Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighetu Marmației – decorat de președintele Klaus Iohannis

 Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighetu Marmației a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, cu Ordinul ”Meritul Cultural”.. Evenimentul a avut loc de Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România

De Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Asociația „21 decembrie 1989”, Asociația „Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989 Timișoara”, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighetu Marmației și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au fost decorate, de președintele Klaus Iohannis, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni. Decorațiile au fost primite de Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, Doru Mărieș, președintele Asociației „21 decembrie 1989”, Traian Orban, președintele Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989 Timișoara”, Ana Blandiana, președintele fondator al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet și Constantin Buchet, președintele Colegiului CNSAS.

                                                                                                             G.D. Jr.

Încă un pas spre NORMALITATE. Ministerul Educaţiei a publicat metodologia şi calendarul admiterii pentru învăţământul profesional de 3 ani

Elevii de clasa a VIII-a se vor putea înscrie la primăvară la şcoala profesională de trei ani pentru anul şcolar următor. Învăţământul profesional se poate organiza numai în licee care au contracte cu firme, iar în primul an, elevii vor face pregătire profesională de bază şi în următorii doi ani pregătirea de specialitate.

Ministerul Educaţiei a publicat miercuri, 29 ianuarie 2014, metodologia de admitere, metodologia de funcţionare a învăţământului profesional cu durata de trei ani şi calendarul înscrierilor pentru anul viitor.

În învăţământul profesional a cărui durată a fost mărită de la doi la trei ani şi care va începe din clasa a IX-a în loc de X-a, se pot înscrie elevii care se află în clasa a VIII-a şi absolvenţii de clasa a VIII-a din seriile anterioare, se arată în metodologia de admitere.

Potrivit Metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional, în primul an, elevii vor face pregătire profesională de bază într-un domeniu ales, iar în următorii doi ani, vor face pregătire profesională generală de specialitate într-o calificare profesională.

Elevii pot studia maximum 2 calificări profesionale din acelaşi domeniu şi numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, se poate organiza o formaţiune de studiu şi pentru 2 calificări profesionale din domenii diferite de pregătire.

Învăţământul profesional cu durata de 3 ani se organizează numai în unităţile de învăţământ care au contracte încheiate cu operatorii economici sau instituţii publice, prin care se stabilesc obligaţiile privind:

a) organizarea şi desfăşurarea procesului de formare pentru obţinerea calificării profesionale a elevilor şi a stagiilor de pregătire practică, precum şi proiectarea curriculumului în dezvoltare locală;

b) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pregătirii practice a elevilor din învăţământul profesional;

c) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor.

Cifra de şcolarizare pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani se stabileşte anual, pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare, iar lista unităţilor de învăţământ care organizează învăţământ profesional se stabileşte tot anual, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ şi a firmelor care colaborează cu acestea.

Ce şcoli au voie să organizeze învăţământ profesional

Unităţile de învăţământ care organizează învăţământ profesional cu durata de 3 ani trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) existenţa bazei materiale necesare desfăşurării pregătirii elevilor pentru dobândirea calificării profesionale;

b) existenţa resursei umane calificate, prin personal didactic propriu sau personal didactic asociat.

Metodologie de Organizare si functionare Învăţământ Profesional

Liceele profesionale şi cele care au secţii învăţământ profesional pot organiza, în anumite condiţii, preselecţia candidaţilor printr-o probă suplimentară de admitere. Înscrierea în învăţământul profesional se face la liceul respectiv pe baza unei fişe de înscriere eliberate de şcoala gimnazială pe care canditaţii au absolvit-o.

Pot opta pentru înscrierea în învăţământul profesional şi elevii din învăţământul special care finalizează învăţământul secundar inferior, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Metodologie Admitere Învăţământ profesional

 Între 7-11 aprilie, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care îşi propune să şcolarizeze învăţământ profesional în 2014-2015 se desfăşoară acţiunea “Săptămâna meseriilor” în care se va prezenta oferta de studiu şi elevii vor putea beneficia de consiliere de specialitate cu privire la oportunitatea continuării studiilor în învăţământul profesional.

De asemenea, între 7-18 mai, inspectoratele şcolare vor organiza târguri cu oferte educaţionale unde elevii şi părinţii se pot informa, iar elevii vor primi şi o broşură de la inspectorate.

Potrivit calendarului de admitere, afişarea ofertelor de şcolarizare se va face pe 1 mai. Între 22-23 mai, secretariatele şcolilor completează fişele de înscriere, iar pe 26-27 mai se face înscrierea. Între 29 - 30 mai are loc examenul de admitere în liceele care organizează preselecţie, rezultatele urmând să fie publicate pe 4 iunie. Preluare http://ro.stiri.yahoo.com/ministerul-educa%C5%A3iei-publicat-metodologia-%C5%9Fi-calendarul-admiterii-pentru-181213089.html

O tânără profesoară de muzică, din Maramureş, persecutată pe motiv că nu ştie… ungureşte (?!)

