Alteritate
Cu vârsta, zice-se, omul devine
mai simplu, mai modest, mai ponderat,
căci e lăuntric mai bogat
și asta-l face-oleacă înțelept,
îndeosebi atuncea când
îmbină just credința cu cultura,
cum de milenii recomandă
universalele religii toate,
iar creștinismu-n mod expres
prin predicile lui Mesia
și ale Sale-nălțătoare fapte.
Desigur,
fiorul tinereții și la mine
(cu nebunii și goană după vânt),
a fost urmat de-alteritate –
experiment atotuman prin care
viața-i mai profund trăită,
când semenilor le acorzi
din ceea ce îți aparține
și crezi că-n plus ți se cuvine,
pentru că astfel egoismu-i frânt
de-al altruismului avânt.
Când ai atins această stare
de existență-nsămânțată,
alteritatea nu se-ntreabă
nici dacă este-apreciată
și nici ce plată va primi
în lumea asta vreodată.
În felul ăsta se confirmă
exemplul de Mesia dat:
Obrazul dacă ți-i lovit,
tu-ntoarce-l și pe celălalt!
Iar un creștin adevărat,
porunca trebe s-o urmeze:
La rău cu rău să nu răspundă,
ci binele să-l promoveze…
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
30 ian. 2024
Detașare
Mă simt mental cu mult mai bine
de când, cu ani și ani în urmă,
m-am detașat de tot ce-nseamnă
preocuparea exclusivă
a omenirii-turmă:
Averi, plăceri, faimă, putere,
pentru a căror procurare
ca fiarele se luptă tot mai
mulți,
apoi sunt prinși și fac pârnaie
pentru iluzii de-mplinire,
ce brânci le dau înspre pieire
prin aprigă necumpătare
și iute dezumanizare.
Fiind de-acord cu-apostol Pavel
că trebe să fim mulțumiți
când hrană vom avea și haine,
nu pot să nu-l apreciez
pe filosoful cinic Diogene,
care – sfidând edilii și
pe-avuți –
și-a apărat neatârnarea
și-ntr-un butoi s-a instalat,
prin duh făcând dovada că-i
bogat.
Cum înțelepții toți ai lumii
o ceapă degerată nu dădeau
pe-acumulări materiale,
ci adunau fără-ncetare
comori moral-spirituale,
pe care-apoi le dăruiau
culturii lor și-universale,
și eu consider că-n viață
avem un rost, iar ăsta este
strânsul de-averi nepieritoare,
ce-s pentru noi mântuitoare
și pentru alții anduranță.
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
30 ian. 2024