Maramureșul, între sărbători

                                                 de Gheorghe Pârja

 Suntem la poarta Anului Nou! Dar și între două sărbători creștine: Nașterea Mântuitorului și Sfântul Vasile. Între Crăciun și Sânvăsâi, cum se spune pe Ulița Bisericii. M-am gândit să vă ofer cuvinte blânde, gânduri relaxate, amintiri ziditoare. Fără premature concursuri electorale, ori strigăte jalnice în Casa Țării, cu umilitoarea și îndelungata poveste a pensiilor, ori tâlcuri ale spionilor tavanelor căptușite. Toate acestea și multe altele, pentru anul viitor. Că nu este departe acest aproape. Mi-am luat Maramureșul ca turn de veghe, deoarece aici mi-a fost dat să mă nasc, să trăiesc cea mai mare parte a vieții și unde îmi aștept semnul din urmă.

Pentru mine, Maramureșul este Centrul Lumii. Și nu este greu de înțeles de ce. Am avut parte de oameni luminați, care m-au ajutat să-i înțeleg multe taine. Așa cunosc câte ceva din Maramureșul interior și pot să descifrez podoabele lui exterioare. Mai nou, din păcate, am fost martor la câteva semne care ocolesc profunzimile reale ale Maramureșului. Dar cum suntem între sărbători nu se cade să vorbim despre lucruri întoarse. Dar nu trebuie să ne temem de adevărul văzut cu ochiul liber. Cum am îmbrăcat cămașa liturgică, ascult cântecul îngeresc al unor păsări care vin pe la noi o singură dată pe an. Și atunci nu se arată vederii noastre, ci stau acoperite de umbra năframei, undeva în dosul Lunii. Ochiul omului, domol și blând, curăță pulberile și negurile ce se ridică din orizonturile apropiate.

Mă privesc în oglinzile de piatră și văd convoaie de columbe zburând în unghi spre teritoriul Cuvântului. Că sub streașina vremii și-au făcut cuib, în poduri de mănăstiri, miraculoasele litere ale Limbii Române. Care au străbătut veacurile cu lumina lor dătătoare de durată. Că și păgânii se minunează cum nu se ofilesc, deși ei au pus suficientă otravă la rădăcina lor. Ba au crescut înveșmântate în strai sărbătoresc, ca zborul vulturului care străbate vămile Cerului. Că Maramureșul este pilda istorică care a învins vremelnicia și a urmat Triunghiul sacru al duratei. Nunta cosmică s-a întâmplat sub veghea bisericilor de lemn, în casele în care se nășteau prunci și creșteau după orânduiala severă, milenară.

Acum suntem puși la noi încercări. Dar când nu am fost? Oricând ne-a salvat sunetul interior al clopotului liturgic, dar și zborul păsării răstignite în zbor. Nunta, îmi spunea poetul Ioan Alexandru, pe laița bisericii din Desești, poartă rodire și creație și de aceea săgeata vizionară și-a văzut de traiectoria ei. Acum, între sărbători, Maramureșul care a traversat vremea, este și un motiv de meditație, că prea a inventat această lume multe răspântii. Care este calea cea mai sigură pentru dăinuire? Pentru că un Ținut istoric, miraculos în felul lui, trebuie deslușit cu răbdare, pricepere și dovezi, pentru a-i convinge pe cei care vin mai de departe să-i înțeleagă menirea. Îmi mai spunea prietenul, poetul, eseistul Ioan Alexandru, care s-a aplecat cu înțelegere asupra profunzimii Maramureșului, că: „Nicăieri, poate, în țară nu ai sentimentul acesta de statornicie arhaică de când e lumea, îmbinat cu celălalt al veșnicului gata de drum.”