   MEMORIU

Prin acest memoriu, subsemnata Carmen Dorina Rogoz, domiciliată în localitatea Baia Mare, jud. Maramureş, vreau să aduc în atenţia dvs. o serie de evenimente care s-au petrecut în perioada 30 iulie 2013 – 14 august 2013. Menţionez că sînt absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, din Cluj-Napoca, specializarea Pedagogie Muzicală, promoţia 2007, studii universitare de lungă durată, finalizate cu Diplomă de licenţă.

Avînd această pregătire, în vara acestui an, am urmat toate etapele prevăzute în metodologia mobilităţii personalului didactic din învăţămîntul preuniversitar, în vederea participării la Concursul Naţional de Titularizare. În urma corectării lucrărilor, a centralizării şi publicării rezultatelor, am obţinut media 8,81, care m-a clasat pe poziţia a doua în judeţ, la disciplina Educaţie Muzicală. Conform aceleiaşi metodologii, aflate în vigoare, la data de 9 august 2013 a avut loc şedinţa publică de titularizare la nivelul judeţului Maramureş, la care puteau participa doar candidaţii care au obţinut la examen o notă mai mare sau egală cu 7,00. Precizez că în judeţul Maramureş a fost doar o singură catedră completă pe această disciplină în cadrul şcolii ,,Nicolae Iorga”, din Baia Mare, catedră care a rămas nerepartizată, deoarece Limba nr.1 de predare cerută era limba maghiară. Ţin să menţionez că m-am simţit discriminată, întrucît din cele 18 ore/săptămînă, 13 ore sînt la clase cu predare în limba română şi doar 5 ore la secţia maghiară. În aceste condiţii, ni s-a cerut atestat de limba maghiară pentru întreaga catedră, motivîndu-se că această decizie aparţine Consiliului de Administraţie al şcolii (?!).

Avînd în vedere aceste condiţii nou apărute, am cerut în plenul şedinţei amintite desfacerea codului, pentru a putea ocupa catedra care nu necesită atestat de predare în limba maghiară. Am solicitat acest lucru, întrucît celelalte catedre cu viabilitate de 4 ani, dar incomplete, de la care au plecat, în etapele anterioare, profesorii titulari (fie în urma pensionării, fie prin transfer consimţit de unităţi), nu au putut fi ocupate, din motive pe care nimeni nu mi le-a putut explica. Din dorinţa de a afla de ce nimeni nu s-a titularizat în cadrul respectivei şedinţe, pe această disciplină, am cerut o explicaţie în plen, iar răspunsul inspectoarei de Resurse Umane din cadrul ISJMM, Mihaela Abraham, a fost următorul: „La revedere! Se trecem la disciplina următoare!”. După care, am fost poftiţi, cu toţii, să participăm la şedinţa de suplinire, din data de 14 august 2013.

În urma discuţiilor şi a discriminării de la şedinţa publică amintită, colega mea, care obţinuse cea mai mare notă, a renunţat, în scris, la orice pretenţie asupra ocupării acestei catedre. În acest context, am dorit să mă adresez, personal, conducerii şcolii „Nicolae Iorga”, cu solicitarea de a mi se prezenta, în scris, motivele care au stat la baza criteriilor de ocupare a catedrei (atestatul de limba maghiară). Deşi şcoala a fost înştiinţată de către Inspectorat în legătură cu cele petrecute, în momentul în care am ajuns la faţa locului, în instituţie nu se afla nici o persoană competentă, care să-mi răspundă solicitării, iar secretara m-a întrebat cine sînt eu de-mi permit să cer acest lucru (?!). În urma acestor evenimente, m-am simţit umilită atît de inspectori la şedinţă, cît şi de secretara şcolii. Şirul umilinţelor a continuat şi la sediul ISJMM, atunci cînd am încercat să soluţionez problema, pe cale ierarhică. Ajungînd la Inspectorat, am solicitat o audienţă la doamna inspector şcolar general, gîndindu-mă că era singura şi ultima persoană abilitată să-mi ofere o explicaţie pentru inexistenţa catedrelor titularizabile la această disciplină. Am fost primită în audienţă imediat, aspect care îmi certifică faptul că Inspectoratul era la curent cu cele petrecute. Deşi la această întrevede au luat parte, pe lîngă inspectorul general, alţi trei inspectori, precum şi juristul instituţiei, nimeni nu a avut un răspuns concret şi convingător, încercînd, prin atitudinea lor, să mă intimidezae şi să mă determine să renunţ la ceea ce sînt şi la ceea ce, cu mult efort, m-am pregătit să devin: un profesor titular, într-un stat de drept.

