afișează postările cu eticheta Ioan-Aurel Pop. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ioan-Aurel Pop. Afișați toate postările

luni, 2 decembrie 2024

-Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, la Baia Mare--

Sâmbătă, 30 noiembrie, ne-a fost dat să ne bucurăm de o zi de sărbătoare, Sfântul Andrei, Apostolul românilor și ocrotitorul României, ce va rămâne mult timp în memoria noastră afectivă. Orașul nostru a avut un oaspete de seamă. Este vorba de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a ținut o prelegere în Catedrala Episcopală din Baia Mare. Prof. univ. dr. Ioan–Aurel Pop este un orator desăvârșit. Și de data aceasta s-a întrecut pe sine, îmbinând armonios istoria noastră cu istoria religiei și cu literatura. Conferința a debutat cu prezentarea Sfântului Andrei, dar și a poetului Publius Ovidiu Naso, exilat la malul Pontului Euxin. Cei doi au trăit cam în aceeași epocă istorică pe pământul românesc, primul propovăduind credința din om în om, al doilea cântând iubirea și dorul de Roma, pe care nu o va mai revedea niciodată. Se știe, alături de Horațiu și Virgiliu, Ovidiu este considerat un clasic al literaturii latine. Vrând-nevrând, poetul Ovidiu a învățat limba barbarilor, printre care a trăit, chiar scriind o carte de poezii în limba lor, din păcate pierdută. În continuarea conferinței, invitatul Primăriei Municipiului Baia Mare, al Consiliului Județean Maramureș și al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului ne-a făcut să trăim ardent momente din istoria Marii Uniri, Unire ce a fost înfăptuită cu jertfă, dar și cu diplomație de către oamenii de stat ai acelor timpuri. Atmosfera de sărbătoare spirituală a fost întregită de vocile inconfundabile ale coriștilor Coralei „ Armonia” și de glasul pur al tinerei liceene, Raluca Maria Chira. Alături de președintele Academiei a stat și cuvântat Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. A fost prezent primarul municipiului, Ioan-Doru Dăncuș, personalități locale, oameni din cultura și presa maramureșeană și mulți, mulți băimăreni, veniți să îl asculte pe mult prețuitul președinte al Academiei. Am avut plăcerea să fie prezentă printre noi, alături de soțul său, distinsa doamnă profesoară, Amelia Pop. În încheiere, Prea Sfințitul Părinte Iustin i-a înmânat o înaltă distincție bisericească. Printre organizatori a fost și soțul meu, dr. ing. Nicolae Bud. Mulțumim familiei Amelia și Ioan-Aurel Pop! Mulțumim băimărenilor, prezenți fizic ori doar cu gândul, mulțumiri organizatorilor pentru momentul unic ce ne-a înnobilat sărbătoarea religioasă și sărbătoarea Marii Uniri!


Florica Bud





duminică, 2 iunie 2024

Ioan-Aurel Pop: LIMBA ROMÂNĂ - obligaţie fundamentală „s-o ducem mai departe, e felul nostru de a fi pe această”

Limba şi literatura noastră trebuie să o ducem mai departe, pentru că „e felul nostru de a fi pe această lume”, le-a spus preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, celor prezenţi miercuri în Târgul Bookfest, la lansarea cărţii sale „Moldova medievală văzută dinspre Transilvania”, transmite Agerpres.

El a mărturisit că şi-ar dori să îi vadă pe elevi „mai entuziaşti”, iar pe cei care fac programele şcolare „mai interesaţi de şcoală, mai iubitori de matematică, fizică, chimie şi neapărat de limba şi literatura română”.

