Programul de Paşte al supermarketurilor, mall-urilor şi băncilor

Românii au parte de o mini-vacanţă de Paşte, aşa că Ziare.com vă vine în ajutor cu programul supermarketurilor, mall-urilor, băncilor şi Poştei pentru această perioadă.

 Supermarketurile Penny isi asteapta clientii in urmatoarele intervale, potrivit unui comunicat remis redactiei:

Vineri, 06 aprilie 2018, intre orele 7.00-23:00

Sambata, 07 aprilie 2018, intre orele 7.00-19:00

Duminica, 08 aprilie 2018 - INCHIS

Luni, 09 aprilie 2018, intre orele 09.00-17.00

Şi Kaufland are program special:

 Vineri, 06 aprilie 2018, magazinele se deschid la 07:30, 08:00 sau 08:30 si se inchid la 22:00, 23:00 sau 23:30, in functie de unitate.

Sambata, 07 aprilie 2018, supermarketurile Kaufland au program scurt, pana la 16:00, 17:00 sau 18:00.

Duminica, in prima zi de Paste, cele mai multe unitati sunt inchise.

Luni, in a doua zi de Paste, programul e redus, de la 09:00 pana la 14:00, 15:00 sau 16:00.

Exceptie fac cele din Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Orodheiu Secuiesc, Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc, care sunt deschise vineri, sambata si luni intre 08:00 si 18:00, iar duminica in intervalul 08:00-18:00.

Magazinele Auchan vor fi inchise duminica, in prima zi de Paste. In celelalte zile, programul va fi urmatorul:

Vineri: 08.00 - 23.00

Sambata: 07.00 - 18.00

Magazinele Lidl sunt inchise pe 8 si 9 aprilie 2018. Clientii isi vor putea face cumparaturile in magazinele Lidl, vineri, pe 7 aprilie, pana la ora 20.00, activitatea fiind reluata marti, 10 aprilie, cu program normal.

Cei care vor sa mearga la Carrefour o pot face in aceasta perioada astfel:

 Vineri, 6 sprilie: de la 7:30 la 24:00

Sambata, 7 aprilie: de la 7:30 la 19:00

Duminica, 8 aprilie: INCHIS

Luni, 9 aprilie: de la 7:30 la 22:00

Magazinele Metro sunt deschise pe 7 si 9 aprilie pana la ora 16, dar nu se lucreaza duminica, in prima zi de Paste.

Sambata, 7 aprilie, magazinele Profi se inchid la 19.00, iar luni functioneaza in intervalul orar 10.00-18.00. Duminica, nicio unitate nu are program de functionare.

                                                          Program bănci Paşte 2018

Agentiile vor fi inchise in 6, 7, 8 si 9 aprilie, cu exceptia unitatilor deschise in supermarket-uri si mall-uri, care vor avea un program special. In plus, call center-ul bancilor va asigura in cele patru zile libere asistenta clientilor.

URARE PASCALĂ 2013 - Blogul IZVOARE CODRENE

Din partea Redacţiei "IZVOARE CODRENE" UN PAŞTE AŞA CUM DOREŞTE SĂ-L AVEŢI ÎNSUŞI MÂNTUITORUL LUMII!

Să vă bucuraţi de pace, linişte şi bucurie sufletească!
 
Să vă bucuraţi de pâinea cea de toate zilele, de un pahar de vin roşu, să vă bucuraţi cu inima şi sufletul ca români şi creştini adevăraţi ce sunteţi!

                                                             HRISTOS A ÎNVIAT!!!

Grele Paşte ni se-arată!

       Un prieten stabilit în Canada compară România de azi cu statuia lui Mihai Eminescu din Montreal, unde Poetul naţional este sculptat cu un palton până la glezne dar cu capul gol şi ...desculţ! În fapt, amicul meu mi-a sugerat telefonic că l-au dorit aşa, ironizând până la urmă un simbol al României şi comparându-l pe patriotul, poetul genial şi ziaristul nepereche Eminescu cu un ...cerşetor!