Am încercat să descriu, în cîteva cuvinte, un amalgam de sentimente şi de trăiri care m-au făcut să mă întreb dacă merită să mai slujesc un sistem lacunar, căruia i-am rămas tributari de generaţii întregi! Bunicul meu a fost dascăl, de la el am învăţat să scriu, tatăl meu… Dumnezeu să-l ierte, a fost profesor de muzică, iar  eu… Eu ce să-i spun băiatului meu? Cine sînt eu? Ce sînt eu? Sau aş putea să-i răspund că încerc doar să fac ceea ce-mi place şi să termin ceea ce nu a apucat bunicul lui să termine!

Vă mulţumesc.

Cu respect.

CARMEN DORINA ROGOZ

Sursa http://www.ziartricolorul.ro/o-tinara-profesoara-de-muzica-din-maramures-persecutata-pe-motiv-ca-nu-stie-ungureste/

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie: „Septembrie 2015 este termenul realist în care elevii pot avea manuale şi curriculum noi”!

Septembrie 2014 este un termen optimist pentru ca elevii sa aiba manuale conform unui curriculum nou pe masa, un termen mai realist fiind septembrie 2015, a declarat pentru HotNews.ro ministrul Educatiei, Remus Pricopie. In ce priveste clasa pregatitoare, "problema inscrierilor este singurul lucru care va fi reglementat acum pe parcursul lunii ianuarie", a explicat ministrul.

Curriculumul va fi schimbat "incepand cu primele clase: I - V si, daca liceul ramane de 3 ani, clasa a X-a. Acum sunt discutii, pentru ca unii spun ca incepi procesul in doi ani, dar el se termina peste 6 ani si e prea mult. Acum am cerut unor echipe de specialisti sa analizeze in ce masura se poate face I-III, V-VII si liceul. Deci practic ai reduce 2 ani din acest proces", a declarat ministrul Educatiei.

Rep: La ce clase vor fi cele mai mari schimbari din punct de vedere al numarului de ore, de posturi?

Remus Pricopie: Nu, este ca si cum as juca la loz in plic. Lucrurile astea nu se spun din pareri, ci din calcule. Dar, ca principiu, probabil ca schimbari mai multe vor fi cu cat te duci spre clase mai mari, pentru ca acolo avem o discutie veche despre modul in care sunt manualele noastre orientate: prea mult pe teoretic si mai putin pe practic. Ori daca vorbim de un manual de clasa a II-a, distinctia aceasta teoretic-practic e mai difuza pentru ca e totusi un manual de clasa a II-a. Prezinti copilului informatia in cea mai simpla forma posibil pentru ca el sa inteleaga, nu poti sa vorbesti de teorie si evident ca sunt multe raportari la realitatea pe care copilul o cunoaste pentru a intelege. Deci acolo pot fi schimbari de metoda, dar nu neaparat de continut.

Daca te duci insa la clasa a XII-a si vorbim despre un liceu tehnologic, probabil ca acolo se va incerca sa se schimbe mai mult.

Am rugat colegii de specialitate, pentru ca este o specialitate curriculum si manuale, sa interactioneze cu alti colegi din institutele specializate din strainatate, sa vada ce discutii sunt acolo, pentru ca in biblioteca ministrului sunt manualele in functiune. Multe din acele manuale au fost rezultatul unor discutii care au avut loc in 1996, 1997, in 2000, in 2003, deci iata sunt 10-15 ani de atunci ori noi astazi trebuie sa ne gandim cum va arata manualul in 2025 sau in 2018. Si atunci ce am cerut colegilor mei e sa vedem daca nu cumva de data asta pastrand manualele in formatul clasic sa adaugam si o serie de instrumente informatice. Copiii de astazi stau cu tableta in fata, stau cu telefonul mobil. Cineva m-a intrebat: ce faci atunci cu copiii care nu au tableta? Iar raspunsul este: atunci cand dezvolti un instrument didactic nou trebuie sa te asiguri ca ai capacitatea ca acel instrument didactic nou sa fie la dispozitia fiecarui elev din Romania.

Rep: Va ganditi la introducerea tabletelor in scoli?

Remus Pricopie: Nu, ma gandesc la introducerea acelor instrumente informatice care vor permite un proces didactic mai bun. Daca sub eticheta instrument didactic se va ajunge la concluzia ca e bine sa existe o tableta, atunci vom introduce o tableta. Dar nu tableta in sine ma intereseaza, ci ma intereseaza in special softurile care ruleaza pe aceasta tableta. Sau nu introducem tableta, dar introducem laboratoare - desi in majoritatea scolilor exista deja - deci folosim la maximum infrastructura deja existenta. Si atunci nu ma mai intereseaza hardul, ci ma intereseaza doar softul pe care il folosesc pe infrastructura hard si de conexiuni existente.

