Cele mai nocive E-uri alimentare!

Cu siguranta ai citit macar o data eticheta alimentelor pe care le achizitionezi din supermarket si ai observat ca, desi scrie “fara aditivi sau coloranti”, produsul contine E-uri. De fapt, E-urile sunt tot aditivi si coloranti alimentari meniti sa faca produsul sa arate mai bine, sa fie mai gustos, mai aromat si sa reziste pentru mai mult timp pe raft. Reginele.ro iti spune de ce E-uri sa te feresti, care sunt cancerigene si care sunt bune pentru organismul tau.

E-uri cancerigene, de care ar trebui sa te feresti:

• E110, il regasesti in special in dulciuri, sucuri si prajituri;
• E123, interzis in SUA si Rusia, il gasesti in dulciuri jeleuri si branza topita;
• E127, care poate duce la cancer tiroidian, se regaseste in inghetata, alcool, bauturi racoritoare si bomboane;
• E211, interzis in SUA, posibil cancerigen pe care il regasim in bauturi racoritoare;
• E230, E231, E233, interzise in Australia;
• E320, E321 si E211 posibili cancerigeni, folositi drept conservant, se regasesc in cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, guma de mestecat, supa concentrata;
• E95 si E954, posibili cancerigeni, ii gasim in guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare;
• E124, interzis in SUA, il regasim in mezeluri;
• E128, pe care il regasim in carnea de hamburgeri;
• E249, E251 (nitrat de sodiu) si E252 (nitrat de potasiu), posibili cancerigeni, ii regasim in mezeluri si in produsele conservate prin sarare;
• E102 (tratrazina), este un colorant galben pentru bauturi si mustar, care poate duce la aparitia tumorilor tiroidiene sau crize de astm bronsic;
•  E155, nociv in special pentru astmatici, determina hiperactivitate si se regaseste in produse de cofetarie (colorant pentru ciocolata).
• E-uri periculoase, care chiar daca nu sunt cancerigene, ti-ar putea afecta buna functionare a organismului:
• -          E228 si E220, provoaca alergii si le gasim in cartofi deshidratati, fructe confiate, bere, vin, otet de vin;

-          E315, incetineste absorbtia vitaminei C, slabeste imunitatea organismului, este iritant pentru piele si ochi si il regasim in produsele congelate (carne si peste) si bauturi carbogazoase;

-          E425, este toxic respirator;

-          E385, antioxidant artificial care duce la tulburari gastrointestinale, la crampe musculare, determina tulburari de metabolism si incetineste coagularea sangelui. Se regaseste in carne de peste, dressing-uri, moluste, produse pe baza de oua;

-          E621, provoaca efecte neurotoxice, migrene, greata, arsuri la stomac, boli precum Parkinson sau Alzeihmer si crampe si il regasim in condimente sau supe concentrate;

-          E120, E127, E141 si E160 pot provoca alergii;

-          E1520, este un indulcitor artificial obtinut din petrol, da depresie, probleme cardiace si poate cauza aparitia dermatitelor. Il gasim in cosmetice, produse de cofetarie, popcorn si inghetata;

-          E127 (eritrozina) mai este folosit si drept colorant rosu pentru diferite bauturi, compoturi, alimente si poate provoca mutatii genetice;

-          Acidul ascorbic de sinteza apare si sub denumirea de vitamina C, insa nu este acelasi lucru cu vitamina C naturala.

E-uri bune, de care nu ar trebui sa te feresti:

-          E306, ajuta la regenerarea celulelor;

-          E322, se mai numeste si lecitina si ajuta memoria;

-          E300 sau vitamina B2;

-          E140, colorant natural folosit in colorarea produselor de patiserie, a cosmeticelor  sau a pastei de dinti;

-          E407, care este emulsifiant natural;

-          E440, acid ascorbic natural sau vitamina C naturala.

Sursa http://www.reginele.ro/cele-mai-nocive-e-uri-alimentare-9307?

                                               dr. Iulian COZA

ATENŢIE LA CE CUMPĂRĂM PENTRU MASA DE PAŞTE!!!