    Păi, cum o duc majoritatea românilor azi?! Faceţi un studiu, un sondaj în satele româneşti şi vedeţi ce mănâncă grosul populaţiei! Nici nu mă gândesc la cei care sunt şomeri, lucrează cu ziua şi au prunci de întreţinut sau sunt în şomaj tehnic! Dar noi, şi mă refer strict la cei care ne conduc, nu au nici o grijă de viaţa amărâtă a poporului nostru! Ei doresc pe cutare sau cutare să conducă justiţia, ei doresc pe „x” la CSM, pe „y” la DIICOT, domnul preşedinte T.B. vrea să conducă nave până mai ieri şi îşi prelungeşte carnetul de navigator ca apoi să se răzgândească brusc şi vrea să conducă un partid după terminarea mandatului, Preafericitul vrea să termine „Catedrala Neamului”( la fel de impunătoare ca „Turnul Babilon” cândva ) şi cere bani tot mai mulţi pe an ce trece cu toate că preoţii şi bisericile se înmulţesc iar enoriaşii din ele scad simţitor.   

     Aşa că, nu prea m-am supărat pe româno-canadianul meu, din moment ce aflu că bugetul apărării a crescut cu 15% faţă de anul trecut iar cel al serviciilor secrete cu şi mai mult, de parcă ar fi România pe picior de război sau Doamne fereşte, am construi bomba atomică şi serviciile ar trebui să-i „bruieze” pe inamici şi să-i pună pe o pistă falsă!

       Lipsa de strategie pe termen lung cu ţara asta ( din 1990 până azi ) a noastră, a celor mulţi, legile proaste şi corupţia din justiţie, lipsa educaţiei sănătoase datorită unui sistem prost plătit, neatrăgător şi a schimbărilor prea dese a L.E.N., analfabetismul electoral, aplecarea aleşilor noştri prea des şi tot timpul a capului, a coloanei vertebrale în faţa instituţiilor din Uniunea Europeană, a F.M.I-ului, a tuturor care vorbesc o altă limbă - a făcut din România o ţară, care poate fi comparată, de cineva care nu are grija zilei de mâine, nu are stresul cotidian şi nu trăieşte într-o instabilitate şi prostie la maxim – cu statuia lui Eminescu! Măgulitor pentru noi cei de aici, de acasă, cu comparaţia! Dar ce facem cu viitorul copiilor noştri, că „luminiţa de la capătul tunelului” nu s-a arătat iar „vara nu-i ca iarna” s-a mai schimbat şi nu poate fi luat ca un aforism sau dicton numai dacă mă gândesc că de Crăciun era un noroi de plângeau covoarele persane!

   Deocamdată, politicienii noştri şi preşedinţii republicii după 1990 terminaţi cu „...escu” au câştigat lupte mici, personale, au îndatorat România uitând că astfel vom fi puşi la zid de chiar „prietenii noştri”care acum dictează cu neruşinare ce şi cum să se facă în România! Ce să mai spui acum ?! Ei, politicienii după 1990 şi cei de azi, vor rămâne tot aşa de mici ca faptele lor!!!

                                                                                  Gelu DRAGOŞ

ATENŢIE LA CE CUMPĂRĂM PENTRU MASA DE PAŞTE!!!