„Învăţăm engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, ce doriţi dumneavoastră - eu sunt cel mai deschis pentru limbi străine. Un tânăr poate învăţa în paralel câte două trei limbi străine, că nu păţeşte nimic. Dar limba şi literatura noastră e obligaţie fundamentală, s-o ducem mai departe, pentru că e felul nostru de a fi pe această lume. Şi, să ştiţi, şi scriitorii (români n.r.) mari care s-au afirmat în Occident şi care au scris în alte limbi - Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu, Anna de Noailles, prinţesa Brâncoveanu, Marta Bibescu - şi care sunt cunoscuţi în lume pentru că au scris în limbi străine. Şi ei, tot în româneşte au scris când le-a fost dor şi drag. Panait Istrati poate că-i aproape uitat astăzi. Gândiţi-vă, dacă ar fi cunoscuţi în lume cei mai talentaţi români. Gândiţi-vă, vă rog, la această panoplie de valori pe care le avem şi pe care le dispreţuim câteodată. Ca să le preţuim, trebuie să avem carte, nu în computer. Dacă ne umplem mintea de frumuseţile culturii româneşti, vom birui toate greutăţile", a spus istoricul.

Preşedintele Academiei a pledat pentru însuşirea limbii române, accentuând că aceasta constituie „certificatul nostru de naştere şi buletinul, cartea de identitate”.

„Când ieşi în lume, ieşi în urma limbii pe care o foloseşti şi eşti caracterizat după această limbă. O să spuneţi - a trecut vremea aceea, astăzi oamenii sunt otova. Nu e adevărat şi nu cred că vor fi vreodată sau dacă vor fi, atunci vor fi maşini, roboţi şi vor fi alţii care vor conduce, roboţii mai deştepţi ca noi. Ceea ce nu ar fi frumos să se întâmple, pentru că eu cred că rostul lumii e tocmai varietatea ei şi diversitatea limbilor. Şi atât cu limba română, cât şi cu istoria noastră trebuie să ne bucurăm, să nu ne mândrim foarte tare, dar nici să ne nimicnicim noi. Să ne prezentăm lumii cu demnitate. Ştiţi ce circulă, n-am verificat dacă e adevărat, dar poate, sigur, să-mi confirme cineva de aici. Când a plecat micul George Enescu la Viena la studii, a întrebat-o pe mama lui, care îl pregătea: 'Mamă, oare dacă mă duc acolo, să spun că sunt român?'. Şi mama i-a spus: 'Sigur, de ce mă întrebi?'. 'Să nu creadă că mă laud'. Erau alte vremuri, dar şi noi le putem readuce, cu o condiţie: prima, să nu ne ascundem niciodată identitatea, chiar dacă ştim că sunt prejudecăţi despre noi, să nu ne ascundem identitatea, că e a noastră. Şi identitatea românească ne dă demnitate”, a mai spus Ioan Aurel Pop.

 

Sursa: National

Foto: GDL

miercuri, 31 august 2022

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop: proiectele de lege ale învăţământului nu aduc vreo „perspectivă clară” de îmbunătăţire a domeniului, aflându-se „într-o fundătură”

 

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, că proiectele de lege ale învăţământului nu aduc vreo „perspectivă clară” de îmbunătăţire a domeniului, propunerile avansate aflându-se „într-o fundătură”.

„Din păcate, problemele acute nu s-au schimbat, chiar dacă ni se promit nişte legi noi ale educaţiei şi cercetării, aţi văzut în ce fundătură se află ele în acest moment, propunerile. Şi deci nu s-a rezolvat. Ele, aceste propuneri, nu aduc, după părerea mea, vreo perspectivă clară de îmbunătăţire”, a spus Pop, în deschiderea unei sesiuni ştiinţifice dedicate Zilei Limbii Române, desfăşurată în Clubul Academicienilor.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că proiectele de lege ale învăţământului preuniversitar şi superior, elaborate în concordanţă cu Raportul „România Educată”, vor intra în curând în circuitul de avizare.

Cîmpeanu a precizat că după integrarea observaţiilor entităţilor avizatoare va exista a treia formă a proiectelor de lege, după prima formă, lansată în dezbatere, şi a doua după includerea amendamentelor primite în perioada de dezbatere publică şi considerate „acceptabile”.

