Iubiţi-vă vitejii! Hristos s-a Înălţat!

Toate popoarele de pe Pământ au galeria vitejilor lor. Galerie pe care o cinstesc de câte ori pot, de câte ori vor.

Şi noi avem galeria noastră, a vitejilor noştri. La noi, însă, nu prea, dintr-o exagerată grijă ca nu cumva să fim arătaţi cu degetul de scârnăviile duşmane, adeptele corectitudinii politice promovată de noul multiculturalism progresist de tip neobolşevic- SOROSIST.

Ba să ne arate, căci vitejii noştri nu sunt mai prejos decât ai lor!

Noi încă ne cinstim eroii cu jumătate de gură, mai mult cu batista pe ţambal, ca nu cumva să se audă prea departe. Aşa cum cântăm şi „Hristos a Înviat!” în noaptea magică a Paştilor. Sotto voce, de parcă ne-ar fi ruşine să recunoaştem că suntem ortodocşi de când ne ştim!

Prost facem!

NeoBolşevicii de tip SOROSIST ne-au dresat în obiceiuri rele care ne dăunează greu şi ne lipsesc dinadins de mândria de a fi cine suntem: români de când veacul, români dintotdeauna, din neam mândru şi de stâncă.

Dovada că bătrânii noştri viteji s-au jertfit suntem chiar noi, suntem aici, trăim şi respirăm pe locul ales de străbuni să ne fie Ţară şi Patrie.

Dovada că viteji sunt şi azi va fi faptul că România va dăinui şi mâine. Şi poimânie.

Trebuie să ne iubim vitejii şi să-i cinstim cu orice prilej ivit. De Ziua Independenţei, de Ziua Armatei, de Ziua Naţională, de Ziua Regelui, de Ziua Europei, de Ziua Steagului, şi, mai ales azi de Ziua Eroilor când spunem într-un glas  „Hristos s-a Înălţat!”, căci seva ni se trage din oasele şi sângele care încheagă pămâtul pe care călcăm zi de zi.

Iubindu-ne vitejii vom şti că nu suntem şi nu am fost singuri niciodată!

Iubindu-ne vitejii vom şti cum să fim şi noi viteji la nevoie!

Iubindu-ne vitejii vom face să renască nevăzutele legături care fac ca toţi românii să fie fraţi de sânge, oriunde s-ar afla.

Iubindu-ne vitejii vom şti din nou cine suntem şi ce vrem, în umbra Crucii, la această răspântie a destinelor planetare!

Autor: Ninel Peia

Sursa: Ninel Peia 

HR Patapievici, buricul deşertăciunii

Distins, mereu cu mărul lui Adam ascuns de un papion despre care crede, probabil, că îi e şi blazon, isteţul Horia Roman Patapievici este bun. Bun scriitor, bun filozof, bun realizator de emisiuni culturale, bun manager, dar … rău român.

De ce? Nu este foarte clar, însă ginionul nostru, tatăl lui Horia, Denis, român din Cernăuţi, s-a strămutat în Polonia atunci când bolşevicii au intrat în Bucovina. Ulterior, pe ce căi şi în ce fel, nu putem noi a şti, Denis ajunge în România. Poate pe când era Regat, poate când devenise deja Republică. Micul Horia se naşte în Capitală, în 1957. Deci prinde anii în care se găsea Pepsi peste tot, Kent-ul era la tutungerii şi ruşii nu mai controlau România. Se îndrăgosteşte de fizică şi în ’81 termină Facultatea de specialitate. De abia de aici în colo începe adevărata nenorocire: omul devin culturnic cu capul. Face un pic de revolutie în ’89 şi apoi se lansează puternic (e de râs, omul a publicat şi în revista Vatra, dacă mă înţelegeţi…). Devine iute un simbol al materiei cenuşii. Inutilă, dar cenuşie.