Rep: De cand aveti in vedere introducerea in scoli a acestor suporturi electronice?

Remus Pricopie: Vorbim de instrumentele informatice si in momentul de fata exista scoli in Romania care folosesc instrumente informatice. Au fost dezvoltate fie pe diferite proiecte, fie de diferite firme.

Rep: Ce instrumente informatice?

Remus Pricopie: Daca vreti sa vedeti un experiment de chimie cum se deruleaza pe calculator mergeti la Politehnica Bucuresti si veti vedea cum au loc reactii chimice pur si simplu urmarindu-l pe calculator. Asta inseamna ca nu mai exista riscul accidentelor in laborator, se reduc costurile si poate ca aceasta animatie ar putea sa fie mult mai interesanta pentru copii decat sa stea 4 ore si sa faca nu stiu ce experiment.

Rep: Pentru ce ziceti dvs. exista in momentul asta laboratoarele de informatica.

Remus Pricopie: Care ar putea fi utilizate. Si repet, in 2010 odata cu imprumutul de 20 de miliarde care a fost realizat Comisia Europeana si Banca Mondiala au cerut o evaluare a tuturor ministerelor din Romania din punct de vedere al functionalitatii lor. Si una dintre recomandarile Bancii Mondiale este: folositi la maximum infrastructura existenta. Deci cand vorbim de instrumente informatice mai intai definim ce vrem noi sa obtinem prin acest lucru: sa inteleaga mai bine copiii ce inseamna structura atomului.

Rep: Deci o complementaritate a proiectului Scoala Discovery?

Remus Pricopie: Exact. Care ar fi avantajul acestei combinatii intre manualul clasic si instrumente informatice: daca apare ceva nou, e mult mai simplu sa modifici o aplicatie si sa introduci in curriculum lucruri decat sa schimbi manuale.

Rep: Ati inceput discutia cu vreun furnizor de softuri?

Remus Pricopie: Nu ma intereseaza in acest moment discutia cu furnizorii de softuri, ci in primul rand cu expertii in curriculum si manuale. Nu vreau sa scot in evidenta dimensiunea comerciala, pentru ca nu asta e miza noastra. Miza noastra e dimensiunea conceptuala. In momentul cand vom avea conceptul definit, vom vedea in primul rand cum putem sa punem in practica aceste lucruri la costurile realiste si o sa vedem la momentul respectiv cum procedam mai departe.

Rep: O estimare optimista ar fi ca in septembrie 2014, daca avem curriculum nou, pot intra si aceste suporturi electronice de care vorbiti?

Remus Pricopie: Aceasta este varianta optimista. Varianta realista probabil vorbim de 2015.

Rep: Cand anuntati metodologia de inscriere la clasa pregatitoare?

Remus Pricopie: Procesul a inceput deja, sunt operatiuni tehnice pe care inspectoratele scolare le fac, respectiv recensamantul. Legislativ, am avut lege la 1 septembrie, asta e situatia, nu se schimba nimic. Clasa pregatitoare ramane acolo unde este anul acesta, adica face parte din ciclul primar. Fizic, ea poate fi in scoala si 90% din clase sunt in scoala, dar sunt si cazuri in care nu au fost locuri in scoli si atunci functioneaza in fostele gradinite. Este problema locala a inspectorilor, a directorilor de scoli, vor fi acolo unde exista conditii optime de desfasurare a activitatilor didactice.

Problema inscrierilor e singurul lucru care va fi reglementat acum pe parcursul lunii ianuarie. Noi ne-am propus ca in prima saptamana din ianuarie sa existe aceasta metodologie si am amanat cu o saptamana nu pentru ca nu am avea timp sa redactam ordinul, el este deja redactat in buna masura, ci pentru ca vrem sa avem un proces de consultare cu inspectori scolari, cu directori, cu invatatori, profesori, cei care au fost implicati in acest proces, si numai dupa aceea sa oficializam.

Vom incerca sa simplificam si de asemenea vom incerca sa acordam un grad de autonomie cat mai mare inspectoratelor si scolilor, pentru ca ministerul trebuie sa asigure doar cadrul general, mai departe cred ca fiecare scoala in parte trebuie sa isi stabileasca criteriile.

Rep: Care vor fi regulile de inscriere la clasa pregatitoare in solile cu predare in limba materna? Avem exemplul Colegiului Goethe. Veti introduce examenul de limba la copii de 6 ani?

Remus Pricopie: Colegiul Goethe este un caz particular pe care l-am discutat deja - au fost doua randuri de discutii in ultimele zile. Nu am decis cum vom proceda, in momentul in care gasim o solutie va informam pentru ca exista problema: asa cum a functionat anul trecut sistemul de inscriere la Goethe ne-a pus in situatia de a avea copii care nu stiu deloc germana si intra in clasa de germana.

                                                                       de Raluca Pantazi