Doamne, ce Ţară ghinionistă avem!

Am avut norocul să mă nasc pe pământul unde au fost descoperite cele mai vechi scrieri din lume, se pare că suntem printre cei mai vechi locuitori ai Europei. Incontestabil suntem una din cele mai bogate Ţări din Europa, asta nu ne-a ajutat prea mult, popoare hrăpăreţe şi flămânde au năvălit peste pământul nostru, atât de mult s-au îndrăgostit de el încât nu au vrut să mai plece. Romanii au plecat după câteva sute de ani, turcii după aproape 450 de ani, iar ungurii se dau de ceasul morţii să revină în Transilvania. De-a lungul acestor vremuri de restrişte am beneficiat de vitejia şi eroismul unor conducători de marcă intraţi în istorie pe uşa din faţă şi pomeniţi în anale ca adevăraţi sfinţi ai românismului. Sigur că am avut şi conducători care şi-au vândut sufletul şi Ţara, pe aceştia istoria îi pomeneşte cu dispreţul cuvenit.

Suntem un popor din rândul căruia s-au ridicat mari oameni, de ştiinţă, politici şi chiar teologi. Cu toate acestea, pentru ca unirea a două provincii româneşti să fie recunoscută de marile puteri ale Europei, a trebuit să acceptăm un conducător străin de neamul şi sângele nostru.

După sute de ani de chin, când puteam spune gata suntem liberi şi ne guvernăm singuri, spre ghinionul nostru Europa a decis să vină un străin să ne conducă. Nu discut dacă regele Carol şi urmaşii lui au fost buni conducători, despre asta au scris istoricii, discut numai despre ghinionul nostru de a nu ne fi putut decide singuri soarta.

Am avut petrol şi grâne, aur şi legume, argint şi fructe, toate au încăput pe mâna patronilor străini, spre ghinionul nostru. După Al II-lea Razboi Mondial, unde nu am fost consideraţi cobeligeranţi spre ghinionul nostru, comuniştii veniţi pe tancurile ruseşti, cu Blocul Naţional Democrat, ăla blagoslovit de regele Mihai, ori aduşi sub fustele Anei Pauker, au făcut naţionalizarea mijloacelor de producţie, marile întreprinderi, căile ferate au trecut în proprietatea statului. Patronii străini au plecat la ei în Ţară, la noi au rămas ruşii şi evrei comunişti spre ghinionul nostru.

Timpul a trecut, comuniştii au făcut greşeli incontestabile în ce priveşte prigonirea celor care se opuneau ideilor şi propagandei lor. Închisorile cu deţinuţi condamnaţi la muncă forţată s-au umplut, dubele negre cărau zi şi noapte oponenţi ai regimului comunist, mamele plângeau, soţiile îşi smulgeau părul din cap, copiii se jeleau, văzând zbuciumul din jurul lor. Judecătorii pronunţau sentinţe de nimeni înţelese, nu hotărau nimic, copiau ordinele transmise de Partidul Comunist, în numele unei ideologii oamenii mureau, din nou am avut ghinion.

Vremurile s-au mai calmat, Ţara a prosperat, nu curgea lapte şi miere, dar necunoscând alte sisteme, era bine. Apoi s-a stins lumina, s-a oprit gazul, nu a mai fost pâine, nu a mai fost mălai, carne, legume, totul era dus la export, din nou eram ghinionişti.

Pe fondul acestor nemulţumiri a apărut „salvatoare” revoluţia. Oamenii mureau împuşcaţi pe stradă, Dinescu ne ţinea conferinţe la televizor, Iliescu căuta cărările care duceau spre putere. În sfârşit, ca adevăraţi buni creştini, în ziua Naşterii Domnului Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, un Tribunal Militar format ad-hoc condamnă la moarte pe fostul dictator şi pe soţia lui, Nicolae şi Elena Ceauşescu, prin împuşcare. Cu sufletul încărcat de importanţa zilei de 25 decembrie, pătrunşi de marea sărbătoare creştină şi cu sufletul plin de evlavie plutonul de execuţie la ordinul comandantului, execută foc de armă, suprimând astfel viaţa a doi oameni, vinovaţi sau nu, istoria ne va spune.

Din nou ghinion, începeam o nouă eră, cel puţin aşa speram, cu vărsare de sânge.

S-au perindat, spre ghinionul nostru, de-a lungul celor 25 de ani scurşi de la revoluţie, o mulţime de lupi îmbrăcaţi în haine de politicieni. Adevărate haite hămesite care au sfâşiat în mii de bucăţii toată munca poporului român de-a lungul a peste 40 de ani. Uli, ereţi, şacali, hiene, vulturi hoitari, toţi împrumutând diferite denumiri din DEX-ul românesc, au început să-şi spună politicieni, iar mai apoi parlamentari, preşedinţi, prim miniştri, miniştri etc. Împreună cu alte fiare de prin pădurile europene şi americane, au hăcuit biata Românie, spre marele nostru ghinion. Am ajuns acum să cerşim pe la porţile Europei, să întrebăm din casă în casă, dacă nu au un bătrân de îngrijit, un paralitic de spălat.

