A apărut nr. 24/noiembrie 2024 al revistei „FREAMĂT” / Liga Scriitorilor Maramureș

Publicație a Cenaclului Ligii Scriitorilor Români, Filiala Maramureș, care are în comitetul redacțional pe Carmena Felicia Băințan, director; Claudiu-Gheorghe Filip, redactor șef; Petronela Apopei, recenzor.

Membru de onoare: Al Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americano-Română de Artă și Știință.

În cuprins: Petronela Apopei, Ioan Astaluș, Carmena Felicia Băințan, Zaharie Bledea (in memoriam), Radu Botiș, Grigoraș Ciocan, Eugenia Coman, Liviu Coroiu, Dana Dico, Claudiu Gheorghe Filip, Viorica Găinariu Tazlău, Vasile Dan Marchiș, Nicolai Mesaroș, Elena Miholca, Olimpia Mureșan, Daniela Nechita, Aurelia Oancă, Milian Oros, Doina Pană Chira, Tatiana Cecilia Simionescu, Viorica Șuțu, Lucia Trușcă, Ioan Turda, Lucia Cosmina Vlad și Dana Zen.

Vasile Dan MARCHIȘ, ofițerul de presă al Ligii Scriitorilor din România 

Membrii Ligii Scriitorilor Maramureș se vor reîntâlni la anul!

 Sâmbătă, 2 decembrie, membrii Ligii Scriitorilor, filiala Maramureș, prezidați cu tact și dragoste de către poeta Carmena Felicia Băințan s-au întâlnit pentru ultima oară în acest an, ocazie cu care editorul și poetul Flaviu Claudiu Mihali a prezentat cel mai recent număr al revistei dumnealor ”Freamăt”, noiembrie 2023, revistă de literatură și artă, ce apare trimestrial, sub egida LSR MM, director Carmena Felicia Băințan, redactor șef Flaviu Claudiu Mihali, membru de onoare Al. Florin Țene.

În acest număr semnează: Carmena Felicia Băințan (editorialul ”Libertatea sau adaptarea din mers la sistem”, Flaviu Claudiu Mihali despre ”Etica și provocările utilizării inteligenței artificiale în literatură”, poezie Carmena Felicia Băințan, Al. Florin Țene, Mihaela Poduț Ienuțaș, Zaharie Bledea, Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Nicolae Scheianu, Emil-Iulian Sude, Liviu Coroiu, Radu Botiș, Ioan Andreica, Flaviu Claudiu Mihali, Maria Donan, Daniela Nechita, Cristian Gabriel Moraru, Lucia Virginia Pop, Mihaela CD, Adelina Pop, Janeta Joca, Nicolae Dumitru, Mihai Marian, Smaranda Iuga, Florin Ciocea, Ștefan Herțeg, Eugen Marchiș, Vestița Mărioara Hidan, Daniela Toma, Alexandru Nelu Huidici și regretatul Vasile Morar; proză, eseu, recenzii, știri, reportaj următorii: Cosmin Perța, Dana Heuberger, Cristina Crețu, Gavril Ciuban, Milian Oros, Maria Berciu, Ionuț Calotă, Petronela Apopei, Claudia Stainer, Lucia Cosmina Vlad, Mihaela Rotaru, Tinuța Grec, subsemnatul, Gheorghe Mureșan, Deea State, Vasile Bele, Gigica Yvonette Peptănaru, Nicolae Scheianu și Așer Negoi, un ”Eseu asupra vieții ca o nebuloasă”.

Design-ul aparține Andreei Partenie iar ilustrația celor două coperți cunoscuților artiști Mircea Bochiș din Baia Mare și Ioan Mihali din Borșa. Felicitări tuturor celor implicați atât pentru editare cât și pentru materialele diverse, pe toate gusturile, expuse în acest număr.

                                                                                                                     Gelu DRAGOȘ

Cronica unei întâlniri literare reușite

 

Sâmbătă, 21 octombrie la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare, în sala Ion Burnar a avut loc o nouă ședință a cenaclului Ligii Scriitorilor, filiala Maramureș, prezidată de către poeta Carmena Felicia Băințan. La începutul întâlnirii, la care au participat 15 persoane, dintre care doi aspiranți la statutul de membri LSR, s-a ținut un moment de reculegere în memoria marelui poet Vasile Morar, care a plecat la Ceruri și ne-a lăsat mai săraci și triști. 