De aceea și pentru mine Maramureșul, între sărbători, are o lumină venită de la obârșii. Răscolitoare sunt simbolurile acestui Centru al Europei, care, mai nou, nu prea au cărturari tineri să le deslușească. Este mare păcat! Așa, semnificațiile profunde rămân mister și năvălește peste diamantele Nordului fluxul de aluviuni, de spectacol întrerupt, de derizoriu. Cine își mai aduce aminte de viziunea întemeietoare a savantului Mihai Pop despre folclorul maramureșean? El a decupat din amprenta veșniciei văilor noastre voievodale falnicul Festival de datini MARMAȚIA. O manifestare sobră, originală, ferită de schimonoseli de import.

Nu dați Maramureșul pe mâna nepricepuților! Cât se poate ocrotiți-l! Că eu mă simt foarte bine în Maramureșul dintre sărbători! Că prin poartă se intră spre cosmosul plenar sub raza soarelui spiritual, ce surâde abstract încrustat în lemn de stejar.

AN NOU FERICIT!

Maramureșul, promovat și valorificat la Roma printr-o expoziție etnografică

 

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș a vernisat expoziția ,,Cămașa maramureșeană, măiestrIE și simbol” la Roma.

Cu ocazia Zilei Universale a Iei Românești, au fost expuse cămăși tradiționale din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș (Chioar, Codru, Lăpuș, Maramureș Voievodal).

În cadrul vernisajului au luat cuvântul Directorul Accademiei di Romania, prof. Rudolf Dinu, E.S., ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău și E.S. ambasadorul Republicii Moldova în Italia Vitalie Urecheanu, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Monica Mare, curatorul expoziției Anamaria Nagy și muzeograful Gabriela Filip, care a ,,vorbit” despre frumusețea Maramureșului prin cântec.

Sursa: MaraMedia

Maramureșul, pe locul 4 în țară la numărul cererilor de azil înregistrate în 2022

 

În anul 2022, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost înregistrate 12.368 cereri de azil. Cele mai multe au fost depuse de cetăţenii din Ucraina – 4.398, India 1.486, Bangladesh 1.364, Siria 1.313 şi Pakistan 803.

Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe cereri sunt Timişoara – 6.109, Rădăuţi – 3.700, Bucureşti – 1.004 şi Maramureş – 991.

Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin aflat pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei. O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.

Sursa: Inspectoratul General pentru Imigrări din România

Maramureșul, prezent la evenimentele anuale ale Asociației Europene a Regiunilor de Frontieră (AEBR)

Între 28 septembrie și 2 octombrie 2022, județul Maramureș a fost reprezentat la evenimentele anuale ale Asociației Europene a Regiunilor de Frontieră (AEBR), din care face parte din anul 2020.

Pentru a evidenția caracterul transfrontalier ale AEBR, evenimentul anual al AEBR 2022 a fost găzduit de 3 regiuni transfrontaliere care fac parte din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT). Astfel, Școala de cooperare transfrontalieră s-a desfășurat la Szeged în Ungaria, în 28 septembrie 2022. Adunarea Generală și Conferința anuală au fost găzduite de Regiunea Autonomă Voivodina din Republica Serbia, la Novi Sad, în perioada 29 septembrie – 01 octombrie 2022. La final, în data de 2 octombrie 2022, a avut loc o vizită de lucru în Județul Timiș, unde participanții s-au întâlnit cu președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, precum și cu factorii responsabili de pregătirea orașului Timișoara pentru evenimentele organizate în calitate de Capitală Culturală Europeană 2023.

Având în vedere tematica evenimentelor AEBR din acest an, care s-a referit la implicarea tinerilor în acțiuni transfrontaliere, în contextul Anului European al Tineretului 2022 și al crizei din Ucraina, din partea județului Maramureș, la evenimentele AEBR 2022 au participat Emil Horj – consilier județean, Meda Muntean – manager comunicare în cadrul ASSOC Baia Mare, precum și Margareta Căpîlnean și Paul Szaniszlo – consilieri relații internaționale în Biroul relații publice, secretariat ATOP și relații internaționale din cadrul Consiliului Județean Maramureș.