Nu voi insista asupra operei Domniei Sale pentru că sigur mai are multe de spus. În schimb voi insista asupra unor ziceri pentru care ar trebui să-i crape obrazul de ruşine. Ele nu sunt noi, dar oricând românul Horia poate produce asemenea erudite observaţiuni. Acestea îl fac pe HRP să fie un rău român…

Pe scurt, la un moment dat, HRP a avut o “satori”, o iluminare instantanee (la TV i s-ar spune “instant”) pe care unii o pun pe seama paralelor lui Soros, dar pe care eu aş pune-o numai pe seama erupţiei ticăloşiei ce-i crescuse, ca o bubă urât mirositoare, în suflet. Şi a scuipat puroiul intelectual în diverse silnice aserţiuni.
Una spune aşa: „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără sira spinării.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, editia 1996, pag.63). Sincer, ce poţi spune după o astfel de exacerbare a unei uri teribile? Plaiul mioritic, ca un cur sau nu, l-a primit pe Denis necondiţionat, l-a şcolit fără leu pe HR în primară, apoi în generală şi liceu, ba i-a pus şi o facultate la îndemână. Când mânca el sălămior de Sibiu simţea că ar fi fost scos din anus? Bericii îi spunea urină încă din liceu? Când umbla prin Valea Prahovei de fapt explora, cu un cârlig de rufe pe nări, formarea fecalei istorice? Aşa o fi făcut, micimanul.

Dar când scrii aceste scârnăvii (langaj de intelectual, vezi Doamne) nu îl vezi în faţa ochilor pe tatăl tău? Pe profesorul preferat din liceu? Pe medicul care ţi-a extirpat apendicul în loc sa te lase să faci o septicemie finală meritată? Nici pe prima iubită sau pe dama care te-a învăţat ce e aia “cur” cu adevărat nu le vezi o clipă-n mintea-ţi înveninată? Şi dacă eşti român şi dumneata, nu cumva puţi la fel?

Şi nu mai înţeleg ceva. Dacă tot e aşa de rahat, de ce nu renunţi la cetăţenie ca să devii senegalez, că poate au şi ei un Institut Cultural de supt şi un preşedinte strâmb la minte ca să te instaleze vrăjitor-şef peste şamanii culturali de acolo?

Ia uitaţi-vă cine îl saluta zilnic pe ilustrul detractor, nişte elemente stranii scurse parcă din tabloul “Purtarea Crucii” a lui Ieronimus Bosch (Jan van Eyck, pentru dvs dle HRP): „Un popor cu substanţa tarată. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare, ochi mohorîţi, maxilare încrâncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag. 34). Domnule P, vă furau colegii din generală leul de covrig, luaţi capace zilnic de la elevii claselor mai mari? Ce se petrece, nu vă alegeau băieţii la “lapte gros” şi vă lăsau cu fetele, la volei? Nu cumva taratul e mult, mult mai aproape de cămaşa dv decât vecinii cei răi care, rudimentar, îţi cumpără lucrările scrijelite la un Macintosh plătit, cândva, de la bugetul statului?

HRP mai are o calitate ciudată, proprie unor intelectuali îngrăşaţi, îmbăiaţi şi crescuţi de părinţi PCR-işi. Ba unii dintre aceşti intelectuali erau chiar ei PCR-işi cu acte şi voioşie. Ei, unii se cred de dreapta. Ieşiţi din cloaca roşie au făcut brusc o contorsionare mintală şi – abracadabra –– sunt “dreptaci”, dar de ăia de zici că au stat la masă cu Maniu şi Coposu. În fapt, sunt nişte semidisidenţi, de tipul celor ce, pe vremea Securităţii, se ascundeau, deşi nu pe ei îi căutau organele. La organe.
Închipuiţii unei apocalipse mentale ce se desfăşoară trivial pe unde apucă aceştia să-şi arate varicele necrozate din spatele unor fuste de putregai.