Poetul și jurnalistul Gelu Dragoș, prezent la funeralii a concluzionat: ”Această înmormântare i-ar fi plăcut și defunctului deoarece s-a transformat într-o ultimă ședință de cenaclu. Au vorbit, printre lacrimi, poetul Gheorghe Mihai Bârlea, scriitorul vâlcean Puiu Răducan, prof. Viorel Pop din Fărcaș iar inegalabilul actor Claudiu Pintican a recitat magistral din creația lui Vasile Morar”.

A fost prezentată revista trimestrială a LSR MM ”Freamăt”, ajunsă la număr jubiliar 20 (An XI), în care apar 27 de autori, cu materiale valoroase, inedite, de la eseu, poezie, proza la parodie. Din editorialul semnat de Carmena Felicia Băințan intitulat ”Revista Freamăt la ceas aniversar” aflăm că au fost și voci care ne-au dorit un eșec literar ”triumfător”, ceea ce nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla atâta timp cât suntem ÎMPREUNĂ: ”Chiar dacă de la primul număr au fost voci care nu i-au dat sorți de izbândă, iată că, prin strădania colaboratorilor noștri din țară și nu numai, am reușit să-i dăm o gură de oxigen pentru a merge mai departe. Atunci când am devenit președinta Ligii Scriitorilor, filiala Maramureș în 2014 mi-am propus ca alături de colegi să punem bazele unei reviste care să reflecte activitatea cenaclului și activitatea literară a fiecăruia în parte. Un respect deosebit îl avem pentru dl. prof. dr. Teodor Ardelean care ne-a pus la dispoziție o sală în care ne putem desfășura activitatea, iar pentru aceasta îi aducem mulțumiri. Fără acest spațiu ne-ar fi fost mult mai greu să ne întâlnim, iar activitățile noastre literare ar fi suferit anumite sincope. Uneori sufletul nostru este inundat de tristețe, deoarece din rândul nostru au plecat spre a ține cenaclu în cer personalități ale culturii și tradiției: prof. Dragomir Ignat, Nicolae Șerban, Ioan Hada, cărora le aducem un omagiu”.

În continuare poetul popular Grigoraș Ciocan din Țara Lăpușului s-a prezentat, și-a etalat volumele scrise până acum și și-a exprimat dorința de a face parte din această grupare literară, depunându-și actele necesare, urmând ca în viitorul apropiat să-și lanseze cel mai recent volum.

În partea a doua a întâlnirii, scriitoarea și artistul plastic, prof. Maria Berciu ne-a prezentat și oferit cea mai recentă carte a sa numită ”Șoapte„, editura ”Casa Cărților”, o carte de memorii scrisă în pandemie.  Au vorbit laudativ despre carte Flaviu Claudiu Mihali, redactorul volumului de proză, scriitoarea Aurelia Oancă și Vestița Hidan. Tot despre cartea Mariei Berciu, prof. Vasile Leschian consemna: ”Maria Berciu are o înzestrare nativă de povestitoare, de plasticizare nuanțată a coloristicii vieții. Te atrage prin firescul necăutat al relatării, având intenția aglutinării întâmplărilor de viață, în aparență mărunte, pe care le încheagă într-un tablou nuanțat, plin de semnificații. Apropiați-vă cu sinceritate de textul și subtextul povestirilor și veți simți cum în ele pulsează viața!”.

Toți cei prezenți au recitat din creația proprie: Carmena Felicia Băințan, Dumitru Nicolae, Maria Berciu, Gelu Dragoș, Aurelia Oancă, Flaviu Claudiu Mihali, Daniela Nechita, Nelu Danci, Vestița Hidan, Liviu Coroiu, Janeta Joca Coroiu, Grigoraș Ciocan, Florian Centea, Ioan Andreicuț.

Următoarea întâlnire va fi peste două săptămâni, când se vor întâmpla din nou lucruri minunate, literare desigur!

                                                                                                     Gelu Dragoș, UZPR

Revista LSR Maramureș ”Freamăt” apare în haină nouă!