 1. Slănină multă şi injecţii cu apă
 În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare.
                După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi , iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor,  parizerului şi a crenvurştilor.  Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină
                tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate . Malaxarea
                se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la
                tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se
                adaugă făina de soia , şi,  potrivit fiecărui reţetar, se
                adaugă aditivi sintetici şi coloranţi . Omogenizarea se face în
                câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne.
                Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung
                să coste mai mult decât compoziţia produsului .
                2. Produsele  "Premium" , ca pastrama, muşchiul sau cotletul , sunt
                injectate cu saramură şi fosfaţi , compuşii care reţin cea mai
                multă apă. Injectarea se face cu o maşină specială cu
                ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura
                , care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca
                efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul .
                E-urile sunt importate şi, în cele mai multe
                cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri
                obţiunite prin  deshidratare.
                3.  Cârnaţi Cabanos
               Conţine: carne de porc inferoară - cu
                slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia -
                40% . Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi
                agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de
                potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator
                de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare
                şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural:
                carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
                Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile
                vegetale . Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă
                la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face
                într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.
               4. Cârnaţi de porc
              Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi
                şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă
                20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori
                (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid
                ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator
                de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză),
                colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi
                nitrat de potasiu .
                Nitritul de sodiu previne creşterea
                bacteriei ce cauzează botulismul , măreşte timpul de
                valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a
                cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.
                5. Cotlet de porc
               Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină
                de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu
                saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină
                specială cu ac.
               Se pune apoi într-un sos condimentat cu
                usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp
                de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi,
                potenţiatori de gust.
               Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă
                industrial.. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul
                apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică ,
                care este foarte gravă.
               Afecţiunea reprezintă una dintre primele
                cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea
                capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de
                oxigen în sânge.
                6. Lebărwurst
               Conţine: carnea capului de porc în proporţie
                de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%,
                ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de
                condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă
                aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon
                de cartofi.
                Compoziţia se ambalează în membrane
                sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.
                Un lebărwurst "tradiţional"
                trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100
                de  grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult
                trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu
                depăşească zece zile.
                Un produs mai puţin conservat îşi schimbă
                culoarea la deschiderea ambalajului.
                7.  Parizer de porc
                Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10%
                carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate),
                faină de  soia , proteină vegetală , amidon,
                condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei,
                potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).
                După amestecare, compoziţia se fierbe timp
                de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului
                şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate.
                În schimb, este greu de digerat. Carnea
                dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor
                de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale.. Această
                pastă poate conţine şi  resturi de piele, chiar şi oase.
                8.  Salam de vară
               Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de
                calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din
                picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau
                extract de condimente - aditivi care imită gusturile
                condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant -
                carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi,  nitraţi,
                pastă de usturoi, zahăr.
                Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi
                se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi
                se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să
                stea cel puţin patru-cinci zile.
                În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.
                9. Pastramă
               Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată
                şi muşchiul de pe spate.
                Se taie în şuviţe, se sărează, după care se
                trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi,
                antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de
                gust.
                Carnea stă în sos timp de trei până la cinci
                zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o
                soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de
                plastic, în vid.
                Afumarea se face cu fum lichid, care conţine
                cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.
               1o.  Şuncă de porc
               Proporţiile de carne diferă în funcţie de
                reţetă.. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic
                (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine
                din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.
                Carnea se injectează cu o soluţie de
                saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori..
                Prima malaxare se face la o oră după
                injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la
                frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare.
               Apoi, compoziţia se pune în forme metalice
                care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După
                răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.
                  CONCLUZII
                  Departe de "mâncatul sănătos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul  Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cel  "eco", sunt pline de chimicale.
 Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra  intoxicării cu reclame: " Mezelurile şi sănătatea n-a nimic în comun . Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".

                Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă
                pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din
                România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne
                dintr-un produs.
               Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente,
                doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi,
                nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
                Medicii spun că efectele acestor aditivi nu
                apar de pe o zi pe  alta. În schimb, pe timp îndelungat,
                efectele sunt dezastruoase. "Românii s-au obişnuit să
                cumpere apă la la preţ de carne . În ultima vreme, au apărut
                tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe
                care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei
                mai periculoşi sunt fosfaţii , care, în exces, împiedică
                fixarea calciului în oase . Imaginaţi-vă ce înseamnă asta
                pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
                Etichetele fără valoare
                Specialistul în sănătate alimentară atrage
                atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în
                specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat
                şi dau de pendenţă: " Glutamatul monosodic dă un gust
                foarte bun. Stimulează pofta şi te face să  mănânci
                încontinuu . Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce
                la obezitate ".
               Din lista lungă de compuşi chimici
                alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. " Roşul
                carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de
                extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele
                nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă
                Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
               Aspectul de "delicios" al
                mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de
                amidonul de cartofi , care au chiar 40% din compoziţia unui
                parizer ieftin sau a unui salam.
               "Soia în stare pură, nemodificată
                genetic, a ajuns să fie  cel mai sănătos ingredient
                dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta
                într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi,
                producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor",
                spune Mencinicopschi.
               Bolile care ne urmăresc
               Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea
                calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de
                ani, femeile vor suferi de osteoporoză . Bărbaţii vor scădea la
                bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi
                obezi.. Semipreparatele mai conţin gume de
                omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a
                omogeniza.