Sursa: NapocaNews

sâmbătă, 5 martie 2022

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a condamnat dur războiul din Ucraina: cei care l-au declanșat sunt agresori și „criminali de război”

 

Președintele Academiei Române, profesorul Ioan-Aurel Pop, a condamnat dur războiul din Ucraina și i-a numit pe cei care l-au declanșat drept „agresori” și „criminali de război”.

El a spus, pentru EduPedu,  că în România nu există simpatie pentru Rusia și nici pentru acest război.

„Ca om și ca istoric este clară părerea mea: nu există nicio justificare, nici istorică, nici umană, nici politică în legătură cu un atac războinic asupra unei alte țări la începutul mileniului al III-lea în Europa. Există atâtea mijloace diplomatice, războiul nu e un mijloc de rezolvare a litigiilor internaționale dacă acestea există. Poziția mea personală este de revoltă și de condamnare a ceea ce au făcut liderii ruși în frunte cu Putin. De asemenea, e o poziție de simpatie față de țara atacată și o mare admirație pentru rezistența acestui popor. Discursul presupus istoric al liderului de la Kremlin privind inexistența statalității sau a unei tradiții și istorii a Ucrainei este de mult scos din arsenalul lumii civilizate, nu există popor fără istorie. Poporul ucrainean are propria istorie, propriul trecut, are propria tradiție politică justificată. Kievul a fost mama tuturor rusiilor, de acolo a pornit tradiția la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului al II-lea al erei creștine, prin urmare, a spune astăzi că Ucraina nu are tradiție istorică, înseamnă să scoți de la naftalină, din arsenalul imperiilor trecute, niște argumente care nu rezistă criticii istorice. În concluzie, condamn ferm această agresiune și vina aparține în totalitate celui care a declanșat războiul.

Eu refuz să comentez asemenea lucruri, domnului Schmitt, în urmă cu 10 ani, i-am tradus o carte, i-am publicat-o, are o chestiune personală legată de mine și refuz să comentez așa ceva, poziția mea a fost întotdeauna pro-occidentală, pentru prezența României în structurile euro-atlantice, iar domnia sa nu face aici decât să se amestece în treburile interne ale unei țări. Eu nu cred că în România, propaganda Sputnik și altele au dat roade și eu vă garantez că dacă faceți mâine un sondaj de opinie de pe străzile din capitală sau de pe oriunde din România nu există simpatie pentru această agresiune și pentru puterea noului imperiu de la Kremlin, de după căderea Uniunii Sovietice.

În toate cărțile mele mi-am exprimat poziția pro-occidentală, încrederea în viitorul României în cadrul Uniunii Europene și am refuzat să port un dialog cu o țară care are o tradiție deosebită, mă refer la lumea rusă, dar care a alunecat pe panta dictaturii de mult și în care democrația este amenințată sau pe alocuri nici nu există. Națiunile nu au nicio vină pentru declanșarea războaielor, ci conducătorii unor națiuni care declară războaie. Dacă ei ar merge în prima linie să lupte după ce au declarat războiul, vă garantez că nu l-ar mai declara. Prin urmare, națiunile sunt folosite de către o anumită propagandă, iar propaganda de la Kremlin nu face decât să folosească națiunea rusă în scopuri proprii anexioniste și expansioniste și toată lumea civilizată, după părerea mea, trebuie să condamne asemenea acte.

Firește că vor fi repercursiuni și eu sper ca lumea civilizată, occidentală și restul marilor puteri de pe glob să facă poziție comună și să reușească să anihileze această pecingine care este puterea de la Kremlin și care a declanșat acest război, iar cei care l-au declanșat, chiar dacă ei se cred în acest moment eroi, după părerea mea sunt criminali de război”, a declarat președintele Academiei.

Anterior, Academia Română a trimis un mesaj de susținere omologilor săi de la Kiev, în care a condamnat „războiul crud” la care sunt supuși.