În cadrul Școlii AEBR de la Szeged, au fost prezentate proiecte și exemple de bune practici în ceea ce privește educația transfrontalieră în Europa și în America, au fost analizate modalități și posibile soluții pentru a-i reține pe tineri acasă, în regiunile de frontieră, precum și oportunități de mobilitate transfrontalieră.

Pe agenda Adunării Generala AEBR s-au aflat chestiuni organizatorice de interes, precum prezentarea și supunerea spre aprobare a Raportului anual al AEBR, aderarea de noi membri, alocări bugetare, dar și alegerea noii conduceri pentru următorii 2 ani. Ionel Ovidiu Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș, a fost ales ca membru al Comitetului Executiv al AEBR, iar Doru Lazăr, vicepreședinte al CJ Maramureș, este membru supleant.

Conferința anuală a debutat cu prezentarea Regiunii Autonome Voivodina și a evenimentelor organizate de Novi Sad în calitate de Capitală Culturală Europeană 2022. De asemenea, au fost prezentate proiecte de succes derulate în cadrul parteneriatului interregional alcătuit din 3 regiuni vecine din Serbia, Ungaria și România care fac parte din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT). Reprezentanți ai DG Regio din cadrul Comisiei Europene au prezentat noile perspective financiare ale UE dedicate în special cooperării transfrontaliere, iar reprezentanții unor regiuni europene au prezentat proiecte transfrontaliere în domenii actuale de interes, precum energie și aviație.

În panelurile dedicate tinerilor au fost analizate modalități privind participarea acestora la politicile transfrontaliere, multiculturalism și toleranță, voluntariat, tradiții și moștenire culturală. Seminariile organizate de AEBR au prezentat inițiativa ”b-solutions” prin care experții AEBR pot sprijini regiunile de frontieră din interiorul UE, să depășească barierele administrative care împiedică cooperarea transfrontalieră. De asemenea, au fost prezentate grupurile operative de lucru ale AEBR, în domeniile cultură, sănătate și frontiere externe. Discuțiile din cadrul evenimentelor AEBR au inclus și abordarea unor subiectele care prezintă un interes deosebit la nivel național și regional pentru România, precum susținerea acordată de AEBR pentru includerea țării noastre în spațiul Schengen, dar și continuarea unor proiecte transfrontaliere care includ Maramureșul și regiuni din Ucraina, pentru mobilitate durabilă și inteligentă.

În prezent, în AEBR sunt înscrise peste 140 de regiuni și asociații ale unor regiuni transfrontaliere din Uniunea Europeană și din afara granițelor UE. Din România, pe lângă județul Maramureș, din AEBR fac parte și județele Tulcea și Galați în calitate de membri în Euroregiunea Dunărea de Jos, județul Timiș ca membru în Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT), precum și Birourile Regionale de Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Suceava și Iași în calitate de membri consultativi.

Asociația Europeană a Regiunilor de Frontieră (Association of European Border Regions) a fost înființată în urmă cu 51 de ani, cu scopul de a promova cooperarea transfrontalieră în Europa și pe alte continente. Prin activitatea sa, AEBR identifică obstacolele în calea cooperării, propune posibile soluții și promovează schimburile între părțile interesate pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră și dezvoltarea teritorială în general, cu respect deplin pentru diversitate.

Sursa: MaraMedia

Maramureșul, întru cuvânt și măreția clipei

 

Frumusețea peisajelor ce se schimbă de la o clipă la alta, dansul lor în ritmul roților de la autocar, bucuria de a admira natura în splendoarea ei într-o zi superbă de toamnă, este un dar de la Dumnezeu. Dintr-o singură chemare a starostelui Vasile Bele, ”am năvălit” din toate colțurile țării, dimpreună cu frații de dincolo de Prut la Tabăra „Oprește-mă în tine, Maramureș! Oprește-mă în tine, anotimp!” De la munte până la mare, din hotare în hotare, am venit cu veselie la Oameni de omenie, fârtați întru bucurie, Vasile, Nelu și Dragoș ! Bucuria revederii a fost copleșitoare ! Îmbrățișări, cântări, chiote și strigăte de voie bună, toate s-au împletit în hora prieteniei. ” Fiecare prietenie reprezintă o lume aparte în noi, o lume posibil nenăscută până când el ne-a întâlnit, numai prin această întâlnire născându-se o nouă lume.” (Anais Nin). Maramureșul, cu locuri încărcate de istorie și povești, cu un folclor autentic, cu ritmuri care te îmbie la dans și voie bună, cu tineri îmbrăcați în haine tradiționale în zilele de sărbătoare, este acel loc în care cultura tradițională este încă la ea acasă.