                                                                  Cristian LAURENŢIU

Postul Paştelui la români...

Vecinul meu care nu are un loc de muncă stabil la cei 43 de ani ai lui, nu are electricitate în casă, nu are apă potabilă în fântână, nu are o suprafaţă acceptabilă de teren agricol ca să-şi producă de ale gurii deşi locuieşte la ţară, are o vorbă când îl întrebi ce face: „Ce să fac măi vecine, mai postesc şi eu câte puţin..uneori post negru.”

       Iată că de ieri am intrat şi noi legal, ca să zic aşa, în Postul Sfintelor Paşti dar tare mi-e teamă că unii dintre români sunt cam demultişor în post şi nici măcar nu o să-şi dea seama că se apropie cu adevărat Marea sărbătoare a Învierii.

      Biserica ortodoxă română ne spune, pe bună dreptate, că Mântuitorul Isus ne-a poruncit nu numai să postim pe ascuns spre a scăpa de slava colegilor şi semenilor noştri dar şi să facem fapte de milostenie, să dăruim din puţinul nostru celui care nu are deloc şi să ne rugăm din inimă pentru iertarea păcatelor şi nu din buze, aşa cum scrie în Cartea Cărţilor, la Matei 6,2-6: „Tu însă când te rogi, intră în camera ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui Tău care este în ascuns, şi Tatăl Tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”. Bine ar fi ca acum când sunt atâtea necazuri cu inundaţiile iminente din sudul ţării, cu atâţia şomeri şi oameni care nu au ce pune pe masă, să dăm dovadă de solidaritate umană şi să ajutăm, creştineşte, aşa cum ne învaţă Biblia pe cel aflat în nevoi. O Românie mai săracă şi tristă nu am mai văzut de când m-am născut!

  Postul acesta mai este cunoscut şi sub denumirea de „Postul Mare” deoarece este cel mai lung dintre cele patru posturi ale bisericii ortodoxe. Ţine timp de aproape şapte săptămâni, până în 14 aprilie iar creştinii nu au voie să mănânce carne, produse lactate şi ouă. Noroc că tot din săptămâna aceasta (strategic?!) s-au scumpit ouăle şi românii vor posti mai cu drag ştiind că fac economie de bani.

   Medicii ne spun şi ei că este bine să mâncăm alimente sănătoase, ecologice şi multe fructe. Din păcate ce nu ne spun medicii este de unde să „luăm” banii necesari pentru a avea parte de asfel de „delicatesuri”?! (Nu toţi putem cerşi, fura sau munci cinstit în străinătate!)  Pentru că efectiv nu te poţi apropia din cauza preţurilor de standurile şi tarabele unde se vând produse fără E-uri!

       Am primit o listă de alimente care conţin aditivi toxici, („E”-uri) şi te îngrozeşti citind ce consumăm şi cu ce se luptă organismul nostru: crenvurşti „Prodprosper”(E-250), salată de cartofi 365 (9 aditivi!), Ketchup picant „DLL”(8 tipuri de E-uri!), salam de biscuiţi „Cleo”(E-200;E-202), ruladă de caşcaval cu şuncă (3 tipuri de E-uri!), felii de pâine „Tottis”, salam de şuncă, cafea „Nestle Choco”(E-331;E-339), pate vegetal (E-300;E-301), napolitane „Naty”(E-120;E-150;E-322;E-307), margarină „To sandwiches”(E-471;E-481;E-300;E-282), checul „Pescăruş”8E-472b;E-475;E-954), batonul de ciocolată „Bon sweet Bon”(E-112;E-322;E-422), bere „Redis”(E-150), etc. Ne mai mirăm că la unii bărbaţi le cresc sânii iar la unele femei li se îngroaşă vocea...

     O să păcălim „ghiozdanul” fiecare dintre noi cu cartofii cei de toate zilele (scăzuţi, pai, franţuzeşti), cu varza murată din butoi, cu fasolea cea de marţi sau miercurea, cu chisăliţa de pere uscate şi altele de pe lângă casă până ieşim din iarnă.

   Dar tot îmi vine să mă rog şi să zic: „Dă Doamne să vină primăvara mai repede (nu ca să zburde mieii pe câmpii ca în cântecel), să crească ştevia, leurda, macrişul şi urzicile! Să poată ţine românul Postul Mare, de voie sau de nevoie.

                                                                                                       Gelu DRAGOŞ