 

Se spune pe drept cuvânt că ”Toamna se numără bobocii” și așa este gândindu-mă că Liga Scriitorilor Maramureș, președinte poeta Carmena Felicia Băințan a reușit să tipărească un nou număr al revistei membrilor ei, la început de toamnă.

Cu un concept modern gândit de Flaviu Claudiu Mihali, revista FREAMĂT, Anul XI, luna septembrie, nr. 20/2023 are un editorial ”Revista Freamăt la ceas aniversar” semnat de doamna președinte iar celelalte materiale sunt semnate de un număr de 27 scriitori: Al. Florin Țene, Carmena Felicia Băințan, Voichița Tulcan Macovei, Aurelia Oancă, Petronela Apopei, Flaviu Claudiu Mihali, Radu Botiș, Vasile Bele, Zaharia Bledea, Lucian Perța, Gelu Dragoș, Adelina Pop, Florin Ciocia, Mihaela CD, Olimpia Mureșan, Florin Dochia, Mihaela Huțanu, Gabriel Dinu, Daniel Luca, Nicolae Dumitru, Dana Zen, Alexandru Nelu Huidici, Nina Lavric, Daniela Micu, Gabriel Moraru, Lucia Virginia Pop și Eugen Marchiș.

Felicitări tuturor celor care au pus umărul la acest număr cu totul deosebit, atât prin valoarea materialelor selectate pentru publicare, cât și a graficii revistei!

                                                                                                                     GDL

O nouă ședință a Ligii Scriitorilor Maramureș

 Stimaţi colegi sâmbătă, 13 mai 2023 este o nouă zi de cenaclu iar tema este: viata si activitatea lui Lucian Blaga si Tudor Arghezi.

Carmena Felicia BAINTAN

Presedintele LSR Maramures

Cronica unei ședințe de cenaclu reușite

 Sâmbătă, 29 aprilie, pe o vreme încântătoare, la ora stabilită, cei mai fideli membri ai Ligii Scriitorilor, în număr de 14-15, s-au reunit în sala „Ion Burnar” din cadrul Bibliotecii județene pentru a o readuce în sufletele noastre pe poeta, pe nedrept uitată - Magda Isanos, poeta plecată la Domnul la o vârstă tânără,  de doar 28 ani.

Tot în cadrul ședinței prezidată cu tact și pricepere de poeta Carmena Felicia Băințan a fost sărbătorit profesorul și scriitorul Viorel Pop din Fărcașa (7 cărți publicate), care peste 5 zile aniversează 86 de primăveri.

Cu bucurie semnalăm faptul că a debutat cu această întâlnire literară tânărul student la asistență socială Remus Rogojan, care a citit două poezii din creația proprie și a intrat în contact cu atmosfera și rigorile unui cenaclu literar.

O altă premieră a fost prezența editorului și scriitorului Flaviu Mihali care a promis că va pune umărul la tipărirea revistei ligii ”Freamăt” într-o haină nouă, cu un concept modern, că va pune ”lupa pe scriitor și creația lui, nu pe editor”, Domnia sa având editura ”Casa Cărților” pe care o va pune la dispoziția membrilor ligii și va înființa, pe o rețea de socializare vizionată masiv, o pagină a LSR MM.

Tema propusă de poeta Carmena Felicia Băințan pentru întâlnirea de peste două săptămâni este a alege, în mod democratic, pe unul dintre poeții Tudor Arghezi și Lucian Blaga, rugămintea dumneaei fiind de a face și muncă de  cercetare, de a ”scormoni” în arhive și a afla lucruri noi, inedite despre personalitățile dezbătute în cadrul ședințelor noastre, adică aceea de a nu luat direct de pe Google informațiile.

A fost o ședință de cenaclu constructivă, plăcută, încât cele două ore au trecut neașteptat de repede, poate și datorită faptului că folkistul Eugen Marchiș din Colțirea ne-a oferit melodii noi sau mai vechi spre deliciul celor prezenți, mereu în ton cu momentul literar prezentat anterior.