Descoperind puterea politicii, se lasă propulsat ( a se citi băgat cu de-a sila) de PNŢCD (partid distrus de urmaşii Seniorului fără nici cel mai mic regret) la CNSAS. Să studieze dosare Secu. Ia ghiciţi cu cine? Păi, cu bucătarul Dinescu (singurul disident căruia îi aduceau miliţienii vodka la apartament, să nu i se deshidrateze geniul) şi cu transcedentalul Pleşu (alt iubitor de romanţe şi vodka). Incredibil cum se adună ăştia la nefăcut nimic pe bani grei, ceva de speriat. Activitatea pe care a dus-o HRP aici e destul de misterioasă. Inspirat de colegii speriaţi de tonele de documente, în loc să lectureze ce trebuie, oamenii se ţin de ce ştiu ei mai bine: scandal. Că aia nu e bună, că SRI e rău, că raţa înpunge, mă rog, nimic remarcabil. De altfel, nici nu ştiu dacă a redactat vreo dare de seamă pe activitatea depusă. Nimic din ce-a făcut ulterior nu a ilustrat faptul că îi pare vreu pic rău că a frecat duda printre arhivele cu pricina.

HRP mai are o mare calitate. El face parte dintr-un grup de mântuiţi, el este unul dintre “intelectualii lui Băsescu”, culturnici mari iubitori de hemoroizi de Cotroceni fără cucuvea.

Acest grupuscul, despre care vom mai vorbi pentru că se ţine ca scaiul de blana ursului, are darul se a se insinua oricând, oricum şi oriunde s-ar putea scoate un leuţ sau un euro fără strădanie, numai pe dat din gură aiurea.

Pentru strădaniile sale de a scoate din subconştientul unui comandant de petrolier vestigiile vreunei cărţi citite vreodată, dar şi pentru susţinerea aceluiaşi cu toate firavele-i puteri pe oriunde se putea, Băse îi împărtăşeşte puterea distilatului şi-l face ober peste ICR.

În stil caracteristic, Horia pupă cârligul bătrânului lup de mare constatând cu uimire cât de jos se poate apleca (locul intelectualului cu papion, se ştie, este sus, peste vârfurile plopilor, peste Kogayon, într-o cochilie de fildeş, apărat de zei şi hrănit cu lumina Soarelui propriilor minţi) de când şi-a lăsat coloana vertebrală sub pat.
Păi cum, Horia, nu stabiliseşi din ’96 că ai de a face cu patibulari şi rudimentari? Păi, dacă nici marinarul cu şuviţă nu ilustrează perfect aceste două însuşiri . Te-ai sucit, gânditorule? Facem sluj la rudimentarul-încrâncenato-tarato-distilatul Băse? Pentru numai o slujbă? Facem, pentru că într-o ţară ca un cur, o slujbă la stat, dată direct de la Împărăţie, e visul celor ce refuză să-şi asume responsabilităţi la vedere.

Da, a primit şi osişorul promis: un stagiu de demolare a ICR pe stipendii grase, voaiaje şi vacanţe în locuri unde nu-i puţea a român. Primul pas: a distrus multe publicaţii culturale româneşti, de parcă descinsese direct din kakatopia “Fahrenheit 451”. Menit s-o asaneze din punct de vedere pecuniar, aşa a intrat HRP la vârful culturii patibularilor: cu drujba şi binecuvântarea unui rudimentar marinar.