Sursa: EduPedu

marți, 1 septembrie 2020

Ziua Limbii Române: Ioan-Aurel Pop: “Limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor”

Ziua Limbii Române este o sărbătoare a spiritului românesc, pentru că ea este efigia cea mai pregnantă a românilor şi rămâne viaţa noastră ca popor, declară preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, în opinia căruia Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi, în ciuda variatelor influenţe.
„Limba este ca un organism viu care se naşte, creşte, se dezvoltă, îmbătrâneşte şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii şi de limbi moarte. A noastră este vie şi oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstruşnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi în ciuda variatelor influenţe”, spune Pop, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
Pentru preşedintele Academiei, „‘sfinţenia’ limbii vine la români din vremuri imemoriale şi rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea”.
„‘Limba noastră-i limbă sfântă!’ Este un vers scris de părintele Alexe Mateevici acum mai bine de un secol şi devenit, între timp, parte a unui imn de stat românesc. Substantivul ‘sfinţenie’ (cu derivatele sale) presupune harul dumnezeirii, pogorât, din mila Celui Preaînalt, peste unii oameni şi peste tot ceea ce ne înconjoară. Faptul că noi, oamenii, abuzăm uneori de adjectivul ‘sfânt’ şi-l plasăm alături de fiinţe, noţiuni, lucruri care nu-l merită reprezintă o slăbiciune a noastră. Sfinte devin pentru noi, românii, şi proprietatea, şi justiţia, şi adevărul, deşi în fapt nu se întâmplă aşa şi nu facem decât să ne jucăm cu vorbe mari. Dar ‘sfinţenia’ limbii vine la români din vremuri imemoriale şi rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea. Acest fel de raportare la lume ne-a păstrat vii ca popor, încât observaţia – făcută de umanistul Antonio Bonfini, spre finele secolului al XV-lea – că românii au dăinuit în spaţiul lor pentru că şi-au apărat mai mult limba decât viaţa devine mai mult decât relevantă”, punctează istoricul.
Ioan-Aurel Pop consideră că „limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor”.
„Nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, deşi poţi vorbi româneşte fără să fii român. În ciuda unor negaţii născute din prea multă iubire, din rea-voinţă, din ignoranţă sau din dorinţa de a epata, limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor. Nu există popor pe lume asta care să nu-şi preţuiască, îngrijească şi conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă şi românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este ‘ca un fagure de miere’ sau că este ‘limbă sfântă, limba vechilor cazanii’ sau că este principala formă de comunicare verbală şi scrisă a poporului român – este treaba lor. Azi este mai uşor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamă şi de la bunică, dar, pentru urmaşi, se pot schimba şi mamele şi bunicile. Noi, care ‘locului ne ţinem’, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică şi am scos-o în lume”, spune istoricul.
Amintind că „Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei”, Ioan-Aurel Pop îndeamnă „s-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre”.
„În mai bine de un secol, lingviştii români de la Academie au creat Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 şi terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume şi cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecţia de literatură română (în aproape 250 de volume) şi câte altele! Prin limba noastră comunicăm şi ne prezentăm lumii cu literatura română, adică cu acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace. În rândul celor 6.000 – 7.000 de limbi vii de pe planetă, româna se află – în funcţie de mai multe criterii obiective, fixate de specialişti neromâni – între primele 15 – 20, ceea ce nu este puţin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română. S-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre”, este mesajul lui Ioan-Aurel Pop.
Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Acesta a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Sursa: Romanian Global News

sâmbătă, 1 februarie 2020

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române critică aspru clasa politică


Istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, critică aspru – și pe bună dreptate – clasa politică românească în legătură cu situația deplorabilă a românilor din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia:
„Nu ajunge să vrei să fii ministru ori parlamentar, nu ajunge să candidezi și nu ajunge nici măcar să fii ales ori numit! Abia după alegere sau numire vine greul, iar dacă greul este prea mare, retragerea pentru incapacitate ar fi singura soluție demnă”.
Mai mult: „Serbia, mai recent – Serbia aceasta redusă și umilită de Occident – pretinde că românii din Banatul sârbesc sunt un neam, iar românii din Valea Timocului alt neam, chemat în chip diferit (anume vlah). Este ca și cum ai zice că nemții sunt un popor, iar germanii altul sau, mai clar, ca și cum am zice, noi, românii, că sașii din Transilvania propriu-zisă sunt germani, dar șvabii din Banat nu sunt germani”.
                                                                                                            N.N.

joi, 4 aprilie 2019

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop: “Nicio ţară şi niciun popor nu merită şi nu trebuie să trezească ură”

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a afirmat miercuri, 3 aprilie, la ceremonia în care i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al ASE, că nicio ţară şi niciun popor de pe lumea asta nu merită şi nu trebuie să trezească ură, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.
"Dacă ajungem să ştim şi să preţuim ceea ce au făcut strămoşii nu devenim, probabil, mai deştepţi şi nici nu putem prevedea viitorul. Dar putem dobândi o altă virtute. Nu doar aceea de a înţelege mai bine prezentul şi de a ne adapta mai bine vieţii acesteia pe care-o trăim. Şi dacă nu reuşim cu toţii să iubim pământul, cum au făcut oamenii Evului Mediu, şi în cazul nostru să iubim pământul acesta şi acest popor şi dacă unii dintre noi îşi iau lumea-n cap după o dreaptă cumpănire, deci dacă nu reuşim cu toţii să iubim pământul, măcar să nu-l urâm. Să nu urâm nici ţara aceasta şi nici oamenii ei. Nicio ţară şi niciun popor de pe lumea asta nu merită şi nu trebuie să trezească ură. Iar înţelepţii noştri ne transmit, dacă ştim să le descifrăm mesajele, un testament minunat: setea de adevăr şi de dreptate, învăluite, amândouă, în iubire şi bunătate", a spus academicianul.
În cuvântul său, intitulat "Lum ea social-economică a Evului Mediu", Ioan-Aurel Pop a evidenţiat valorile acestei perioade şi a îndemnat să nu o judecăm "în funcţie de ideile considerate progresiste ale secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, adică în funcţie de libertate, egalitate, frăţie, concurenţă, capital, liberalism, individualism", evidenţiind că "valorile Evului Mediu erau cu totul altele, ele bazându-se pe ierarhie, supunere, credinţă, privilegiu, onoare, comunităţi sau corporaţii".
Pop a explicat de ce "cu o ţară aşa de generoasă în produse ale solului şi subsolului nu au ajuns românii să fie mari negustori şi i-au lăsat pe alţii să le valorifice mărfurile", invocând "handicapul istoric care a rămas" până în zilele noastre.
Potrivit istoricului, acesta ar fi legat, în Transilvania, de discriminarea românilor, iniţial, pe motive confesionale, ceea ce a dus la confiscarea pământurilor, iar în Ţara Românească şi Moldova, unde, deşi pământurile au rămas în stăpânire românilor, aceştia s-au confruntat cu "jaful instituit de migratori (mai ales de valurile de pecenegi, cumani şi tătari) şi continuat la scară largă de turci".
Preşedintele Academiei i-a îndemnat pe cei prezenţi la eveniment să-şi amintească de satul românesc, "cu totul altul, pe-acolo pe unde el mai există şi nu s-a stins în ruină şi uitare", decât cel din lumea zugrăvită de Coşbuc în "Nunta Zamfirei".
"'Nunta Zamfirei', deşi una ţărănească, pare împărătească, botezurile copiilor şi prohodirile morţilor, fetele cu marame de borangic şi cu părul mirosind a flori de primăvară, muierile vajnice care erau talpa casei şi bărbaţii dedicaţi muncii tăcute, bunicii cu argint în plete şi bunicile torcând fus după fus, senine şi tăcute, suspinând din când în când, la amintirea vreunui gând din vieţile lor trecute...Toţi aceştia şi toate acestea au fost şi nu mai sunt, dar existenţa lor a fost la fel de reală ca şi existenţa noastră. Ei au fost viaţă, iar viaţa, fie şi cea trecută, tot viaţă rămâne", a spus preşedintele Ioan-Aurel Pop.
În cadrul ceremoniei, tradiţionalul Laudatio a fost rostit de rectorul ASE din Bucureşti, Nicolae Istudor.
Evenimentul a fost inclus în cadrul seriei de manifestări dedicate împlinirii de către ASE a 106 ani de existenţă.
Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI) a fost înfiinţată, prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913.