Aniversatul Viorel Pop, în vervă deosebită,  ne-a făcut o scurtă radiografie a vieții dumnealui de până acum și am aflat lucruri demne de consemnat: a fost gimnast, campion regional la lupte, stoper fotbal la CFR Cluj Napoca, agricultor, învățător, profesor de limba română, director de școală. A recitat din volumul propriu ”Popas la borna 80” poezii scrise cu diferite ocazii, pentru diferite personalități cum ar fi, de exemplu, directoarei Muzeului din Zalău sau Mitropolitului Ardealului  Preasfinția Sa Andreicuț.

Despre opera, viața și dramele trăite de poeta Magda Isanos (căsătorită cu scriitorul Eusebiu Camilar) au vorbit, bine documentații fiind prof. Nicolae Dumitru, Carmena Felicia Băințan, Daniela Micu și Gelu Dragoș.

Au recitat din creația poetei Magda Isanos dar și din creația proprie: Smaranda Iuga, Elena Borcuti, Vasile Bele, Maria Focze, Lucia Virginia Pop, Nicolae Dumitru, Daniela Micu, Eugen Marchiș, Carmena Felicia Băințan, Remus Rogojan și subsemnatul.

Notă. Au fost înmânate noile LEGITIMAȚII LSR MM celor care le-au avut pe cele vechi ( trebuie returnate), taxa fiind de 15 ron.

A consemnat pentru dumneavoastră cât se poate de obiectiv,

Gelu DRAGOȘ, U.Z.P.R.

 

Foto: CFB&VB

LSR MM. Urare pascală

 Tuturor membrilor Ligii Scriitorilor Maramureș, le doresc un Paște fericit, liniște în suflet, Lumină în gânduri. Înțelepciunea să ne călăuzească pașii să putem duce mai departe ceea ce Divinitatea ne-a dăruit.

Carmena Felicia BĂINȚAN

Președintele Ligii Scriitorilor Maramureș

O nouă ședință a Ligii Scriitorilor Maramureș

 

Stimati iubitori de literatura,

Sambata, 1 aprilie 2023, ora 11,oo este o noua zi de cenaclu si va invit cu drag sa participati. Tema, asa cum a fost anuntata, este" Viata si activitatea lui Octavian Goga".

Prea mici pentru un subiect atat de amplu, ne facem curaj sa citim macar din poemele date noua de Domnia sa.

Sa ne intalnim la 1 Aprilie cu sanatate si suflet deschis. O seara minunata tututor!

FELICIA CARMENA BAINTAN

Presedinta LSR MM

                                                                    *******

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în  Rășinari, a decedat în  7 mai 1938, a fost înmormântat la Ciucea, Cluj.  A fost un mare poet român, militant fascist și antisemit, politician de extremă dreaptă, cel de-al 37-lea prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938, ministru în varii guverne și membru al Academiei Române din anul 1920.

În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov (în prezent Colegiul Național „Andrei Șaguna”). La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.

Pe 14 octombrie 1906 se căsătorește cu Hortensia Cosma, fiica cea mică a politicianului și bancherului Partenie Cosma, directorul Băncii „Albina” din Sibiu, unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania. Ceremonia a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuță. Această căsnicie s-a destrămat după 14 ani, când Goga s-a îndrăgostit de cântăreața Veturia Triteanu, născută MureșanA, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1921. Octavian Goga a făcut parte din Comitetul Național Român de la Paris.

Debutul publicistic

În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată „Tavi”. Ion Pop-Reteganul de la Revista Ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte.” După aceste încurajări i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.

Următoarele poezii pe care le-a publicat în Revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot „Octavian” și apoi „Nic. Otavă”. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele „Octavian Goga”.

La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, și Goga, cel care în 1933 a afirmat că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi”. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905) au apărut în revista Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

În 1904 a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, apoi în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate „Nic. Otavă”, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.

În 1905 a apărut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura „Minerva”, la București în 1907 și la Sibiu în 1910. După acest debut editorial, devenit un adevărat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult în conștiința opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Bălan aprecia că volumul lui Goga „înseamnă începutul unei noi epoci pentru sufletul nostru românesc”, pentru că „nimeni n-a întrecut la noi vigoarea, puritatea și muzica limbii, bogăția culorilor, originalitatea ideilor, seninătatea concepțiilor, candoarea expresiilor și fondul sănătos național, ce se concentrează în aceste poezii”. Poeziile din acest volum sunt socotite „creațiuni geniale” și cei mai valoroși critici „înțeleg rosturile sociale, naționale și estetice ale acestei apariții în istoria liricii românești”.