Fabuloasă istorie, nu-i aşa? Da, viaţa lui HRP e o aventură. Cu coloana vertebrală ascunsă sub pat. Minunat de propria-i aură care îi crescuse pe creştet la intrarea în Cotoceni, maestrul în toate cele (ce e de la hermeneutică la etică, de la filosofie la securişti?) gavareşte aşa: „Sarcina mea este să fac cunoscută peste hotare cultura română. Nu ceea ce cred unii că este cultura română ori ceea ce cred alții că nu este ea. Nu este rolul vreunei instituții să decidă ce anume din cultura română de azi este cu adevărat românesc și ce nu este cu adevărat românesc”

Păi, e românesc ce nu e românesc? Sau nu e românesc ceea ce e românesc? Deşi nu e nimic de priceput, mai târziu, chiar el ne-a lămurit, când a vrut să-l exileze pe Eminescu din cultura românească. Absurditatea există, dragii mei, şi dacă o şlefuieşti bine, mulţi pot crede că este o exprimare revoluţionară a intelectului. Bullshit!
A tăiat şapte reviste de cultură din nouă şi a rupt gura târgului tocmai la New York cu vârful culturii româneşti, recte un ponei roz cu o zvastică pe crupă!
Şi asta la o expoziţie care se numea “Freedom for Lazy People”, adică “libertate pentru leneşi” sau puturoşi, mai pe limba noastră. Aşa s-a priceput el la artele vizuale. Bine că n-a trimis o fată de pe centură cu un praz în nas şi cu “Zbor în bătaia săgeţii” între bucile tatuate cu “Doina lav Costeluş”. Aia artă. Pe bune!

Cam asta a fost vârful activităţii Domniei Sale la ICR. A, ba nu, Băse e recunoscător cu unii, probabil cu cei pe care nici el nu-i înţelege. Deci i-a pus în pept o decoraţiune: Ordinul Naţional “Serviciu credincios”. Q.E.D. Până şi marinarul a simţit nevoia să-i pună o zgardă pentru atâtea gudurături.

Apropo de scheleţi, ăsta a vrut să-l maculeze şi pe Eminescu. Un gest, mă scuzaţi, de o insanitate evidentă. Probabil urma Creangă, Dimitrie Cantemir, Macedonski, Brâncuşi şi alţii. Nu m-ar fi mirat nici să decreteze că “Liturgher slavonesc”, tipărit de ieromonahul Macarie în 1508 este lucru necurat. Aici nu voi insista deloc pentru că treaba mi se pare de domeniul patologicului.

Vorba unui amic, dacă mai trăia moşu’, îţi dădea un cap în gură de te mutai matale în “apartamentele” doctorului Şuţu în locul lui Mihai.
Dar, pentru ca să mai destindem atmosfera, iata un alt citat de la HRP: „23 de milioane de omuleţi patibulari (buni de spânzurat)” (din „Politice” de H.R. Patapievici, editia 1996, pag 53). Măi Horia, până când nu faci dovada că eşti rus, chinez, amerindian sau afro-american, eu zic că nu e bine să dai sugestii proaste, cine ştie cine le ia de bune…

Închei cu cea mai bună caracterizare a lucrărilor lui Patapievici, cuvinte straşnic de adevărate scrise de un disident autentic, culmea, tot absolvent de Fizică, respectabilul Gabriel Andreescu: „Cel care a transformat atitudinea antiminoritară, homofobia și antimulticulturalismul într-un larg succes cultural este Horia-R. Patapievici”

P.S. : Nu ştiu daca aţi observant, dar eminenta lucrare din care am citat (”Politice”) a fost publicată de “Humanitas”. Adică fosta editură Politică, făcută cadou de Pleşu (pe când era ministrul Culturii) amicului Liiceanu. Ia te uită cum se leagă treburile

Autor: Ninel Peia

Sursa: Ninel Peia

Regionalizarea României un duşman perfid!

Regionalizarea României poate fi schimbată dintr-un duşman perfid într-un mare prieten.

Deşi pentru moment, despre regionalizarea României nu se prea mai vorbeşte, aceasta va fi nu numai pe ordinea de zi a Guvernului, oricare ar fi el, ci şi pe agenda intereselor europene. Evident, se va regăsi şi pe agendele tuturor celor care abia aşteaptă să facem câteva prostii pentru ca să rupă Ţara în bucăţi şi a-şi anexa părţi din Sfânta Românie.