                                                                Romanian Global News

marți, 28 august 2018

Preşedintele Academiei Române către diplomații României: “Cum nu există popoare inferioare şi popoare superioare pe lumea asta, nici noi nu trebuie să avem complexe de inferioritate şi de superioritate”


Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat, luni, că "triumfalismul" românilor ar trebui "să fie ponderat", atunci când este celebrată Ziua Naţională de 1 Decembrie, precizând că această sărbătoare trebuie să îndemne "la mai puţine discursuri şi la mai multă acţiune", transmite Agepres, preluat de Romanian Global News.

"Acum un secol, România exista demult. Înaintaşii noştri, bine conduşi de elită, au reuşit atunci un act major. S-au adunat cu toţii sub acelaşi edificiu naţional, aşa cum au făcut cei mai mulţi europeni de atunci, ceea ce nu este puţin lucru. Prin urmare, când celebrăm Ziua Naţională de 1 Decembrie, triumfalismul nostru trebuie să fie ponderat, pentru că Marea Unire n-am făcut-o noi, ci acei mari oameni de stat (...), pe de o parte, iar pe de alta n-am reuşit încă să le pregătim nepoţilor şi strănepoţilor o Românie mai bună pentru următorul secol. Sărbătoarea noastră trebuie să ne dea de gândit, să ne îndemne la mai puţine discursuri şi la mai multă acţiune", a spus Ioan-Aurel Pop, la deschiderea Reuniunii anuale a diplomaţiei române.

Totodată, preşedintele Academiei a precizat că românii nu trebuie să aibă complexe de inferioritate şi de superioritate.

"Cum nu există popoare inferioare şi popoare superioare pe lumea asta, nici noi nu trebuie să avem complexe de inferioritate şi de superioritate. Am trăit în istorie câteva momente sublime, câteva momente penibile şi multe momente obişnuite de viaţă derulată tern, cotidian, cu grija zilei de mâine, cu gândul la coarnele plugului şi la sabie, la copii şi la părinţi, la vreme şi la vremuri. N-avem motive, prin urmare, să ne victimizăm şi nici să ne credem idoli", a subliniat Pop.

Potrivit acestuia, în prezent, România este "o ţară de ţări", românii fiind risipiţi "până în California şi în Australia".

"Când vom urma exemplul acelor bărbaţi de stat şi femei - căci Regina Maria a fost unul dintre acei bărbaţi de stat între ghilimele, care a ştiut să-şi joace rolul în istorie -, când vom urma exemplul acelor bărbaţi de stat şi când vom avea frescele vieţii românilor din toate ţările mai mici ale românilor, (...) atunci vom putea încerca reconstituirea frescei celei mari a anului 1918 la români, adică la românii văzuţi în ansamblul lor şi ce frumos se vor rândui atunci toate din trecut şi din prezent pentru a ne face un viitor şi cum vor înceta vrajbele şi cum se va potoli furtuna", a mai afirmat Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele Academiei Române a participat, luni, la Reuniunea anuală a diplomaţiei române, care este organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 27 - 29 august. Tema ediţiei din acest an a evenimentului este "Diplomaţia - un pilon al României Centenare".


                                                                                        RGN