Alte aprecieri de prețuire au formulat Sextil Pușcariu, I. L. Caragiale, George Coșbuc, Alexandru Vlahuță, Eugen Lovinescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, George Panu. Considerat poet al neamului, pe ambii versanți ai Carpaților, poetul s-a bucurat, la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil.

Moartea

Retras singur la Castelul de la Ciucea - soția sa, Veturia Goga a preferat să rămână la București - Goga a suferit la 5 mai 1938, în parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie și a intrat în comă. A decedat după două zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la vârsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus să i se facă funeralii naționale care, datorită sărbătorii de 10 mai, urmau să înceapă la 11 mai. Cale de două zile, duminică 8 mai și luni 9 mai prin fața catafalcului din Ciucea a continuat pelerinajul oamenilor. Marți, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre București. Sicriul a fost așezat miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sâmbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform dorinței sale menționate în testament nu s-au rostit cuvântări iar pe corpul neînsuflețit a fost depusă o svastică nazistă.

Poetul Octavian Goga a fost înmormântat la București, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul Poetului a fost reînhumat la conacul său de la Ciucea, conform dorinței acestuia.

 SURSA: WIKIPEDIA

Membrii Ligii Scriitorilor Maramureș îl sărbătoresc pe George Topîrceanu

 Stimați colegi si nu numai, azi, 18 martie 2023, de la ora 11,oo are loc o nouă ședință de cenaclu. Tema acestuia este așa cum am anunțat acum două săptămâni, - George Topârceanu.

Să ne întâlnim cu sănătate și cu speranța de mai bine.

CARMENA FELICIA BĂINȚAN,

Președintele Ligii Scriitorilor Maramureș

George Topîrceanu s-a născut în București la data de 20 martie 1886, ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei, țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena", amândoi originari din părțile Sibiului.

Începe școala primară la București intre anii 1893 - 1895 și o continuă pe valea Topologului, la Șuici, județul Argeș, unde părinții se stabilesc o vreme. Revine la București și se înscrie la liceul Matei Basarab până în clasa a IV-a, apoi la Sf. Sava (1898 - 1906). După absolvire intră funcționar la Casa Bisericii, apoi, ca profesor suplinitor, cu pauze de șomaj și de viață boemă. În paralel, se înscrie la Facultatea de Drept (1906), pe care o părăsește pentru cea de Litere, fără a termina studiile.

Prima încercare literară datează din timpul școlii primare și este primită cu răceală de colegul mituit cu „o peniță și doi nasturi” pentru a-i folosi de public.

Debutează încă din liceu, la 19 ani, publicând primele încercări, sub pseudonimul „G. Top” la revista umoristică Belgia Orientului (1904); a publicat și la alte reviste: Duminica, Spiruharetul, Revista noastră, Revista ilustrată, Semănătorul, Neamul românesc literar, Ramuri, Viața socială a lui Nicolae D. Cocea. În 1909 publică în Viața românească parodia Răspunsul micilor funcționari, ca o replică la Caleidoscopul (1908) lui A. Mirea (pseudonim al lui Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel), prin care se face remarcat în lumea literară. Garabet Ibrăileanu (cu care întreține o interesantă corespondență), îl cheamă la Iași (1911), ca subsecretar de redacție la Viața românească (Topîrceanu: conferința „Cum am devenit ieșean").

Odată cu stabilirea la Iași, activitatea la Viața românească și influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu abandonează faza adolescentină a creației sale, cu romantismul desuet, sentimentalizarea excesivă și tendințele vădite spre filozofarea retorică, pornind spre noi orizonturi poetice. La despărțirea de adolescență invocă clemența criticii postume:

„O, indulgentă Critică postumă,

Să nu le-nțepi cu vârful unui ac,

Că, rând pe rând, baloanele de spumă

În lacrimi grele iarăși se prefac. (Topîrceanu: Prefață).