După cum ştiţi, proiectul actual este cel cu opt regiuni, toate botezate cu nume combinate din punctele cardinale. Dacă vă uitaţi mai atent, multe dintre acestea sunt trasate după aşa-zisele „graniţe naturale”, ca acum 100 sau 200 de ani. Acestă împărţeală are mai multe neajunsuri, poate nu de natură economică sau politică, dar de importanţă pentru o viitoare federalizare, care, în cele din urmă, va duce la împrăştierea teritorială a României şi regruparea provinciilor istorice împotriva naturii, prin alipirea la actuale state sau viitoare forme statale create, la nevoie, artificial, în pofida dezvoltării istorice fireşti.  Dacă vorbim de Ardeal, se vede cu ochiul liber cum va putea fi hărtănită Transilvania pe linia Carpaţilor.

E inutil să reiau cât este de dorită fragmentarea României de diverse mişcari maghiare, ruse sau internaţionalist progresiste de tip sorosist cu sprijin german, austriac şi nu numai, aşadar, consider că proiectul actual, ca şi forma de conducere pe regiuni, cu guverne locale şi opt preşedinţi mai mici, este, din punct de vedere istoric, o nenorocire pentru statul naţional român. Nu zic, am studiat şi argumentele economice, unele par pertinente, dar şi astea nu sunt tocmai realiste. Astfel, de la bun început, vor exista regiuni mai bogate, unele sărace, şi altele foarte sărace. Ceea ce duce deja la existenţa a priori a unor probleme logistico-economice uriaşe, şi aproape insurmontabile în absenţa unui nou plan Marshall, şi acesta dedicat României, nu Germaniei. Plan de care nu am auzit să  fie propus vreo mare putere Occidentală până în prezent. În plus, există încă de pe acum mari decalaje ca număr de populaţie, deci şi ca locuri de muncă sau nivel al şomajului. Ca să îmi închei ideea, după o regionalizare prost făcută, cu o oarecare identitate istorică eludată de interesele economice locale, poate reprezenta cadrul perfect pentru a alimenta ideologii şi mişcări secesioniste ce vor reprezenta primii muguri ai viitoarei împărţiri aberante a trupului Ţării. În plus, denumirile propuse sunt de-a dreptul ridicole, dar ilustrează în mod clar evitarea unor nume cu rezonanţă istorică, naţională sau patriotică. Pentru un popor care stat milenii la răscrucea vânturilor care au adus durere din toate punctele cardinale este o jignire fără seamăn.

Cum ar fi ca Landul Bavaria să fie botezat, hodoronc-tronc, Regiunea de Sud-Est a Germaniei…???

În aceste condiţii, în harta propusă de mine, mi-am permis să schiţez o regionalizare mult mai viabilă şi asta nu numai din punct de vedere strategic, ci chiar din raţiuni sociale şi economice clare, recoltate de pe teren.

– în primul rând propun nouă regiuni în loc de opt şi logica se va regăsi mai jos.

– apoi, vă rog să remarcaţi denumirile propuse sunt de factură istorico-teritorială, cu rezonanţe în ansamblul pe care îl reprezintă identitatea şi conştiinţa naţională. Cred că sunt de mai mult bun simţ decât punctele cardinale propuse de planul iniţial.

– remarcaţi că numărul de cetăţeni am încercat să îl menţin la un număr cât de cât apropiat, cu o diferenţă cât mai mică între regiuni.

– celebrele judeţe Harghita, Covasna şi Mureş nu mai stau laolaltă ca să ne tot asasineze la cap cu minunatul Ţinut Secuiesc, ci se duc fiecare în altă regiune pentru ca toţi să beneficiem de înţelepciunea, buna gospodărire şi spiritul de acumulare al conaţionalilor noştri. Aşa nimeni nu-i va mai putea acuza că vor să se rupă de România, că vor autonomie locală sau un mic stat maghiar în inima României, dovedind astfel şi ataşamentul lor faţă de patria unde au învăţat, muncit şi prosperat.