Într-o zonă de poveste am fost primiți și la cea de a doua ediție a taberei. Fiecare întâlnire este pentru noi o chemare, o întrebare şi o încercare, o sărbătoare venită din partea lui Dumnezeu. Sărbătoare pe pământ şi sărbătoare în cer! Orice lucrare mare se face cu jertfă mare și cu multe încercări, dar cu ajutorul Domnului toate se termină cu bine. Eforturile organizatorilor au fost și de această dată mari, truda lor a fost însă recompensată prin cuvintele de mulțumire rostite în unanimitate de toți participanți. Vasile și Cristina Bele ne-au deschis larg ușa casei dar și fereastra din inima lor mare și generoasă. Câtă Omenie poate oferi această familie frumoasă! Am fost fascinată când dimineața am dat binețe Bunului Dumnezeu dintr-o zonă desprinsă parcă din imagini de paradis. Verdele pădurii se reflecta minunat pe muntele- piramidă din spatele casei Fârtatului Vasile.

Grădina cu flori și pomi fructiferi a fost locul unde împreună cu Silvia Giurgiu am făcut multe și frumoase fotografi. Perioada petrecută în Maramureșul drag, a fost plină de clipe și momente minunate, cu surprize și daruri de suflet. Să o luăm pas cu pas. În perioada 1 – 4 septembrie 2022, la Baia Sprie, județul Maramureș, s-a desfășurat cea de a II-a ediţie a Taberei literare ,,Opreşte-mă, la tine, Maramureş! Opreşte-mă în tine, anotimp!”. Scriitorii prezenți s-au bucurat timp de câteva zile, de un program literar – artistic din care nu au lipsit : lansări de carte, recitaluri de poezie, spectacole de muzică, tradiții și dansuri maramureșene. La Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare, membrii delegației au fost întâmpinați de domnul director dr. Teodor Ardelean care a transmis un frumos salut colectivului și conducerii Biblioteci din Vâlcea. Prezentarea frumoaselor săli de bibliotecă a fost realizată de domnul Ștefan Seleki și doamna Alina Lemnean. Personal am trăit o clipă de mare emoție. Pe la sfârșitul anului 2019, am descoperit pe internet articolul „La Suiești cerul e mult mai aproape!”, semnat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Cuvinte frumoase și alese la adresa Patriarhului Justinian Marina a așternut pe hârtie domnul Ardelean iar ca o încununare a cercetărilor domniei sale care s-a deplasat în localitatea de obârșie a marelui ierah al Bisericii Ortodoxe Române, descrie și o parte din istoria recentă a Mănăstiri Suiești punctând rolul meu de mirean la această frumoasă ctitorie. Doamne! Mă gândeam adesea cum pot eu să – i mulțumesc acelui Om de cultură, care deși nu mă cunoștea personal a scris atât de frumos și mai ales atât de adevărat.În timpul discursului, a făcut o pauză și privind spre zona unde mă aflam, a mărturisit că a fost de mai multe ori la Vâlcea, chiar la Biblioteca „Antim Ivireanul”, atunci am înțeles că dumnealui este autorul articolului. Cu un curaj fantastic m-am ridicat în picioare și i-am mulțumit public pentru acele vorbe frumoase așternute pe o colă de hârtie și dăruite cititorilor prin intermediul revistelor și al internetului. Frunoasă clipă – întru veșnicie! Slavă Domnului ! Un moment la fel de emoționant s-a desfășurat la Complexul muzeal ”Vasile Lucaciu” din Șișești, scriitorii au fost așteptați de domnul Tentiş Ioan-Mircea, primarul localității, de domnul istoric Gavril Babiciuc, Maria Butica, custodele muzeului, actorul și regizorul Claudiu Pintincan.