Subsecretar, apoi secretar de redacție la Viața românească, aflată sub influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte, precum Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, grupare aflată în luptă polemică cu sămănătorismul lui Nicolae Iorga sau cu modernismul estetizant și importat de la Sburătorul lui Eugen Lovinescu. Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu, Nicolae Davidescu - promotori ai simbolismului și ai modernismului - sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. Rădulescu, cu retorismul lor patriotard-sforăitor și idilismul desuet.

Sursa: Wikipedia

Ședință de cenaclu la Liga Scriitorilor Maramureș. Invitat special folkistul Eugen Marchiș

 

Sâmbătă, 18 februarie a.c., are loc o noua zi de cenaclu cu tema: ”Constantin Brâncuși si arta vizuală”. 

Vă anunțăm de asemenea că a apărut  nr.19/2023 al revistei Freamăt. În acest număr publică: Carmena Felicia Baintan (eseu si poezie), Aurelia Oanca (recenzie), Lucia Cosmina Vlad, Mihaela CD, Gigica  Ivonette Peptanaru, Ioan Andreica, Maria Berciu, Olimpia Muresan, Dana Dico, Elena Borcuti, Daniela Micu, Radu Botis, Doina Pană, Viorel Pop, Nicolae Dumitru, Smaranda Iuga, Zaharie Bledea, Gelu Dragoș,  Lucia Virginia Pop. In memoriam Dragomir Ignat.

Tuturor le doresc spor la treaba si multă  inspirație!

Carmena Felicia BĂINȚAN,

președintele LSR Maramureș

Liga Scriitorilor Maramureș, o nouă întâlnire

 Stimati iubitori de literatură, sâmbătă, 4 februarie, de la ora 11 la Biblioteca județeană vom avea din nou întâlnire cu poezia. Este o noua zi de cenaclu. Va doresc multa inspirație!

Carmena Felicia Băințan

Liga Scriitorilor Maramureș - Vasile Lucaciu și Marea Unire

 

Stimați colegi si nu numai, sâmbătă, 21 ianuarie 2023, ora 11,00 vom avea o noua întâlnire de cenaclu, la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare, sala ”Ion Burnar”.

Tema : Vasile Lucaciu și Marea Unire. Vă doresc spor la studiat!

Carmena Felicia BĂINȚAN

Ședința Ligii Scriitorilor Maramureșeni sub aura lui Eminescu

 

Sâmbătă, 7 ianuarie, pe o vreme ploioasă, membrii Ligii Scriitorilor, filiala Maramureș, s-au întrunit la un local din centrul orașului (biblioteca județeană fiind închisă, din cauza unei avarii la conducta de apă) pentru a-l sărbători pe genialul poet, jurnalist, prozator - Mihai Eminescu.

Ședința a fost deschisă de către poeta Carmena Felicia Băințan, care a adus o carte veche, din biblioteca personală și alte documente inedite care făceau vorbire despre ilustrul înaintaș, iar la final a recitat poezia ”La steaua”. A urmat prof. Nicolae Dumitru, bine documentat, a citit un material scris caligrafic și întocmit de dânsul despre Poetul Nepereche. Au continuat, într-o ordine pur aleatorie să recite din creația marelui poet sau din creația proprie poezii despre Mihai Eminescu: Virginia Pop, Gelu Dragoș, Smaranda Iuga, Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Iacob Oniga, Irina Vera Terebesi, ș.a.

Lucia Virginia Pop a cântat ”Pe lângă plopii fără soț” dar a și citit câteva poezii din cele două volume tipărite până acum. Sandu Barbu a citit un articol scris în ziarul ”Timpul” de jurnalistul Mihai Eminescu, (foarte actual și astăzi), poeta Daniela Micu a prezentat un referat despre alte preocupări ale Poetului și a recitat poezia ”Glossă”. La final, actrița Claudia Păunescu de la Teatrul Municipal Baia Mare a recitat din creația marelui poet, în aplauzele tuturor.

A fost o ședință de cenaclu ”cumsecade” cum s-a exprimat unul dintre participanți, o ședință cum ne-am dori să avem și pe viitor! Au fost două ore de încântare sufletească, în care toți am respirat aerul inconfundabil al Poeziei eminesciene!

                                                                                                         GDL