– împărţirea pe regiuni a Moldovei se va face invers decât forma iniţială, pentru a nu crea vreo discrepanţă între Bucovina şi restul Moldovei şi a putea pregăti integrarea socio-economică a Basarabiei, atunci când istoria va considera că se va putea întoarce lângă trupul Ţării-Mamă.

– veţi mai observa şi că, pe cât posibil, judeţele mai sărace sunt împărţite pe lângă cele mai dezvoltate, în aşa fel încât toţi românii să beneficieze de şansa unei vieţi mai bune pe baza unei dezvoltări economice care să tindă spre uniformizarea la superlativ a investiţiilor regionale.

– Şi, în cele din urmă, cred că am valorificat mai bine „graniţele naturale” tocmai pentru a nu ne autosubmina intergitatea teritorială favorizând şi o bună fluidizare a mişcării forţei de muncă şi diminuând şansele unor mişcări secesioniste stimulate artificial.

Desigur, nu avem încă de unde să ştim dacă ideea regionalizării României mai rămâne valabilă în cazul reconstruirii unei Europe Unite cu mai multe viteze, aşa cum ne ameninţă nucleul dur al UE, dar nu strică să fim în continuare bine pregătiţi.

Autor: Ninel PEIA

Sursa: Stiri pe surse

Ninel Peia: “Ruşine Iohannis, ruşine Cioloş. Pentru voi glasul maselor, al poporului nu există, vă apasă chestiunea homosexualilor!”

Cu mare încântare am privit manifestanţii pro-unire care au încercat să deschidă un dialog către o poziţie politică unică vizavi de faptul că Basarabia va fi a României, aşa cum îi este menit istoric să fie. Am admirat felul deschis în care aceştia au ştiut să pună problema şi să îşi ridice glasurile către inima mare a României Întregite. Minunată explozie de speranţă şi dârzenie, optimism şi dăruire, într-o luptă inegală. Inegală în faţa uriaşei nesimţiri a regimului Iohannis-Cioloş.

Ruşine Iohannis, ruşine Cioloş.

Pentru voi glasul maselor, al poporului nu există. Vă apasă chestiunea homosexualilor şi a toleranţei religioase şi rămâneţi surzi la vocea Neamului, a străzii, cum spuneţi voi, mizerabili ai zilei.

Cioloş, mâncătorule de bani străini, ai milionul de euro pus deoparte şi acum te crezi transnaţional? Vrei să fii apatrid? Du-te atunci în ţinutul apatrizilor, dar nu uita că ai ajuns premier pe baza morţii dubioase a unor copii şi după manifestaţii de stradă bine manipulate într-un context care ţi-a căzut mănuşă, Cioloşule. Şi acum, când glasul copiilor de peste Prut îşi strigă adevărul istoric în piaţă, nu mai auzi? Tu, cel venit pe puterea străzii, tu, tehnocrat de bibliotecă cu inimă de şoarec corporatist. Tu, vândutule. Tu, care nu ştii decât cum se pun panseluţele peste morminte de tineri.

Tu, surdule, tu, care nu auzi dorinţa poporului, democratule de mucava.

De cealaltă parte, dulapule însufleţit cu nume nemţesc care te crezi preşedinte, scoate-ti ceara săsescă din trompeta lui Eustaţiu şi cască cepele la doleanţele poporului. Crezi că pusul batistei pe ţambal e diplomaţie? Nu e. Ţara a aflat cât curaj îţi zace-n vintre, pălugă vândută străinilor, ce eşti. La Cotroceni nu eşti pe persoană fizică, eşti acolo pentru români, în sprijinul lor, scut şi lance pentru sufletele lor, incapabilule. Lipsit de sentimente, de cuvântul „dor” şi pustiit de slugărnicia faţă de oropsitorii noştri, te du de la noi. Nu simţi ca noi, nu trăieşti ca noi, pentru tine Basarabia e o bucată de pământ, undeva departe.