Anul trecut, 2014, a apărut un candidat de preşedinte care ne promitea altceva decât a fost până acum, lumea a sărit să-l voteze, apoi după ce a fost votat, a venit la televizor şi ne-a spus franc :”ghinion, m-aţi ales pe mine, dar eu doresc numai lux şi să mă plimb.”

Doamne ce Ţară ghinionistă avem!

                                                                  Autor: Ionel Carstea

Pseudo intelectualii ne îndeamnă să ne renegăm istoria

Spune despre marii noştri domnitori că nu erau altceva decât „metrese” ale sultanilor şi vei fi văzut ca un adevărat european, ca un om nou, cu o viziune adevărată. Reneagă-l pe Eminescu şi însăşi limba română şi vei fi catalogat ca unul care şi-a înţeles menirea pe acest pământ. Fii cool şi renegă-ţi strămoşii daci, atunci vei fi unul dintre cei care au înţeles noul.
Ce a ajuns România de astăzi? O colonie la dispoziţia marilor puteri, UE şi SUA, avem un guvern, care, de fapt este un ecou al UE, al secretariatului de stat al SUA, orice măsură este luată la Bucureşti, ea trebuie să fie aprobată la Bruxelles, Berlin, şi Washington, altfel, ne trezim cu madam Nuland şi ne urechează, ori Preşedintele este chemat la Merkel. România pentru a nu fi stresată şi mai mult, trebuie să-şi trimită femeile, pentru a toaleta la fund toate babele occidentale pentru câţiva euro în plus, oricum mai puţini decât ar fi plătiţi autohtonii, să-şi trimită bărbaţii să facă cele mai umilitoare munci, şi specialiştii pentru a munci pe bani puţini, dar mai mulţi decât în România.

Suntem o Ţară guvernată de ani de zile de străini, de oamenii care nu au interes ca România să prospere, de oamenii care îşi doresc ca România să rămână rampa de gunoi a Europei, iar populaţia să fie pe post de cobai, pentru produsele alimentare de calitate îndoielnică pe care le mănâncă.

Spune despre poporul tău că a fost un popor târâtor, un popor de nimic, pe care au „urinat” toţi cum au vrut şi unde au vrut. Nu vreau să fiu acuzat de plagiat, textul îi aparţine lui Horia Roman Patapievici.

Să ne renegăm identitatea, să mergem la Bruxelles să întrebăm : noi, cine ziceţi voi că suntem? Aia ne vor trimite la unguri, să ne spună ungurii cine suntem, dacă nu vom înţelege ungureşte, apoi ne va traduce cu multă bucurie MRU, între două înghiţituri din vita Kobe, ori poate Andreea Vass, sau poate Monica Macovei, ori Gabriel Liliceanu şi lista poate continua. Să mă ierte trădătorii pe care i-am omis. Spunea o muiere pe facebook: „cum să ne păstrăm industria, eram noi în stare să gospodărim o economie de asemenea proporţii?”

Bine au făcut străinii că au dat ordin de jefuire a tuturor uzinelor şi fabricilor şi combinatelor şi…Reprezentanţii poporului s-au aflat în fruntea revoluţiei de deznaţionalizare şi distrugere a României, cu o abnegaţie demnă de cauze mai bune, clasa politică ,ca unică reprezentantă a poporului român, s-a pus pe treabă, la început buimacă, neînţelegând ce noroc dăduse peste ea. Un mare rol în dirijarea activităţii de distrugere a economiei româneşti l-au avut serviciile secrete, ca unele care înţelegeau exact ce se petrece în România şi care erau dornice de a se înfrupta din banii rezultaţi din „vânzarea fiarelor vechi, moştenite de la regimul comunist”. Citatul îi aparţine lui Petre Roman.

Singurul erou agreat de inteletualitatea românească al cărei şef este Gabriel Liiceanu şi HRP este Traian Băsescu, ăsta este modelul care ar trebui să guverneze Ţara. Adică, ţinerea poporului sub talpă, cu venituri diminuate şi stipendii pentru cei ce se obosesc să-l pupe în partea întunecată a corpului.

Orice om de bună credinţă care va spune un cuvânt de bine despre Ţară, despre rezultatele de acum ale guvernării, despre trecutul glorios al poporului, va fi catalogat drept comunist, drept pesedist, drept duşman al poporului. Spune despre România, că s-a târât tot timpul în genunchi la toate imperiile şi vei fi catalogat drept un om progresist, alături de marii progresişti Liiceanu, HRP, şi alţii.

Diaspora românească va lupta pentru denigrarea conducătorilor, a realizărilor Ţării, acum, ori în vechime, va nega până şi istoria poporului, nu va ridica un deget pentru a da o şansă României în lumea civilizată. Diaspora ungurească în schimb, trăieşte numai pentru a-şi servi patria şi interesele ei în lume.

Am trăit demni sub cei mai mulţi dintre domnitorii pământeni, demnitatea românească ajungând la sacrificiu în timpul domniei lui Brâncoveanu. Apoi au venit domniile fanariote. În timul celor 100 de ani de domnie fanariotă, umilinţa a ajuns rang de stat, cine era mai umil în faţa domnului acela avea de câştigat. De fapt era un arivist, fripturist, parvenit ridicat la rang de pupincurist. Trăiască sluga şi slugărnicia!

                                                                                     Autor: Ionel Carstea