 1. Slănină multă şi injecţii cu apă
 În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare.
                După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi , iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor,  parizerului şi a crenvurştilor.  Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină
                tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate . Malaxarea
                se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la
                tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se
                adaugă făina de soia , şi,  potrivit fiecărui reţetar, se
                adaugă aditivi sintetici şi coloranţi . Omogenizarea se face în
                câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne.
                Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung
                să coste mai mult decât compoziţia produsului .
                2. Produsele  "Premium" , ca pastrama, muşchiul sau cotletul , sunt
                injectate cu saramură şi fosfaţi , compuşii care reţin cea mai
                multă apă. Injectarea se face cu o maşină specială cu
                ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura
                , care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca
                efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul .
                E-urile sunt importate şi, în cele mai multe
                cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri
                obţiunite prin  deshidratare.
                3.  Cârnaţi Cabanos
               Conţine: carne de porc inferoară - cu
                slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia -
                40% . Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi
                agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de
                potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator
                de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare
                şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural:
                carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
                Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile
                vegetale . Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă
                la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face
                într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.
               4. Cârnaţi de porc
              Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi
                şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă
                20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori
                (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid
                ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator
                de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză),
                colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi
                nitrat de potasiu .
                Nitritul de sodiu previne creşterea
                bacteriei ce cauzează botulismul , măreşte timpul de
                valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a
                cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.
                5. Cotlet de porc
               Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină
                de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu
                saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină
                specială cu ac.
               Se pune apoi într-un sos condimentat cu
                usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp
                de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi,
                potenţiatori de gust.
               Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă
                industrial.. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul
                apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică ,
                care este foarte gravă.
               Afecţiunea reprezintă una dintre primele
                cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea
                capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de
                oxigen în sânge.
                6. Lebărwurst
               Conţine: carnea capului de porc în proporţie
                de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%,
                ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de
                condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă
                aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon
                de cartofi.
                Compoziţia se ambalează în membrane
                sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.
                Un lebărwurst "tradiţional"
                trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100
                de  grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult
                trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu
                depăşească zece zile.
                Un produs mai puţin conservat îşi schimbă
                culoarea la deschiderea ambalajului.
                7.  Parizer de porc
                Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10%
                carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate),
                faină de  soia , proteină vegetală , amidon,
                condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei,
                potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).
                După amestecare, compoziţia se fierbe timp
                de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului
                şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate.
                În schimb, este greu de digerat. Carnea
                dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor
                de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale.. Această
                pastă poate conţine şi  resturi de piele, chiar şi oase.
                8.  Salam de vară
               Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de
                calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din
                picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau
                extract de condimente - aditivi care imită gusturile
                condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant -
                carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi,  nitraţi,
                pastă de usturoi, zahăr.
                Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi
                se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi
                se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să
                stea cel puţin patru-cinci zile.
                În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.
                9. Pastramă
               Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată
                şi muşchiul de pe spate.
                Se taie în şuviţe, se sărează, după care se
                trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi,
                antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de
                gust.
                Carnea stă în sos timp de trei până la cinci
                zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o
                soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de
                plastic, în vid.
                Afumarea se face cu fum lichid, care conţine
                cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.
               1o.  Şuncă de porc
               Proporţiile de carne diferă în funcţie de
                reţetă.. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic
                (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine
                din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.
                Carnea se injectează cu o soluţie de
                saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori..
                Prima malaxare se face la o oră după
                injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la
                frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare.
               Apoi, compoziţia se pune în forme metalice
                care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După
                răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.
                  CONCLUZII
                  Departe de "mâncatul sănătos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul  Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cel  "eco", sunt pline de chimicale.
 Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra  intoxicării cu reclame: " Mezelurile şi sănătatea n-a nimic în comun . Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".

                Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă
                pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din
                România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne
                dintr-un produs.
               Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente,
                doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi,
                nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
                Medicii spun că efectele acestor aditivi nu
                apar de pe o zi pe  alta. În schimb, pe timp îndelungat,
                efectele sunt dezastruoase. "Românii s-au obişnuit să
                cumpere apă la la preţ de carne . În ultima vreme, au apărut
                tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe
                care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei
                mai periculoşi sunt fosfaţii , care, în exces, împiedică
                fixarea calciului în oase . Imaginaţi-vă ce înseamnă asta
                pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
                Etichetele fără valoare
                Specialistul în sănătate alimentară atrage
                atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în
                specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat
                şi dau de pendenţă: " Glutamatul monosodic dă un gust
                foarte bun. Stimulează pofta şi te face să  mănânci
                încontinuu . Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce
                la obezitate ".
               Din lista lungă de compuşi chimici
                alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. " Roşul
                carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de
                extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele
                nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă
                Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
               Aspectul de "delicios" al
                mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de
                amidonul de cartofi , care au chiar 40% din compoziţia unui
                parizer ieftin sau a unui salam.
               "Soia în stare pură, nemodificată
                genetic, a ajuns să fie  cel mai sănătos ingredient
                dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta
                într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi,
                producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor",
                spune Mencinicopschi.
               Bolile care ne urmăresc
               Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea
                calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de
                ani, femeile vor suferi de osteoporoză . Bărbaţii vor scădea la
                bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi
                obezi.. Semipreparatele mai conţin gume de
                omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a
                omogeniza.




                                                                  Cristian LAURENŢIU