Pentru noi e suflet şi identitate şi cultură şi Neam, pierdutul, care eşti tu, pierdut.

În scurtă vreme, pentru unionişti te-ai transformat din speranţă în cucuveaua legendară de la Cotroceni, chemătoare de rele şi blestem.

Şi tu, şi Cioloş, sunteţi demni de un singur lucru: de dispreţul fiecărui român în parte, ingratule!

Autor: Ninel PEIA, Deputat de Ilfov
Sursa: Ninel Peia Blog

Deputatul Ninel Peia: ”Identificaţi trădătorii! Soldaţii lui Soros au invadat România!”

România este sub asediu! Patrioţi, este ultima şansă! Este obligatoriu să indentificăm trădătorii şi să-i demascăm în faţa întregului Popor.

Eu, Ninel Peia, deputat român, am fost informat că sunt peste 22.000 de Trădători de Neam şi Ţară, soldaţi bine instruiţi şi aflaţi la îndemâna lui Soros şi care s-au infiltrat în toate punctele-cheie ale societăţii româneaşti şi au pus gheara lor infectă în mai toate instituţiile-cheie ale statului.

Repet, există peste 22.000 de mişei trădători care în chiar acest moment luptă cu toate puterile împotriva României.

De la politicieni, oameni de afaceri, corporatişti, activişti ONG, intelectuali, magistraţi, ofiţeri, studenţi pe bani străini a căror proveninenţă nu este explicată vreodată, măciucari din presă, cozi de topor din ministere şi companii de stat, camuflaţi la Cotroceni, profesori universitari care pervertesc deja minţile studenţilor oneşti, “tineri liberi şi fericiţi” care sunt manipulaţi ideologic şi doctrinar de minţi malefic antiromâneşti, pe scurt, trădătorii s-au inflitrat adânc în toate laturile societăţii româneşti.

Aceste marionete răuvoitoare trebuie aflate şi arătate cu degetul.

Nu mai putem răbda această ameninţare la adresa integrităţii României şi a Poporului nostru.

Ajunge cu minciuna, ajunge cu ticăloşia!

A sosit vremea acţiunii!

Români, dacă cunoaşteţi un astfel de mercenar plătit direct sau indirect de Soros, dacă aveţi informaţii despre un astfel de mârşav trădător veniţi alături de noi, ultima redută a patriotismului, ultimul bastion al românismului.

Demască-l pe ticălos! Postează la comentarii poza trădătorului, numele lui şi funcţia lui şi în ce fel a înşelat Ţara şi Neamul!

Trebuie să ştim de cine să ne ferim şi cine ne sunt adevăraţii duşmani. Să facem cunoscut întregii Ţări feţele şi numele celor care au ca unic scop dezmembrarea României.

Postaţi mai jos, în comentarii, cine sunt Tradatorii!

Ţineţi minte: distrugerea economică a României, distrugerea educaţiei, învăţămantului, sănătaţii, distrugerea conştiinţei naţionale, atacarea bisericii, diferenţierea cât mai accentuată a nivelului de trai între regiunile istorice româneşti prin dirijarea investiţiilor mai ales spre anumite zone, blocarea construcţiei autostrăzilor peste munţi, ţinerea Bucovinei şi Basarabiei departe de Ţara-Mamă, toate acestea au un singur scop final:

dezmembrarea României!

E nevoie de Marea Curăţenie Generală. Soldaţii lui Soros (foto) trebuie rapid îndepărtaţi din funcţiile-cheie pe care au pus mâna lor, acum, până nu este totul pierdut. Aşa că:

Indică trădătorii, postează-i aici să ştim cine sunt!

Afară cu slugile lui Soros din instituţiile Statului Român!

                                                      Autor: Ninel PEIA, Deputat de Ilfov