Organizatorii, Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci, au oferit oaspeților posibilitatea de a cunoaște frumusețea, istoria și cultura autentică din județul Maramureș. Au participat : Victor Cobzar, Geta Lipovanciuc, Maria Corini și Valeriu Mocanu din Republica Moldova, Puiu Răducan și Nicu Cismaru – Vâlcea,Vasilica Mitrea – Constanța, Georgeta Tudor – Buzău, Elena Bele – Chiuzbaia, poet popular Marița Grigor – Chiuzbaia, preot Mihai Bud – Chiuzbaia, Liliana Badea – Ploiești, Leliana Rădulescu – Craiova, Daniela Vîlceanu – Drobeta -Turnu Severin, Olga Grigorov – Tulcea, Toth Arpad – Întorsura Buzăului, Paulina Georgescu – Dâmbovița, Radu Roxelana- Buzău, Maria Bem – Ploiești, Mircea Marcel Petcu – Tulcea, Nelu Dumitru- Galați, Florin Patrachioiu – Craiova, Elvira Răceală și Ana Mihail – Constanța, Limona Rusu – Suceava, Silvia Giurgiu – Pitești, Mioara Oprișan și Nicu Cireașă din Brăila, Pușa Popan – Gherla, Florentina Dan – Brașov, Dumitru Grădinaru. Am avut parte de spectacole cu muzică și dansuri populare interpretate de Ansamblul Folcloric ,,Florile Chioarului”, din Săcălășeni, coordonat de Viorel Ungur și altele grupuri de copii talentați. Pentru mine ca reprezentanta Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea, a fost un bun prilej de a prezentat cartea „Mărturii în lumina icoanei Maicii Domnului”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir, Iuliana Radi, Maria Catană și Alin Pavelescu, o lucrare de autor („Oameni, Locuri, Istorii”) și a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

Cu această ocazie, organizatori au decernat instituției de cultură vâlcene, un trofeu, o diplomă și medalie ”pentru promovarea culturii la nivel naţíonal şi internaţíonal”.Într-un loc de poveste, timpul petrecut împreună cu prietenii a fost cu adevărat de poveste. Mulțumesc Cristina și Vasile Bele pentru ospitalitate și fraternitate, felicitări Gelu Dragoș și Nelu Danci pentru acest frumos demers cultural „Oprește-mă în tine, Maramureș! Oprește-mă în tine, anotimp!”Întru cuvânt și măreția clipei, Maramureșul ne va rămâne veșnic în amintire !

Zenovia Zamfir

Preluare http://www.napocanews.ro/2022/09/maramuresul-intru-cuvant-si-maretia-clipei.html

 

Maramureșul, finalist în cadrul Festivalului Internațional de Film, Diaporamă și Fotografie ”Toamnă de Voroneț” de la Gura Humorului

 

Consiliul Județean Maramureș prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Liviu Borlan” Maramureș participă la Festivalului Internațional de Film, Diaporamă și Fotografie ”Toamnă la Voroneț”, de la Gura Humorului.

 Filmul etnologic ”Mătrăgună, doamnă bună”, realizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Liviu Borlan” Maramureș, a fost nominalizat printre finaliștii festivalului și va fi difuzat în data 8 octombrie 2021 la cinematograful din incinta Casei de Cultură din Gura Humorului.

Festivalului Internațional de Film, Diaporamă și Fotografie ”Toamnă la Voroneț” de la Gura Humorului, aflat la ediția cu numărul 41, se va desfășura în perioada 6 – 10 octombrie 2021 și se bucură de 2568 filme intrate în concurs.

 

 Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș